Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE MEDICINĂ nr. 1

SPECIALITATEA MEDICINĂ PREVENTIVĂ

Catedra de igienă

Referat

NOMENCLATORUL OBLIGATORIU DE INVESTIGAŢII PE COMPARTIMENTUL

IGIENEI MEDIULUI, ALIMENTAȚIEI ȘI SĂNĂTĂȚII OCUPAȚIONALE.

PERJERU Maria

Anul VI, grupa 1503

Rubanovici Vladislav

Chişinău, 2021
 Cuprins

1. Introducere........................................................................................................................3
2. Nomenclatorul obligatoriuu de investigații pe compartimentul igienei mediului.
2.1.
Apa...............................................................................................................................4
2.2. Aerul..........................................................................................................................
....8
2.3. Solul...........................................................................................................................
....9
3. Nomenclatorul obligatoriu de investigații pe compartimentul sănătății
ocupaționale......................................................................................................................11
4. Nomenclatorul obligatoriu de investigații pe compartimentul igienei alimentației..14
5. Bibliografie.......................................................................................................................17

2
 1. Introducere

Necesitatea monitorizării aspectelor socio-igienice a existenţei umane reiese din faptul că

sănătatea este un produs multidimensional. Ea depinde de mai multe componente de proporţie şi
anume:

 particularităţile biologice ale organismului (moştenirea genetică, sistemele enzimatice

etc.);
 ambianţa ecologică (factorii nefavorabili de origine chimică şi fizică din mediu şi de la
locul de muncă);
 social;
 economic;
 comportamentul individual (obiceiuri, alimentaţie, consum etc.);
 calitatea asistenţei medicale (preventive, curative, recuperare).

            Din aceste considerente sănătatea umană în mare măsura este rezultatul interrelaţiilor
organismului (cu particularităţile sale biologice) cu mediul înconjurător (inclusiv cel
ocupaţional) şi factorii determinaţi de modul de trai şi comportament. Cercetările efectuate în
mai multe ţări au dovedit destul de argumentat că majoritatea stărilor morbide cronice, cel puţin
la vârsta aptă de muncă, sânt consecinţe ale impactului factorilor de risc asupra organismului,
prin urmare, sânt potenţial prevenibile, îndeosebi la etapa incipientă.

3
 Pentru a realiza conceptul de profilaxie, societatea are nevoie de mecanisme eficiente,
care ar permite de a dezvălui, de a face cunoscut subtilităţile fenomenului destrămării sănătăţii la
nivel de grupuri mari de populaţie, colectivităţi. Unul din cele mai eficiente mecanisme la etapa
actuală este monitorizarea condiţiilor de existenţă a omului sau, la concret, supravegherea
sistematică a stării sănătăţii populaţiei în corelaţie cu componentele de mediu (apă, aer, sol).

Corelaţiile cauză-efect între starea de sănătate a populaţiei şi factorii care o influenţează

vor fi determinate în baza cercetărilor şi investigaţiilor de laborator (ca metode și instrumente
obiective de evaluare), rezultatelor activităţilor cotidiene şi celor mai avansate metode statistice
şi de repartizare spaţială a fenomenelor.

2. Nomenclatorul obligatoriu de investigaţii pe compartimentul igienei mediului

2.1 Apa

Supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă potabilă are drept scop asigurarea calității
apei de consum, depistarea la timp și înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea
afecta sănătatea consumatorilor. Realizarea scopului propus presupune asigurarea unui
diagnostic complet și prompt al calității apei.

Instalațiile centrale de aprovizionare cu apă, cu toate componentele lor (surse și stații de

tratare) trebuie supuse periodic expertizei igienice pentru a asigura calitatea apei din punct de
vedere organoleptic, fizic, bacteriologic, chimic, biologic și radioactive conform normelor
prevăzute în standardele de stat în vigoare.

Expertiza igienico-sanitară a apei se efectuează cu o frecvență diferită, în dependență de

tipul surselor de apă. Astfel, se recomandă următoarele frecvențe:

 de 3 ori pe an – pentru instalațiile centrale care au surse de suprafață;

 de 2 ori pe an – pentru instalațiile centrale care au surse de profunzime sau captări
de izvoare;
 de fiecare data când intervin situații special, precum: calamități, poluări
accidentale, epidemii.

Nomenclatorul investigațiilor pentru apele de suprafață:

 numărul total de germeni / cm3 (bacterii incubate la 370C);

 coliformii totali ;
4
  coliformii fecali;
 bacteriofagii enterici (fagii antitific și anticolic);
 analiza biologică;
 suspensiile;
 pH-ul;
 reacția titrată;
 aciditatea;
 alcalinitatea;
 consumul chimic de oxigen;
 oxigenul dizolvat;
 consumul biochimic de oxigen;
 radioactivitatea globală.

Nomenclatorul investigațiilor pentru apele subterane:

 numărul total de germeni / ml (370C);

 coliformii totali ;
 coliformii fecali;
 bacteriofagii enterici (fagii antitific și anticolic);
 pH-ul;
 reacția titrată;

 reziduu fix;

 consumul chimic de oxigen;

 radioactivitatea globală.

La necesitate, pentru ambele categorii de surse pot fi determinați:

 indicatori specifici de mineralizare (clorurile, duritatea, fierul, manganul,

nitrații, iodul, fluorul);
 poluanți speciali (pesticide, detergenți, metale toxice, fenoli, produse
petroliere, substanțe cancerigene).

Nomenclatorul investigațiilor pentru probele de apă recoltate din rețea:

 numărul total de germeni la 370C/ml;

 coliformi totali și fecali;
 turbiditate;
 consum chimic de oxigen;
5
  aminiac;
 nitrați;
 nitriți;
 clorul rezidual liber;
 clorul rezidual fixat.

La necesitate pot fi efectuate și alte determinări.

Astfel, pentru testarea unei probe de apă se efectuează obligatoriu investigațiile

prezentate în Tabel 1.

Tabel 1: Nomenclatorul investigațiilor unei probe de apă.

Indicii Unitatea de măsură

Proprietăți organoleptice (fizice)
Mirosul puncte
Gustul puncte
Colorația grade
Turbiditatea mg/dm3
Transparența cm
Proprietăți chimice
Indicele de hidrogen (pH) -
Clorul rezidual:

- liber mg/dm3
- fixat
Ozonul rezidual mg/dm3
Oxidabilitatea mgO2/dm3
Azotul amoniacal mg/dm3
Azotul nitriților mg/dm3
Azotul nitraților mg/dm3
Duritatea generală mg-echiv/dm3
Reziduu uscat mg/dm3
Cloruri mg/dm3
Sulfați mg/dm3
Cupru mg/dm3
6
 Fier mg/dm3
Zinc mg/dm3
Molibden mg/dm3
Arsen mg/dm3
Plumb mg/dm3
Fluor mg/dm3
Aluminiu rezidual mg/dm3
Poliacrilamidă mg/dm3
Polifosfați mg/dm3
Beriliu mg/dm3
Seleniu mg/dm3
Mangan mg/dm3
Stronțiu stabil mg/dm3
Hidrogen sulfurat mg/dm3
Fitoplancton mg/dm3 sau col/cm3
Consumul biochimic de mgO2/dm3
oxigen
Proprietăți bacteriologice
Numărul total de număr absolut
microorganisme
Numărul total de bacterii număr absolut
coliforme (indicele coli)
Numărul de E. Coli număr absolut
lactozopozitive

2.2 Aerul

Aerul atmosferic prezintă unul din sistemele ecologice ale biosferei, care echilibrează
relațiile reciproce dintre om și mediul ambiant, de aceea protecția bazinelor aeriene ale centrelor
populate contra poluării, urmeză să fie apreciată ca o problemă importantă a contemporanietății,
epocii dezvoltării rapide a industrializării și urbanizării.

Programul monitorizării aerului atmosferic prevede un studiu ştiinţifico-practic special

orientat spre obţinerea informaţiei obiective despre sursele de poluare, profilul emisiilor în
7
atmosferă, factorii de risc (chimici, fizici), precum şi metodologia, frecvenţa, termenii de
cercetare.

Condiţia principală în monitorizarea aerului atmosferic este: aprecierea comparativă a

riscurilor şi selectarea celor de bază - unui număr minim de indici, rezultatele cărora vor fi
suficienţi pentru a ţine sub control starea ecologo-igienică în teritoriu administrativ. Aceşti indici
de bază sunt:

- indicii de respectare sau de corespundere nivelului concentraţiilor maximal admisibile

(CMA). Se va lua în consideraţie acţiunea concomitentă şi efectul de sumare posibil pentru doi
sau mai mulţi poluanţi, precum şi clasa de periculozitate a poluantului;

- indicii diagnostici sau martorii, care reflectă obiectiv profilul sursei de poluare a aerului
atmosferic.

Nomenclatorul investigațiilor pentru aerul atmosferic:

 Bioxidul de sulf (SO2);

 Concentrația de ozon (O3);
 Bioxidul de azot (NO2);
 Concentrația de funingine;
 Pulberile;
 Tetraetilplumbul (Pb(C2H5)4);
 Numărul total de microorganisme, care se conțin într-un m3 de aer
(numărul de colonii crescute);
2.3 Solul

Din punct de vedere al impactului tehnogen în urma activităţii umane, solul este cel mai
afectat în comparaţie cu alte componente ale naturii. El are acţiune complexă asupra sănătăţii
umane. Încărcătura pronunţată a solului la suprafaţă cu materii organice şi poluanţi neorganici
rezultă prin poluarea aerului atmosferic, apelor de suprafaţă şi subterane, aerului atmosferic,
produselor alimentare şi, în consecinţă, incidenţă sporită de boli infecţioase, prevalenţă înaltă a
stărilor morbide cronice, decese premature. Cunoaşterea legităţilor influenţei acestor factori
asupra sănătăţii joacă un rol cheie în sănătatea publică.

Concluzia igienică privind inofensivitatea solului pentru sănătatea populașiei se trage pe

baza analizelor de laborator. Pe baza datelor despre compoziția mecanică a solului se trag
concluziile despre conținutul natural al substanțelor organice, despre capacitatea de filtrare a
solului, permeabilitatea pentru aer și apă, capacitatea de autopurificare. Analiza granulometrică
8
permite a determina tipul particulelor de sol, respectiv și tipul solului. Importantă este
determinarea compoziției procentuale a argilei, nisipului și nămolului.

Poluarea solului din punct de vedere chimic se apreciază în funcție de mărimea cifrei
sanitare, cât și a conținutului de azot organic, carbon, amoniac, nitriți, nitrați, cloruri în
comparație cu conținutul acestora în solul sectorului de control. Gradul poluării solului cu
pesticide și alte substanțe toxice se apreciază prin compararea cu mărimile CMA ale lor.
Mărimile poluărilor biologice, inclusiv bacteriologice, se apreciază prin compararea cu
normativele stabilite (Tabelul 3).

Obținând datele despre gradul de poluarea a solului, este posibil de efectuat concluzia
despre vechimea poluării, schițează măsurile de preântâmpinare a poluării ulterioare și căile de
asanare a lui.

Nomenclatorul investigațiilor pentru sol:

Factorii fizici:

 Compoziția granulometrică;
 Umiditatea;
 Capacitate de reținere a apei;
 Permeabilitate pentru apă;
 Porozitatea;
 Capilaritatea.

Factorii chimici:

 Microelementele naturale;
 Macroelementele naturale;
 Azotul organic;
 Azotul proteic;
 Azotul amoniacal;
 Nitriți;
 Nitrați;
 Cloruri;
 Oxidabilitatea;
 Pesticidele;
 Componenții eliminărilor în atmosferă.

Factorii fizico-chimici:
9
  pH;
 Capacitatea de absorbție.

Factorii bacteriologici:

 Numărul total de germeni;

 Titrul bacililor coliformi;
 Bacterii patogene;
 Virusuri patogeni.
 Helminți (ouă de helminți).

Lista indicatorilor sanitari a poluării solului utilizate în dependență de scopul cercetării:

 Supravegherea sanitară curentă: coliformi, C. Perfringens, Enterococi;

 După indicații epidemiologice: determinarea salmonelelor, cercetări sanitaro-virusologice
(colifagi), depistarea clostridiilor patogene (C. Tetani, C. Botulinum), Bacillus antrax,
Leptospire, Brucele;
 Supravegherea sanitară preventivă: germeni termofili, germeni nitrificatori, numărul total
de germeni;
 Cercetări științifice: numărul total de saprofite, numărul total și procentul de spori,
numărul de actinomicete și ciuperci, bacterii aerobe, celuloză, amonificatori, toxicitatea
solului la microorganisme.

Tabel 2: Starea sanitară a solului în funcție de indicii chimici ai aerului din sol.

Caracteristica Conținutul în aerul solului (la 00C, presiunea 760 mmHg) la adâncimea de
1 m, în % de volum
CO2 O2 NH3 H2
Nepoluat 0,38 – 0,80 20,3 – 19,8 - -
Slab poluat 1,2 – 2,8 19,9 – 17,7 - -
Poluat 4,1 – 6,5 16,5 – 14,2 - -
Foarte poluat 14,5 – 18,0 5,5 – 1,7 0,8 – 2,7 0,3 – 3,4

Tabel 3: Nivelul inofensivității sanitare a solului după parametrii microbiologici.

Gradul de Gradul Indicii inofensivității Indicii de autopurificare a solului, UFC/g

pericol de epidemiologice, UFC/g
coliformi, C. bacterii microorganism microorganism NTG
poluar
enterococ perfringen patogen e termofile e nitrificatoare
e
i s e
INOFENSIV curat 1 - 10 sub 10 0 1x102 - 1x103 sub 10 sub

10
 1x10
4

2
RELATIV slab 10 – 10 – 1x10 0 - - 1x10
INOFENSIV poluat 1x102 4
-
1x10
5

2 2 3 5 3
PERICULO poluat 1x10 - 1x10 - 0 1x10 - 1x10 10 – 1x10 1x10
S 1x103 1x104 5
-
1x10
6

5 6 3
FOARTE foarte peste peste 0 1x10 - 1x10 peste 1x10 peste
PERICULO poluat 1x103 1x104 1x10
6
S

3. Nomenclatorul obligatoriu de investigaţii pe compartimentul igienei muncii.

În condiţiile actuale de dezvoltare a industriei naţionale, inclusiv apariţia obiectivelor

de producere mici şi mijlocii cu tehnologii mixte, în care de mai multe ori nu se respectă
cerinţele de asigurare a condiţiilor de muncă şi sanătatea angajaţilor este ameninţată de noi
riscuri profesionali, expunerii multelaterale. Efectuarea investigațiilor specifice este necesară
pentru a perfecţiona şi a întroduce o nouă metodologie de supraveghere igienică de laborator a
obiectivelor de producere industrială prin elaborarea programelor de studiu teritoriale inclusiv în
cadrul monitoringului socio-igienic, având ca scop estimarea, evidenţierea factorilor de risc
profesionali, aprecierea comparativă, selectarea şi identificarea indicilor toxico-igienici prioritari
de bază (noxelor de gradul I şi II de periculozitate, diagnostici), care determină şi favorizează
morbiditatea profesională.

Nomenclatorul investigațiilor obligatorii pentru determinarea condițiilor de muncă la

locul de muncă:

 Substanţe chimice nocive:

 Substanțe nocive de clasa 1-2 de periculozitate (Conform normativelor
igienice NI 2.2.5.1313-03 „Concentraţiile maxim admisibile de
substanţe nocive în aerul zonei de muncă şi suplimentelor la acestea);
 Substanțe nocive de clasa 3-4 de periculozitate;
 Substanțe periculoase ce declanșează intoxicații acute;

11
  Substanțe cancerigene (specificate în ,,Lista substanţelor, produselor,
proceselor de producere, factorilor comunali şi naturali, cancerigeni
pentru om. ГН 1.1.725-98.”);
 Alergeni;
 Substanțe medicamentoase contra tumorilor, hormoni;
 Substanțe narcotice analgetice.
 Substanţe nocive de natură biologică:
 Microorganisme-producători, preparate ce conțin celule vii și spori de
microorganisme;
 Microorganisme patogene.
 Praf (aerosoluri cu acţiune preponderent fibrogenă):
 Concentrația generală a prafului;
 Încărcătura de praf;
 Încărcătura de praf cu acțiune fibrogenă pronunțată;
 Încărcătura de praf cu conținut de azbest.
 Vibraţia cumulată;
 Vibraţia locală;
 Zgomot;
 Infrasunet;
 Ultrasunet (în aer și de contact);
 Radiaţii electromagnetice neionizante:
 Cîmp geomagnetic;
 Cîmp electrostatic;
 Cîmp magnetic permanent;
 Cîmpuri electrice cu frecvenţă industrială (50 Hz);
 Emisii electromagnetice create de utilajul periferic video (displee);
 Radiaţii în gama frecvenţelor radio;
 Radiaţii laser;
 Radiaţii ultraviolete.
 Radiaţii ionizante;
 Microclima:
 Temperatura aerului;
 Umiditatea aerului;

12
  Viteza de mișcare a aerului;
 Indicatorul STM (sarcina termică a mediului);
 Radiaţia termică.
 Iluminare:
 Iluminarea naturală;
 Iluminarea artificială;
 Luminozitatea suprafeței de lucru pe categoriile de lucrări vizuale;
 Indicele de orbire;
 Sclipire reflectată;
 Coeficientul de pulsație a luminozității;
 Strălucirea luminoasă;
 Repartizarea neuniformă a strălucirii luminoase.
 Greutatea muncii:
 Sarcina fizică dinamică (se determină unitățile de muncă mecanică
externă într-un schimb, kgm);
 Masa greutății ridicate și mutate manual;
 Mișcări productive șablon (numărul într-un schimb);
 Sarcina statică (mărimea sarcinii statice pe parcursul unui schimb în
cazul menținerii greutății sau depunerii efortului);
 Poziția de lucru;
 Aplecări ale corpului;
 Deplasarea legatăă de procesul tehnologic (pe orizontală și pe
verticală).

 Intensitatea muncii:
 Efortul intelectual (conținutul muncii; perceperea semnalelor și analiza
lor; repartizarea funcțiilor după nivelul de complexitate a sarcinii;
natura muncii îndeplinite);
 Eforturi senzoriale (durata observării concentrate; densitatea semnalelor
luminoase și sonore și a comunicărilor în medie pe ora de muncă;
numărul obiectelor de producție supravegheate concomitent; mărimea
obiectului distinct în mm cu durata observării concentrate; lucrul cu
aparate optice cu durata observării concentrate; urmărirea ecranelor

13
 utilajului periferic video; solicitarea analizatorului auditiv; solicitarea
coardelor vocale);
 Încărcătura emoțională ( nivelul responsabilității pentru rezultatul
propriei activități; gravitatea erorii; nivelul de risc pentru viața
personală; nivelul responsabilității pentru siguranța altor persoane);
 Monotonia sarcinilor (numărul elementelor necesare pentru realizarea
unei sarcini simple sau în operațiile repetate multiplu; durata
îndeplinirii unor sarcini de producție simple sau a operațiilor repetate;
timpul acțiunilor; monotonia ambianței de producție);
 Regimul de muncă (durata reală a timpului de muncă; munca în
schimburi; pauze reglementate și durata lor).
4. Nomenclatorul obligatoriu de investigaţii pe compartimentul igienei alimentației.
Supravegherea igienică de laborator a calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare este un
sistem de monitorizare, de control continuu în scopul prevenirii impactului factorilor de risc
alimentari asupra sănătăţii populaţiei.
Nomenclatorul obligatoriu de investigații și periodicitatea recomandată de determinare a
substanțelor alogene în materia primă și produsele alimentare.
Substanța Grupele de produse
I II III IV V VI VII VIII

grăunțoas lapte, - Carne, pește, fructe, uleiuri, - băuturi produse

e, produse - produse produse pomușoar margarină, pentru
panificație lactate, din din pește, e maioneză copii
, unt carne, alte
patiserie, - ouă produse
cofetărie marine
Metale
grele
Plumb trimest lunar trimest trimest trimest trimest trimestrial trimest
rial rial rial rial rial rial
Mercur trimest trimest trimest lunar anual anual - lunar
rial rial rial
Cadmiu trimest trimest trimest trimest trimest trimest anual lunar
rial rial rial rial rial rial
Staniu, - trimest trimest trimest trimest trimest trimestrial lunar
aluminiu, rial rial rial rial rial
crom
Cupru anual anual anual anual anual anual anual lunar
Zinc anual anual anual anual anual anual anual trimest
rial
Fier - - - - - - trimest
trimestrial rial
Arseniu trimest trimest anual anual anual anual anual lunar
rial rial
Micotoxine
14
 Aflatoxin trimest trimest - - - - anual lunar
B1 rial rial
Aflatoxin - trimest - - - - - lunar
M1 rial
Dezoxinival trimest - - - - - - lunar
enol rial
Patulin - - - - trimest trimest trimestrial lunar
rial rial
Zearalenon trimest - - - trimest trimest - lunar
rial rial rial
M2- toxin trimest - - - - - trimestrial lunar
rial
Nitrati - lunar - - o data lunar - o data
la 4 zile la 4 zile
N- trimest - trimest trimest - - trimestrial lunar
nitrozamin rial rial rial
e
Histamin - trimest - trimest - - - lunar
rial rial
Antibiotice - trimest trimest - - - - lunar
rial rial
Hidrocarbu trimest - trimest trimest - - - lunar
ri policiclice rial rial rial
Preparate - - trimest - - - - trimest
hormonale: rial rial
Dietilstilbes - - trimest trimest - - - trimest
trol rial rial rial
Estradiol-17 - - trimest - - - - trimest
rial rial
Testosteron - - trimest - - - - trimest
rial rial
Adjuvnati trimest - - - trimest trimest trimestrial -
alimentari: rial rial rial
azotiti,
anhidrida
sulfuroasa
Acid trimest trimest - trimest - trimest trimestrial -
benzoic si rial rial rial rial
sarurile lui
Acid trimest trimest - trimest - trimest trimestrial -
sorbinic si rial rial rial rial
sarurile lui

De asemenea, alimentele vor fi supuse cercetărilor prioritar la conţinutul de aditivi

alimentari, indicii fizico-chimici potenţial periculoşi pentru sănătate conform cerinţelor medico-
biologice şi normelor sanitare de calitate a materiei prime şi produselor alimentare şi
documentelor normative de produs: GOST, SM, PR MD, Domeniului de acreditare. Concomitent
vor fi investigate şi la substanţele toxice, care pot fi prezente sau se formează în unele alimente
pe fluxul tehnologic (histamina, nitrozamine, benz(a)pirena).
15
Criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, sunt:

 Listeria monocytogenes;
 Salmonella;
 Enterotoxine stafilococice;
 Enterobacter sakazakii;
 E. coli.

Bibliografie

1. Nicolae Opopol, Raisa Russu.Sănătate mediului.Casa editorial – poligrafică Bons

Offices, Chișinău, 2006.
16
2. Grigore Friptuleac, Lucia Alexa, Victor Băbălău. Igiena mediului. Editura Știința,
Chișinău, 1998.
3. Normative igienice NI 2.2.5.1313-03 „Concentraţiile maxim admisibile de substanţe
nocive în aerul zonei de muncă”.
4. Normative igienice NI 2.2.5.1313-03, NI 2.2.5.1314-03 „Nivelurile orientative de
acţiune inofensivă (NOAI) în aerul zonei de muncă”.
5. Normative igienice NI 1.1.725-98 „Lista produselor, substanţelor, proceselor industriale,
factorilor habituali şi naturali ce pot avea acţiune cancerigenă asupra omului”.
6. Hotărârea Guvernului Nr. 1335 din 10.10.2002 despre aprobarea Regulamentului cu
privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare
a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru
munca prestată în condiţii nefavorabile.
7. ГОСТ 30390-95 Общественное питание. Кулинарная продукция реализуемая
населению.
8. Mănescu S., Manole C. Chimia sanitară a mediului. Bucureşti, 1994.
9. Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat pentru unităţile de alimentaţie
publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 08.11.2007.
10. ГОСТ 17.4.2.01 – 81 Почвы. Номенклатура показателей санитарного состояния.
11. Hotărârea Guvernului Nr. 221 din 16.03.2009 cu privire la aprobarea Regulilor privind
criteriile microbiologice pentru produsele alimentare.

17