A Corr) rar ‘Textul nonliterar ~ text de informare (2). Scrierea corectii a pronumelor personale ‘Trebuie s4 recunoastem cA iarna ne cam ingheafa na- sul gi picicarele, aga cum spunea intr-o poezie G. Topir- ceanu... Ba mai si ricim céteodata! Ce este de ficut? Ki bine, putem adauga, pe lang’ hainele groase sau medi- camente, ceva aproape la fel de eficient gi, in mod sigur, ‘mult mai... gustos: fructele. Simplu, nu? Fructele sunt cole mai hranitoare alimente de origi- ne vegetalé, foarte apreciate pentru confinutul lor bogat in apa, vitamine, minerale gi fibre*. Au efecte benefice*, aproape miraculoase, asupra sindtafii noastre: ne dau energie, ne hidrateaza* organismul gi sporese rezistenta corpului nostru in fata bolilor, acestea fiind tot atatea ar- gumente pentru faptul ca trebuie sé le consumam zilnic. Ca si stim ee poate face pentru organismul nostru un fruct sau altul, este bine sa stim ce substante confine fiecare. f Substanje necesare or Pee 2 Vitamina A, esentiald pentru | imbunatijirea vederii ete care le confin it pepene galben, caise uscate, papaya, mango, piersi t Vitamina B6 ajuta la inléturarea oboselii, a durerilor ) | de cap sia stresului \fistic, alune de padure, banane, avocado, nuct Vita | Vitamina C, cu rol important fn prevenirea gi trata § rea infefillor “cope, guave, kiwi, papaya, portocale Vitamina B ofera protect vaselor de sdnge gi luptd. | | migdale, arahide im oa, eaise useate, alune de pa e, cum este cancerul _ dure fate i* ajuta la brinirea gi pro- | Mineralele si i antioxida | ati _tecfia celulelor si, implicit, a intregul Vocabular O alimentajie sindtoasi trebuie, agadar, si fie bogatii in fruete. vitomine, minerole, fibre - substante nece- ‘Trebuie sA consumam fructe in fiecare zi, fara a uita si le spa- sare organismulul penttua functiona bine. | lm de fiecare data cu atenfio. Modicii no reeomands si le mancdm benefice - core fac bine. {intre mesele principale ale zilei, dar mai ales dimineata, pe stoma- a hidrata — a absorbi apa. cul gol. Fructele pot fi consumate proaspete, dar si uscate ori con- ‘antioxidanti — substanje care au rolul de servate in gemuri, duleojuri si compoturi delicioase. Dar, pentru a ‘reduce unele efecte toxice din organism. | ti eum s& le combintim in preparatele noastre din bucitarie, tre- ‘astringent - care provoacd stréngerea sau _-bule sii cunoastem gustul fiecaruia. contractarea tesuturllor din organism. Fructele se grupeazai in mai multe categorii, in functie de gust si oma —a decora, a infrumuse}a. aromé. Unele sunt mai acrigoare, altele au un gust ugor injepitor, , iar altele sunt mai degrabé amare. 44Bee Oopitotar-at Vitea Jurnalul meu de lecturs | Aveti un fruct preferat? | CButati pe internet sau consultatio enciclo- | pedie din biblioteca | coll §1aflati c&t mal | mutte informajii des- pre acesta. Gasiti i © refetd culinara care s8-|aib8 ca ingredient principal, Scriet i nal rejeta, preparati-o acasé, cu paint, Si otati cele mai intere- @ Salats de fructe sanie lucruri pe care le-afi descoperit des- retetii de Laura Adamache oe lami, portocalo, mandarino, grepfr mere, pere, kiwi, caise, prune, piersici, vigine, cirese, igdale, arahide, fistie § Dacd un singur fruct poate contribui la sinatatea noastra, imaginati-va ce pot face mai multe fructe la un loc! Adicd o salatai de fructe... Este ugor de preparat si se face rapid, aga cd va propunem fn cele ce urmeaza o refeta sfinatoasd gi savuroasa. Timp de preparare: 20 de minute lngrediente (pentru 2 4 persoane) 75 mi suc de portocale rogt (pentru sirop) + frunze proaspete de menté ‘ pastaie vanilie (pentru sirop) 2 portocale rogi, dle mérime medie + 100 g zahttr (pentru sirop) + 200g ananas, preferabil proaspat, dar se * 100 ml apa (pentru sirop) oate gi din compot + 200 ml sménténit pentru + un mango de marime medic fripod + 2 lingurite de zahcér + 2kiwi pudré + 0 péistaie vanilie + opard mare (doar seminfele) Mod de preparare Pentru inceput, prepardim siropul. Punem sucul de portocale intr-o criticioard, addugim zahdrul, apa gi o pistaie de vanilie, despicata pe Tungime gi apoi taiata in doua, trei bucdi{i, Fierbem siropul, pe foc mic, aproximativ 10 - 15 minute sau pana efnd capata o consistent ugor densa, Stingem focul gi lastim siropul de vanilie sd se rliceasca complet. Curafiim para gi fructele de kiwi gi de mango gi le taiem in cubulete mici. Curatam portocalele (avem grija si indepartdm gi eojita alba care imbracd pulpa) i le tiem in felii. Scurgem bine bucdfile de ananas i le téiem gi pe acestea in cubulete miei, Punem toate fructele intr-un bol, adéugam siropul rece, fir’ pastaia de vanilie, si amestecim cu grijé. Acoperim bolul cu folie de plastic alimontard gi il pistrdm in frigider timp de 30 de minute, Intre timp, punem sménténa pentru friged intr-un vas rece (folositi un vas ingust gi inalt), addugim 1-2 lingurite de zahar pudra si seminfele unei pistai de vanilie, Mixém frigca pana cénd obtinem o consistenta potrivita. Dupa perioada de repaus a salatei de fructe, punem ete 1 — 2 linguri de frig intr-o cupa gi apoi o umplem cu salata de fructe. Se orneazi* cu frunze proaspete de menta gi se serveste imediat! Pofté buna! (Miruna $tefiinescu, Fructele, un aliat prefios, in revista Sénatatea noastré, nr. 7/2016) 15