ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

Convenția Națiunilor Unite privind persoanele

cu dizabilități

Coordonator științific:

Asist.univ.dr. Marinica Elena

Student: Stan Carmen-Gabriela, Anul III, AE

 „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea Europeană se bazează pe
valorile individuale şi universale ale demnității umane, ale libertății şi ale solidarității; are la
bază principiul democrației şi principiul statului de drept. Pune persoana în centrul acțiunii
sale, instituind cetățenia Uniunii şi creând un spațiu al libertății , securității şi justiției.
Uniunea contribuie la apărarea şi dezvoltarea acestor valori comune în respectul diversității
culturilor şi al tradiției popoarelor Europei, ca şi al identității naționale a statelor membre şi al
organizării puterilor publice ale acestora la nivel național, regional şi local“. Carta drepurilor
fundamentale a Uniunii Europene, Nisa , 7 decembrie 2002

Uniunea Europeană este atât o asociație de țări care cooperează în domenii de interes
reciproc, cât și o comunitate de valori. Respectarea drepturilor persoanelor este una dintre
obligațiile fundamentale ale UE. Uniunea trebuie să respecte aceste drepturi în realizarea
politicilor și programelor sale, la fel și instituțiile UE și fiecare dintre statele membre.1

În 2000, Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul au proclamat Carta

drepturilor fundamentale a UE. Acest document a stabilit drepturile și libertățile fundamentale
recunoscute de Uniunea Europeană. 2

Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, Carta Drepturilor

Fundamentale dobândeşte statut juridic obligatoriu. Astfel, tratatul stabilește obligația:3

 de a respecta drepturile fundamentale în interiorul Uniunii Europene

 de a promova și a consolida drepturile omului în acțiunea externă a UE

Drepturile omului sunt valori fundamentale ale întregii comunități internaționale. La peste
70 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului, primul document
internațional cuprinzător privind drepturile omului ce a stabilit standarde comune la care ar trebui
să aspire toți membrii ONU, drepturile omului au devenit o piatră de temelie a sistemului
internațional și au atins un nivel de recunoaștere aproape universal.4

1
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/democracy-and-human-rights/fundamental-rights-in-the-eu ,
accesat la data de 03.03.2021
2
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/human-rights/, accesat la data de 03.03.2021
3
Ibidem
4
https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus23_ro.pdf, accesat la data de 03.03.2021
3
 Respectarea drepturile omului asigură menținerea păcii și prevenirea conflictelor, întrucât
încălcările grave ale drepturilor omului se numără adesea printre principalele cauze care conduc
la conflicte – fapt recunoscut și în Strategia globală a UE din 2016. Strategia evidențiază, de
asemenea, legătura strânsă dintre drepturile omului, democrație și statul de drept, ca diverse
fațete ale „societăților reziliente”.5

Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap este primul

instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul drepturilor omului
care abordează în mod specific handicapul. Scopul convenției este „să promoveze, să protejeze și
să garanteze că toate persoanele cu handicap se bucură de toate drepturile omului și libertățile
fundamentale, precum și să promoveze respectul pentru demnitatea lor inerentă”.6

Convenția este în prezent parte integrantă din ordinea juridică a UE. Acest lucru înseamnă
că legislația și practicile UE trebuie să fie în concordanță cu cerințele convenției.7

Conform Convenției, statele membre sunt obligate să implice persoanele cu dizabilități și

organizațiile care le reprezintă în procesele de luare a deciziilor referitoare la problematica
dizabilității.

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) sprijină eforturile UE

de a promova egalitatea şi de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități. Aceasta analizează
legile şi politicile, precum şi modul în care persoanele cu dizabilități percep viaţa de zi cu zi.
Rezultatele acestei cercetări sunt publicate în rapoarte care analizează modul în care statele
membre ale UE respectă Convenţia ONU şi legislația UE.8

5
Ibidem
6
https://fra.europa.eu/ro/content/cadrul-ue-pentru-conventia-onu-privind-drepturile-persoanelor-cu-handicap ,
accesat la data de 03.03.2021
7
https://fra.europa.eu/ro/content/cadrul-ue-pentru-cdph-promovare, accesat la data de 03.03.2021
8
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1741-disability_key%20rights_factsheet_RO.pdf , accesat la
data de 03.03.2021
3
 Un studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că în jur de 10% din populaţia
lumii, 650 de milioane de oameni, trăiesc cu o dizabilitate, aceasta fiind considerată cea mai mare
minoritate din lume. 9

Potrivit Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

persoanele cu handicap sunt acei oameni „[...] care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau
senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea
deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți”.

Dizabiliatea nu este ceva neobișnuit, este o realitate, este ceva cu care toată lumea se
confruntă cel puțin o dată în viață, fie că este vorba de cineva apropiat, fie personal.

 Carta europeană a drepturilor fundamentale prevede că persoanele cu handicap au dreptul

de a duce o viață independentă, de a avea un loc de muncă și de a face parte din comunitate. De
asemenea, stabilește că este ilegal să tratezi nedrept oamenii doar pentru că suferă de un
handicap.10

Care sunt drepturile persoanelor cu dizabilități?

CDPD încearcă să asigure faptul că persoanele cu dizabilități pot beneficia, la fel ca toate
celelalte persoane, de toate drepturile omului. Principalele drepturi ale persoanelor cu dizabilități
sunt următoarele: 11

Încetarea discriminării

Guvernele trebuie să adopte legi care promovează egalitatea şi pun capăt tuturor formelor,
directe şi indirecte, de discriminare împotriva persoanelor cu dizabilități. Nicio persoană nu poate
9
https://www.salto-youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-1055/GUIDANCE%20Handbook
%20RO.pdf, accesat la data de 03.03.2021
10
https://europa.eu/youth/get-involved/your%20rights%20and%20inclusion/rights-persons-disabilities_ro , accesat
la data de 03.03.2021
11
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1741-disability_key%20rights_factsheet_RO.pdf , accesat la
data de 04.03.2021
3
acţiona în mod discriminatoriu; nici statul, nici întreprinderile, nici persoanele fizice.
Discriminarea nu este întotdeauna directă, precum refuzul direct de a angaja pe cineva din cauza
unei dizabilități a persoanei respective. Discriminarea poate fi şi indirectă, precum lipsa unei căi
de acces în clădiri pentru scaunele cu rotile sau luarea de decizii în numele unei persoane cu
dizabilități fără ca persoana respectivă să fi e consultată. Pentru a evita discriminarea indirectă,
legile trebuie să asigure existența „adaptărilor rezonabile” pentru nevoile persoanelor cu
dizabilități. Este important ca legile privind nediscriminarea să fi e aplicate în mod adecvat şi ca
persoanele cu dizabilități şi organizaţiile care le reprezintă interesele să poată avea cu uşurinţă
acces la mecanisme care le permit să apeleze la căi de atac.

Asigurarea de drepturi egale prin lege

CDPD subliniază că persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi

ca orice altă persoană. În trecut, tutorii erau de multe ori cei care luau decizii pentru persoanele
cu dizabilități. Convenţia modifică această situaţie, dând posibilitatea persoanelor cu dizabilități
să ia ele însele decizii şi să îşi asume responsabilitatea pentru propria viaţă. De exemplu, în cazul
persoanelor cu probleme de sănătate mintală, mai degrabă acestea, și nu reprezentanții lor legali,
ar trebui să aibă dreptul de a-şi gestiona propriile situaţii financiare sau de a încheia contracte
legale, așa cum ele trebuie să aibă dreptul de a fi sprijinite în luarea deciziilor, dacă doresc acest
lucru. În multe ţări, aceasta va determina modificări ale legilor existente.

Accesul la justiţie

Accesul efectiv la justiţie poate reprezenta o dificultate pentru multe persoane, însă în
special pentru persoanele cu dizabilități. Acestea s-ar putea confrunta cu probleme în accesul fi
zic la anumite locuri, probleme de comunicare sau probleme referitoare la atitudinile celor din jur
– deoarece uneori nu se consideră că persoanele cu dizabilități ar putea fi martori credibili sau că
opiniile acestora ar trebui luate în considerare. CDPD solicită guvernelor să se asigure că
persoanele cu dizabilități au acces efectiv la sistemul de justiţie prin eliminarea oricăror bariere
care le-ar putea împiedica să ia parte la procedurile judiciare în calitate de reclamanţi, pârâţi,
martori sau membri ai juriului.

Asigurarea de condiţii umane în instituţii

3
 Atunci când trăiesc în instituţii rezidenţiale pe termen lung, persoanele cu dizabilități sunt
în mod deosebit vulnerabile la încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. CDPD obligă
guvernele să găsească modalităţi de a proteja în mod efectiv persoanele cu dizabilități de acte de
exploatare, abuz, tratament degradant, violenţă sau tortură, de exemplu prin interzicerea oricărui
experiment medical sau ştiinţific care nu are consimţământul liber şi informat al acestora, în
special atunci când este vorba de intervenţii medicale forţate pentru tratarea unei deficiențe,
precum şi de întreruperea de sarcină sau sterilizarea forţată. Convenţia adresează un apel
guvernelor în sensul încetării abuzului determinat de neglijare, abandon, izolare, ascunderea de
societate sau utilizarea medicamentelor pentru controlarea comportamentului.

Implicarea din punct de vedere politic

Participarea la viaţa politică este un drept fundamental al fi ecărui cetăţean al UE. Acesta
este fundamentul democraţiei. CDPD obligă ţările să asigure posibilitatea persoanelor cu
dizabilități de a beneficia de dreptul de a participa la viaţa politică. Prin urmare, persoanele cu
dizabilități trebuie să fie încurajate să voteze şi să participe la viaţa politică, inclusiv să deţină o
funcţie obţinută în urma unor alegeri la orice nivel al administraţiei.

BIBLIOGRAFIE:

o https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/democracy-and-human-
rights/fundamental-rights-in-the-eu
o https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/human-rights/
o https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus23_ro.pdf
o https://fra.europa.eu/ro/content/cadrul-ue-pentru-conventia-onu-privind-drepturile-
persoanelor-cu-handicap
o https://fra.europa.eu/ro/content/cadrul-ue-pentru-cdph-promovare
o https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1741-disability_key
%20rights_factsheet_RO.pdf
o https://www.salto-youth.net/downloads/toolbox_tool_download-file-
1055/GUIDANCE%20Handbook%20RO.pdf,

3
o https://europa.eu/youth/get-involved/your%20rights%20and%20inclusion/rights-
persons-disabilities_ro

o https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1741-disability_key
%20rights_factsheet_RO.pdf