IMAGINATIA

Este procesul psihic cognitiv superior de combinare si transformare a experientei

trecute în vederea construirii unui model nou, original.
I.Caracteristici generale :
 Imaginatia are ca sfera de cuprindere atat realul cat si fantasticul, cunoscutul cat si
necunoscutul, atat posibilul si viitorul, cat si imposibilul si trecutul.
 Imaginatia interactioneaza cu toate procesele psihice dar in special cu cele cognitive
superioare : gandirea, memoria, limbajul.
 Imaginatia interactioneaza puternic si cu procesele psihice reglatorii, motivatia si
afectivitatea.
 Imaginatia antreneaza intreaga personalitate a subiectului, fiind influentata de ea, iar
produsele imaginatiei sunt cele care exprima in cel mai inalt grad personalitatea cuiva.
II.Formele imaginatiei :
a) involuntare : visul din timpul somnului si reverie
Visul din timpul somnului = In afara controlului constient, se produce in starea de somn
de suprafata si se deruleaza ca un film, cu senzatia de realitate, fara a-l putea controla.
Continutul visului este mascat de simboluri si reprezinta dorinte, idealuri neimplinite, uneori
refulate de constient, stari emotionale puternice, sau temeri, obsesii, conflicte, tot ceea ce
constituie o sursa de tensiune majora.
Are rolul benefic de a detensiona si a reface echilibrul la nivel psihic.
Reveria = Se produce in starea de veghe, este visarea cu ochii deschisi si se produce
de regula incepand cu fixarea unui punct si in stari de oboseala sau tensiune. Este supus unui
control slab al constientului si are rolul benefic de a reduce tensiunea psihica acumulata.
Continuturile sale vizeaza dorinte, asteptari neimplinite. Singura situatie in care poate deveni
nociv este aceea in care subiectul inlocuieste satisfacerea reala a dorintelor respective cu
satisfacerea lor imaginara.
b) voluntare : imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare si visul de perspectiva.
Imaginatia reproductive = Supusa si controlata constient, in directa legatura cu
reprezentarea pe care o ajuta si de care se foloseste, aceasta forma de imaginatie este foarte
valoroasa pentru gandire deoarece imagineaza lucruri reale, care s-au petrecut sau au existat dar
subiectul nu le-a vazut sau cunoscut ca atare.
Imaginatia creatoare = Are ca produse acele gesturi, idei, imagini noi, originale, nestiute
pana atunci, inovatoare. Este forma cea mai valoroasa si care exprima in gradul cel mai inalt
personalitatea subiectului.
 Visul de perspectiva = Este imaginarea viitorului personal, asa cum subiectul il doreste si
aspira catre. Este de mare importanta deoarece permite realizarea unui plan de viitor, conceperea
etapelor necesare atingerii idealurilor si lamurirea gesturilor necesare atingerii acestora.

III.Spre deosebire de gândire, care dispune de operații, imaginația pune în lucru procedee
numeroase și variate.
Procedeul imaginativ este un mod de operare mintală, presupunând o succesiune
de compuneri, descompuneri și recompuneri, de integrari şi dezintegrări, care duc la diferite
rezultate.Cele mai cunoscute şi mai des folosite procedee ale imaginaţiei sunt:
*Aglutinarea = asamblarea intr-un tot a unor parti ce apartin unor intreguri diferite (ex.:
Sirena, Centaurul, Ianus cu două feţe - în mitologie; radiocasetofonul etc.)
*Amplificarea sau diminuarea dimensiunilor unui lucru (ex.: folosit în literatura SF,
creearea poveştilor pentru copii - Setilă, Flămânzilă, Uriaşul, Ilene Cosânzene etc.)
*Multiplicarea sau omisiunea numarului de elemente dintr-un intreg (ex. balaurul cu şapte
capete, creaţiile lui Brâncuşi - Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, iar pentru omisiune ciclopul din
mitologie)
*Diviziunea şi rearanjarea = fragmentarea in parti a unui intreg cu scopul de a realiza
tehnic unele din parti; (ex. autoturisme cu motor în faţă sau în spate, cupa excavatorului, desene
din seria „Capricii” de Goya etc.)
*Substituirea = înlocuirea într-o structură existentăa unui element cu ceva nou (ex. dorim
să împachetăm un cadou dar nu avem scotch sau lipici; putem improviza folosind oja care poate
să ţină lipită hârtia etc. )
*Modificarea = presupune păstrarea neschimbată a unor componente și modificarea
altora (ex. botaniştii au modificat culoarea şi au obţinut laleaua neagră, clădirile construite de
Antonio Gaudi, cladirea in forma de cos situata in Newark, Statele Unite ale Americii etc.)
* Schematizarea = selecția anumitor însușiri și omiterea voită a altora (ex. schita unui
traseu într-un oraș, caricatura unei persoane, sigla, schiţe în arhitectură etc.)
*Analogia = gasirea insusirilor comune unor lucruri (ex: modelul atomului s-a produs prin analogie
cu cosmosul)

*Empatia sau transpozitia = situarea in locul altei persoane sau situatii. (ex: manifestând
empatia faţă de elevi, profesorul reuşeşte să-i înţeleagă mai bine, manifestând empatie faţă de
părinţi și profesori, copiii reuşesc să accepte mai uşor cerinţele acestora).
*Tipizarea = ca extragere a unei insusiri comune unui grup pentru a o intrupa intr-un
personaj anume (ex: Hagi-Tudose)
Prin specificul său, imaginația explorează necunoscutul, inexistentul, chiar
incredibilul, lărgind considerabil sfera cunoașterii umane, inovând, inventând, generând
noul = process predilect al creativității.