6. RULMENŢI.

MONTAJE CU RULMENŢI
6.1. DEFINIRE. CARACTERIZARE. DOMENII DE UTILIZARE.
CLASIFICARE

Lagărele sunt definite ca organe de maşini utilizate pentru susţinerea arborilor sau a altor
piese cu mişcare de rotaţie, servind pentru preluarea sarcinilor care acţionează asupra acestora.
Dacă frecarea din interiorul lagărului este frecare cu rostogolire, lagărele se numesc lagăre cu
rostogolire. Rulmentul este elementul principal al lagărului cu rostogolire. Alături de rulment, în
componenţa lagărului cu rostogolire
intră fusul arborelui, carcasa, elementele
de fixare axială, sistemele de ungere şi
de etanşare.
Rulmenţii (fig. 6.1) sunt ansambluri
independente, formate din: inel exterior
(1), cu cale de rulare la interior; inel
interior (2), cu cale de rulare la exterior;
corpuri de rostogolire (3) şi colivie (4),
care împiedică contactul dintre corpurile
de rostogolire prin dispunerea
echiunghiulară a acestora. La unele
lagăre, pentru reducerea gabaritului
radial, se utilizează rulmenţi fără inelul
interior sau fără ambele inele, caz în care
se execută căi de rulare pe fusul
arborelui şi, eventual, pe carcasă.
Principalele avantaje ale lagărelor
cu rostogolire sunt: Fig. 6.1 Elementele componente ale unui rulment
ƒ randament ridicat;
ƒ capacitate mare de încărcare pe unitatea de lungime, deci gabarit axial redus;
ƒ consum redus de lubrifiant;
ƒ întreţinere uşoară;
ƒ interschimbabilitate, datorită standardizării internaţionale.
Dezavantajele lagărelor cu rostogolire sunt:
ƒ gabarit radial relativ ridicat;
ƒ durabilitate scăzută la funcţionarea cu turaţii foarte mari sau în prezenţa şocurilor şi
vibraţiilor.
 În prezent, lagărele cu rostogolire constituie principalul tip de lagăr utilizat în construcţia de
maşini, domeniile de folosire fiind limitate doar de necesitatea realizării unor turaţii foarte mari
sau de prezenţa şocurilor şi vibraţiilor.
Clasificarea rulmenţilor se face după o serie de criterii.
• După forma corpurilor de rostogolire (fig. 6.2), se deosebesc: rulmenţi cu bile, rulmenţi cu
role cilindrice, rulmenţi cu ace, rulmenţi cu role conice, rulmenţi cu role butoi simetrice
sau asimetrice.

Fig. 6.2 Corpuri de rostogolire

• Numărul de rânduri de dispunere a corpurilor de rostogolire împarte rulmenţii în rulmenţi

cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând, pe două rânduri sau pe mai multe rânduri.
• După capacitatea de preluare a deformaţiilor unghiulare se deosebesc rulmenţii obişnuiţi
(care pot prelua abateri unghiulare foarte mici) şi rulmenţi oscilanţi (cu capacitate ridicată
de preluare a abaterilor unghiulare).
• Direcţia sarcinii principale preluate împarte rulmenţii în: rulmenţi radiali (preiau sarcini
radiale şi, eventual, sarcini axiale mici), rulmenţi axiali (preiau sarcini axiale), rulmenţi
radial-axiali (preiau, în principal, sarcini radiale, dar şi sarcini axiale), rulmenţi axial-
radiali (preiau, în principal, sarcini axiale, dar şi sarcini radiale).

6.2. PRINCIPALELE TIPURI DE RULMENŢI

Rulmenţii radiali cu bile pe un rând (fig. 6.3) sunt utilizaţi pentru preluarea de sarcini
radiale medii şi sarcini axiale mici în
ambele sensuri. Aceşti rulmenţi se execută
în mai multe variante constructive: normali
(fig. 6.3, a); protejaţi, cu capace metalice
dispuse pe o parte (-Z, fig. 6.3, b) sau pe
ambele părţi (-2Z, fig. 6.3, b); etanşaţi, pe o
parte (-RS, fig. 6.3, c) sau pe ambele părţi
(-2RS, fig. 6.3, c); cu canal practicat pe
inelul exterior, normal (-N, fig. 6.3, d) sau
protejat pe o parte (-ZN, fig. 6.3, d).
Inelele au prevăzute căi de rulare adânci
a b c d
prin umerii cărora pot fi transmise sarcinile
axiale. Razele de curbură ale căilor de rulare asigură contact teoretic liniar în stare încărcată dar
punctiform în stare liberă. Jocul din rulmenţi asigură posibilitatea preluării unor abateri
unghiulare ale axelor celor două inele de până la 8`. Funcţionarea cu abateri unghiulare între inele
conduce la reducerea durabilităţii rulmentului, motiv pentru care utilizarea acestor rulmenţi se
limitează la arbori a căror lungime nu depăşeşte de 10 ori diametrul fusului de rulment.
 Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând (fig. 6.5) sunt destinaţi
preluării de sarcini radiale medii şi de sarcini axiale mici-medii care
acţionează într-un singur sens. Inelele sunt asimetrice, având căi de rulare cu
umăr pe o singură parte. Dreapta care uneşte punctele de contact dintre
corpurile de rostogolire şi căile de rulare face un unghi β = 12…40º cu
planul de dispunere a bilelor. Rulmenţii cu β mare se utilizează atunci când
sarcina axială este importantă, iar cei cu β mic, atunci când predomină
sarcina radială. Rulmenţii radial-axiali se montează în perechi (în “X” sau în
“O”), în acelaşi lagăr sau în lagăre diferite. Reglarea jocului din rulmenţi se Fig. 6.5 Rulment
radial-axiali cu
face la montaj, prin deplasarea relativă a inelelor. Se recomandă utilizarea bile pe un rând
acestor rulmenţi în cazul arborilor rigizi, deoarece nu pot prelua abateri
unghiulare semnificative între axele inelelor.
Rulmenţii radiali cu role cilindrice pe un rând (fig. 6.7) se utilizează pentru preluarea de
sarcini radiale mari şi uneori de sarcini axiale mici care acţionează într-un sens sau în ambele
sensuri (în funcţie de construcţia rulmentului). Spre deosebire de rulmenţii cu bile, căile de rulare
ale rulmenţilor cu role cilindrice au formă cilindrică, iar
datorită contactului liniar cilindru pe cilindru dintre role şi
căile de rulare, capacitatea de preluare a sarcinilor radiale
este semnificativ mai mare. Constructiv, se deosebesc
următoarele variante de rulmenţi radiali cu role pe un rând:
cu doi umeri pe inelul interior (tip N) sau cu doi umeri pe
inelul exterior (tip NU), celălalt inel fiind fără umeri (fig.
6.7, a); cu trei umeri (fig. 6.7, b) dintre care două pe inelul
exterior, celălalt umăr fiind prevăzut pe inelul interior (tip
NJ) sau realizat dintr-o piesă detaşabilă (tip NU+HJ); cu
patru umeri, câte doi pe fiecare inel, dintre care un umăr de
pe inelul interior este detaşabil (tip NUP sau NJ+HJ, fig. a b c
6.7, c). Utilizarea rulmenţilor radiali cu role cilindrice pe un
Fig. 6.7 Rulmenţi radiali cu role
rând este limitată la arbori scurţi şi rigizi, fiind foarte cilindrice pe un rând
sensibili la deformaţii de încovoiere ale arborilor. Orice
abatere unghiulară a axelor inelelor determină concentrări puternice de tensiuni la capetele rolelor
conducând la reducerea drastică a durabilităţii.
Rulmenţii radial-axiali cu role conice (fig. 6.11) preiau
sarcini radiale mari şi sarcini axiale medii-mari care acţionează
într-un singur sens. Căile de rulare şi rolele sunt conice. Pentru ca
în funcţionare să nu apară alunecări, conurile căilor de rulare şi
ale rolelor trebuie să aibă vârfurile coincidente. Rolele sunt fixate
pe inelul interior care are umeri, în timp ce inelul exterior are căi
de rulare lise (fără umeri). Din această cauză, rulmenţii radial-
axiali cu role conice sunt demontabili, inelul exterior, respectiv
inelul interior cu rolele montându-se separat în lagăr. Unghiul de a
contact β este unghiul dintre normala la axa rolelor şi planul de
Fig. 6.11 Rulmenţi radial-
dispunere a rolelor, acelaşi cu unghiul dintre axa rolelor şi axa
axiali cu role conice
rulmentului (v. fig. 6.11). Rulmenţii radial-axiali cu role conice se execută cu unghiuri de contact
de 10º sau 28º. Rulmenţii cu β = 10º se utilizează atunci când sarcina radială este predominantă,
iar cei cu β = 28º, atunci când predomină sarcina axială. Rulmenţii radial-axiali cu role conice pe
un rând se montează în perechi (în “X” sau în “O”), în acelaşi lagăr sau în lagăre diferite.
Reglarea jocului din rulmenţi se face la montaj, prin deplasarea relativă a inelelor. Se recomandă
utilizarea acestor rulmenţi în cazul arborilor rigizi, deoarece sunt foarte sensibili la abateri
unghiulare între axele inelelor.

6.3. MONTAJE CU RULMENŢI

Montajul cu rulmenţi este reprezentat de subansamblul format din arbore (împreună cu

piesele susţinute de acesta), lagăre şi carcasele pe care se sprijină.
Montajul cu rulmenţi trebuie să asigure posibilitatea de rotire a arborelui şi a pieselor
montate pe acesta şi transmiterea sarcinii de la aceste piese la partea fixă (batiu, carcasă etc.).
Condiţiile care trebuiesc respectate de un montaj cu rulmenţi sunt:
ƒ să fixeze axial arborele (să permită transmiterea sarcinilor axiale de la arbore la carcasă);
ƒ să fixeze radial arborele (să permită transmiterea sarcinilor radiale de la arbore la
carcasă);
ƒ să nu introducă forţe suplimentare în rulmenţi, dacă arborele se dilată şi/sau se încovoaie.

6.3.4. Scheme caracteristice de montaje cu rulmenţi

Cele mai întâlnite montaje cu rulmenţi sunt cele ale arborilor sprijiniţi pe două lagăre.
Sprijinul arborilor pe mai multe lagăre se practică doar în cazul arborilor foarte lungi sau în cazul
în care nu se acceptă deformaţii de încovoiere ale arborilor. La astfel de montaje respectarea
coaxialităţii fusurilor este foarte importantă.
Schemele care stau la baza montajelor cu rulmenţi ale arborilor sprijiniţi pe două lagăre se
diferenţiază după modul de realizare a fixării axiale. Se deosebesc trei scheme de principiu (fig. 6.16).
Schema de montaj cu fixare axială la un singur capăt (fig. 6.16, a). Unul dintre lagăre
(lagărul A în fig. 6.16, a) preia forţe axiale în
ambele sensuri. Lagărul celălalt (lagărul B în
fig. 6.16, a) este mobil pe direcţie axială,
realizând numai fixarea radială. Acest tip de
schemă este recomandat pentru arbori lungi, cu
modificări relativ mari ale lungimii în timpul
funcţionării, fie datorită dilataţiei termice (la
funcţionare cu variaţii mari de temperatură), fie
datorită deformaţiei elastice (sub acţiunea
forţelor axiale foarte mari). Faptul că rulmenţii
radiali oscilanţi pot fixa arborii în ambele
sensuri şi sunt utilizaţi, de regulă, în astfel de
scheme, face ca această schemă să fie
Fig. 6.16 Scheme de principiu pentru montaje
cu rulmenţi
recomandată în cazul arborilor cu deformaţii mari de încovoiere. De asemenea, schema de montaj
cu fixare axială la un singur capăt se utilizează la arbori sprijiniţi pe mai multe lagăre, un singur
lagăr realizând fixarea axială, ceilalţi fiind mobili axial.
Mobilitatea axială a lagărului nefixat axial este realizată prin deplasarea rulmentului (în
alezajul din carcasă sau, mai rar, faţă de fusul arborelui) sau prin deplasare axială relativă în
interiorul rulmentului (între corpurile de rostogolire şi unul dintre inele). Pentru uniformizarea
încărcarilor, se recomandă o încărcare radială redusă a rulmentului care realizează fixarea axială.
Schema de montaj cu fixare axială la ambele capete, dinspre exterior pe inelele exteriore –
montaj în “X” pentru rulmenţi radial-axiali (fig. 6.16, b). Cele două lagăre preiau fiecare forţe
axiale orientate spre ele. Se utilizează, de regulă, pentru fixarea arborilor relativ scurţi, cu
deformaţii axiale (termice sau elastice) reduse. Deformaţiile de încovoiere ale arborilor pot fi
preluate în limitele admise de rulmenţii utilizaţi. Dacă rulmenţii folosiţi sunt radial-axiali,
punctele de aplicaţie ale reacţiunilor din lagăre se deplasează spre centrul arborelui, distanţa
dintre ele micşorându-se. Jocul din rulmenţi, reglat la montaj, poate fi puţin mărit, pentru a ţine
seama de eventualele dilataţii termice ale arborelui, în funcţionare, care tind să îl micşoreze.
Schema de montaj cu fixare axială la ambele capete, dinspre interior pe inelele exterioare
– montaj în “O” pentru rulmenţi radial-axiali (fig. 6.16, c). Cele două lagăre preiau fiecare forţe
axiale în câte un sens. Fiecare lagăr preia forţele axiale orientate spre celălalt lagăr. Se utilizează,
de regulă, pentru fixarea arborilor relativ scurţi, cu deformaţii axiale (termice sau elastice) sau de
încovoiere reduse. Dacă rulmenţii folosiţi sunt radial-axiali, punctele de aplicaţie ale reacţiunilor
din lagăre se deplasează spre exteriorul arborelui, distanţa dintre ele mărindu-se. Dilataţiile
termice în funcţionare măresc jocul din rulmenţi, motiv pentru care aceşti rulmenţi se montează
cu o anumită pretensionare.
În fig. 6.17 …6.27 sunt prezentate câteva scheme constructive de montaje cu rulmenţi,
pentru arbori sprijiniţi pe două lagăre.
Schemele prezentate în fig. 6.17...6.20 corespund montajelor cu fixare axială la un singur
capăt. La astfel de montaje, pentru lagărul care fixează axial arborele se pot utiliza (în funcţie de
mărimea sarcinilor radiale şi axiale): rulmenţi radiali cu bile pe un rând, rulmenţi radiai cu role
cilindrice de tip NUP sau NJ+HJ (rulmenţi cu patru umeri), rulmenţi radiali oscilanţi sau
combinaţii de rulmenţi (rulment
axial cu dublu efect şi rulment
radial, doi rulmenţi radial-axiali
montaţi în “X” sau în “O” etc.).
Pentru lagărul liber axial se pot
utiliza rulmenţi radiali cu bile, cu
role cilindrice (cu doi umeri), cu
ace, oscilanţi cu bile sau cu role pe
două rânduri.
Montajul prezentat în fig. 6.17
este realizat cu rulmenţi radiali cu
bile pe un rând şi poate prelua
sarcini radiale mici-medii şi sarcini
axiale mici. Compensarea
eventualelor dilatări ale arborelui se 6.17 Montaj cu fixare axială la un singur capăt, cu
rulmenţi radiali cu bile
face prin deplasarea relativă, în lagărul mobil axial, dintre inelul exterior al rulmentului şi
carcasă. În figură este prezentat şi fluxul forţelor axiale în ambele sensuri, de la arbore la carcasă.
În fig. 6.18 este prezentat
montajul arborelui de intrare
într-un reductor cilindric cu o
treaptă. Montajul este realizat cu
rulmenţi radiali cu role
cilindrice. Fixarea axială se face
prin rulmentul de tip NUP (cu
patru umeri), iar lagărul mobil
foloseşte un rulment de tip N
(cu doi umeri) în care pot avea
loc deplasări axiale relative între
inelul exterior şi role, în cazul
deformaţiei axiale a arborelui.
Montajul este recomandat 6.18 Montaj cu fixare axială la un singur capăt, cu rulmenţi
radiali cu role cilindrice
pentru sarcini radiale mari şi
sarcini axiale neînsemnate.
Montajul prezentat în fig. 6.19 este al unui arbore de intrare într-un reductor cilindric. Sunt
utilizaţi doi rulmenţi radial-axiali cu bile, montaţi în “X”, pentru lagărul care fixează axial
arborele şi un rulment radial cu bile pentru lagărul mobil. Montajul este recomandat pentru
sarcini radiale medii şi axiale mici-medii.

6.19 Montaj cu fixare axială la un singur capăt, cu doi rulmenţi

radial-axiali cu bile şi un rulment radial cu bile
 Montajele prezenta-te în fig. 6.21…6.26 corespund schemelor cu fixare axială la ambele
capete. La astfel de montaje se utilizează, de regulă, rulmenţi identici pentru cele două lagăre.
Rulmenţii pot fi radiali (cu bile pe un rând, cu role cilindrice cu trei umeri, de tip NJ) sau radial-
axiali cu bile sau cu role conice.
În fig. 6.21 este
prezentat montajul
arborelui de ieşire
dintr-un reductor
cilindric. Montajul este
realizat cu rulmenţi
radiali cu bile şi este
destinat preluării de
sarcini radiale medii şi
sarcini axiale mici.
Este prezentat şi fluxul
eventualelor forţe
axiale, în ambele
sensuri, de la roata
dinţată la carcasă.
Pentru preluarea
de forţe radiale mari şi 6.21 Montaj cu fixare axială la ambele capete, cu rulmenţi
radiali cu bile
forţe axiale
neînsemnate, se recomandă utilizarea rulmenţilor radiali cu role cilindrice de tip NJ (cu trei
umeri). Un astfel de montaj, pentru arborele de intrare într-un reductor cilindric, este prezentat în
fig. 6.22. Dacă în funcţionare apar dilataţii ale arborelui, la montaj trebuie prevăzut un joc mărit
în rulmenţi.

Fig. 6.22 Montaj cu fixare axială la ambele capete, cu rulmenţi

radiali cu role cilindrice
 Montajul din fig. 6.23 este
al unui arbore de intrare într-un
reductor cilindric coaxial, unul
dintre lagăre fiind realizat în
interiorul reductorului.
Utilizarea rulmenţilor radial-
axiali cu bile este recomandată
pentru preluarea de sarcini
radiale medii şi axiale mici-
medii. Se pot observa punctele
de aplicaţie ale reacţiunilor din
lagăre, obţinute ca intersecţii
ale normalelor în punctele de
contact dintre bile şi inele cu
axa arborelui. Poziţia acestor
normale determină denumirea
de montaj în “X”. Reglarea
jocului din rulmenţi se
Fig. 6.23 Montaj cu fixare axială la ambele capete, în “X”, cu efectuează cu ajutorul
rulmenţi radial-axiali cu bile, pentru arborele de intrare într-un
reductor cilindric coaxial pachetelor de garnituri de
reglaj dintre capac şi carcasă.
În fig. 6.24 este prezentat montajul în “X” al arborelui intermediar al unui reductor cilindric
cu două trepte. Spre deosebire de montajul anterior, utilizarea rulmenţilor radial-axiali cu role
conice permite preluarea de sarcini radiale şi axiale mari.

Fig. 6.24 Montaj cu fixare axială la ambele capete, în “X”, cu rulmenţi radial-axiali cu role
conice, pentru arborele intermediar al unui reductor cilindric
 În fig. 6.26 este prezentat un montaj cu fixare axială la ambele capete, dinspre interior pe
inelele exterioare (montaj
în “O”), pentru arborele de
intrare într-un reductor
conic. Acest montaj, cu
rulmenţi radial-axiali cu
role conice, preia sarcini
radiale şi axiale mari.
Reglajul jocului din
rulmenţi este efectuat prin
deplasarea inelului interior
al rulmentului dinspre
capătul de intrare al
arborelui, cu ajutorul
piuliţei de rulment.
Reglajul jocului din
angrenaj se efectuează prin
deplasarea axială a
paharului, cu ajutorul
garniturilor de reglaj dintre
flanşa paharului şi carcasă. Fig. 6.26 Montaj cu fixare axială la ambele capete, în
Este prezentat şi fluxul “O”, cu rulmenţi radial-axiali cu role conice, pentru
arborele de intrare într-un reductor conic
forţelor axiale, în ambele
sensuri, de la pinion la carcasă sau de la capătul de arbore la carcasă. Se pot observa punctele de
aplicaţie ale reacţiunilor din lagăre, obţinute ca intersecţii ale normalelor la axele rolelor cu axa
arborelui. Poziţia acestor normale determină denumirea de montaj în “O”.