Imaginile

Cel mai frecvent,termenul se atribuie reprezentarilor,prin care se

intelege ,,modelul intriorizat,, al obiectelor sau fenomenelor-o
prezenta in mintea noastra a unor obiecte sau
fenomene,independenta de excitarea actuala a organelor de simt.

Senzatii remanente
Senzatiile remanente sunt fenomenen datorate proprietatile fiziologice
ale organelor de simt:prelungirea de scurta durata a unei senzatii,dupa
incetarea actiunii excitantului.Ea se datoreaza unei inertii a
excitatiei,explicabila daca avem in vedere ca nervii senzoriali parcurg
o serie de ,,statii intermediare,, , de la organul de simt pana la zona de
proiectie din talamus si apoi din cortex.
Persistenta aceasta senzoriala variaza in raport cu organul senzorial.In
ce priveste senzatiile vizuale,ele persista intre 1/200 si 1/10 dintr-o
secunda,dupa disparitia exitantului,in functie de intensitatea
stimularii:persistenta e cu atat mai mare,cu cat excitatia a fost mai
slaba.
Senzatiile remanente creeaza posibilitatea combinarii imaginilor
statistice intr-o miscare.Tot ele explica de ce atunci cand cineva
roteste un carbune rosu vedem un cerc de foc.
Tot din categoria fenomenelor senzoriale sunt si senzatiile(imaginile)
consecutive.Daca ne uitam 20-30 de secunde la un cerc alb pe fond
negru , inchizand apoi ochii,vom vedea un cerc negru pe fond alb.
Senzatiile consecutive provin din fenomene periferice,ca dovada ca
ele se deplaseaza in timpul miscarii ochilor si, proiectaate pe un
ecran,sunt mai mari cand acesta e situat departe si mai mici daca este
mai aproape.
Reprezentarile
a)Imaginile imediate(primare).O imagine imediata se poate produce
dupa o durata de numai doua secunde.Inchid ochii si vad sau aud
sunetul cu claritate.
b)Imaginile eidetice sunt extrem de vii,fara a fi halucinatii. Sunt
indeosebi imagini vizuale.Unii pictori din secolele trecute,care nu
pictau direct in natura,priveau un peisaj si apoi,in atelier,si-l puteau
reaminti in toate detaliile.
Reprezentarile apar frecvent in spiritul nostru si in stare de veghe,si in
somn.

Caracteristicile reprezentarilor
Putem observa o serie de asemanari intre reprezentari si perceptii:
a)Ambele sunt fenomene intuitive,imagini concrete ale unor obiecte
sau fenomene.
b)Ambele au efecte fiziologice.Atat perceptia,cat si imaginea unei
fripturi declanseaza salivatia.
c)Si imaginea,si perceptia sunt intim legate de miscare.Daca ne
imagina un buchet de flori perceput anterior in drapta noastra,ochii
vor efectua o usoara deplasare spre dreapta.
d)Imaginea are si ea un inteles,o semnificatie,ca orice perceptie.
Insa,reprezentarile se deosebesc mult de perceptii:
a)Ele se produc in absenta obiectului care a stat la baza uneia sau mai
multor perceptii.
b)Imaginea nu este o reproducere fidela a datelor
perceptive,constituind o prelucrare a lor.
c)O alta deosebire fundamentala intre imagine si perceptie este
subiectivitatea ei.Perceptia este insotita de impresia caracterului
exterior al obiectului,de constiinta realitatii lui.In cazul
reprezentarii,avem constiinta subiectivitatii ei.
Imaginile formeaza un limbaj personal,pe care omul si-l rosteste lui
insusi,e limbajul experientei specifice pe care a trait-o.
d)Aspectul subiectiv e resimtit si prin faptul ca imaginile depind,in
mare masura,de vointa noastra:le putem alunga,le putem
evoca.Perceptia nu o putem modifica nicicum,ea ni se impune in mod
incontestabil.
e)De obicei,o reprezentare este mai palida,mai stearsa si fragmentara
in raport cu perceptia.
f)Imaginile sunt fluctuante,instabile,dispar usor,se transforma,se
sterg.
g)O reprezentare nu ne aduce nimic nou in minte,pe cand,privind un
obiect,putem descoperi o serie de detalii,neobservate anterior.
Imaginile imbunatatesc perceptia:o fac mai vie,mai limpede.

Felurile reprezentarilor
A.O prima diviziune este aceea dupa care exista imagini ale
memoriei,cand imi reprezint obiecte sau fenomene percepute
anterior(mai mult sau mai putin exact) si imagini ale imaginatiei,cand
imi apar in minte plasmuiri ale mintii,neintalnite niciodata in realitate.
B.Oa doua clasificare este aceea cand ne referim la predominarea
anumitor senzatii intr-o perceptie sau alta.
a)tipul vizual,care vede pagina cartii despre care vorbeste si foloseste
metafore vizuale;
b)tipul auditiv,care atunci cand se refera la o conferinta,aude
expresiile folosite de profesor;
c)tipul verbo-motor,cel ce prefera citirea cu glas tare pentru a retine
un text;
C.Perceptiile,imaginile,cunostintele,notiunile sunt considerate
reprezentari, ,,tratamentele,, cuprinzand prelucrarea lor prin
deductii,rationamente.
Trebuie pastrat sensul notiunii de reprezentare numai pentru imaginile
concrete;pentru celelalte rezultate abstracte ale exprimarii si
gandirii,ar fi normal sa utilizam termenul de reprezentari semantice.

Functiile reprezentarilor
A.Reglarea actiunilor complexe intervine in procesul muncii.
B.Punct de plecare in evolutia gandirii.
C.Functia de concretizare
D.Functia cathartica. Se refera la rolul lor de a scadea o stare de
tensiune,chiar numai temporar.