Disciplina: Securitatea ecologică ______________Suhan Diana___________

Numele, prenumele elevului

Lucrarea practică nr.1
Tema 1.3. Colaborarea internațională în domeniul asigurării securității ecologice.
Convențiile internaționale. Organizațiile mondiale pentru asigurarea protecției mediului

Organizațiile mondiale pentru asigurarea protecției mediului

Denumirea Anul Scopul și sarcinile organizației

organizației fondării
24 Un numar de de 51 de ţări, au fost angajate să menţină pacea prin cooperare internaţională şi securitate colectivă.
1. Organizaţia octombrie ONU oferă mijloace pentru rezolvarea conflictelor internaţionale şi pentru formularea de politici în chestiuni care ne
Naţiunilor Unite 1945 afectează pe toţi. În cadrul Organizaţiei toate statele membre – mari sau mici, bogate sau sărace, cu vederi politice şi
(ONU) sisteme sociale diferite – au un cuvânt de spus şi drept de vot egal.
1972 UNEP are mandatul de a coordona la nivel mondial integrarea politicilor de protecţie a mediului în celelalte sectoare
2. Programul în vederea asigurării unei dezvoltări durabile.
Naţiunilor Unite Această organizaţie internaţională sprijină dezvoltarea infrastructurii instituţionale şi legale în vederea protejării
pentru Mediu (UNEP) mediului la nivel global. UNEP oferă sprijin statelor, în special celor cu economii în curs de dezvoltare, în vederea
participării la negocierile internaţionale, îndeplinirii obligaţiilor asumate prin acordurile internaţionale, dezvoltării de
instituţii şi să formuleze şi să adopte legi care să protejeze mediul.
1993 A fost creata pentru a asigura continuarea procesului iniţiat de Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi
3. Comisia pentru Dezvoltarea. Rolul sau este de a:
Dezvoltare Durabilă a - monitoriza la nivel internaţional, naţional şi regional implementarea recomandărilor şi angajamentelor conţinute în
Naţiunilor Unite (CSD) documentele adoptate la UNCED, în principal Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării;
- elabora liniile politice directoare ale implementării documentelor UNCED şi Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare
Durabilă de la Johannesburg (WSSD) din 2002;
- promovarea dialogului şi crearea parteneriatelor pentru dezvoltare durabilă între guverne, comunitatea
internaţională şi grupurile majore identificate în Agenda 21 ca fiind factori cheie pentru realizarea dezvoltarii durabile
 Activităţile desfăşurate de UNECE în domeniul mediului au ca obiectiv protecţia acestuia şi a sănătăţii umane şi
4. Comisia Economică promovarea dezvoltării durabile în ţările membre, conform principiilor Agendei 21. Scopul este acela de a reduce
a Naţiunilor Unite poluarea pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului si pentru a evita astfel compromiterea stării factorilor
pentru Europa de mediu pentru generaţiile viitoare
(UNECE)
5.Agenţia Europeană Sarcina Agenţiei Europene pentru Mediu (EEA) este de a furniza informaţii actuale, relevante şi corecte despre mediu.
de Mediu EEA îi sprijină pe cei care se ocupă de elaborarea şi aplicarea strategiei de mediu la nivel european şi national, precum
şi publicul general.

Disciplina: Securitatea ecologică ______Suhan Diana_________________

Numele, prenumele elevului

Convențiile internaționale în domeniul asigurării securității ecologice

Denumirea convenției Anul și locul Anul ratificării de către R Moldova Scopul și sarcinile convenției
adoptării
Ramsar, 2 Republica Moldova a ratificat Obiectivul Convenţiei este de a conserva zonele umede, fauna şi
14.Convenția asupra februarie Convenţia asupra Zonelor umede flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar pe de altă
zonelor umede de 1971). de importanţă internaţională, în  parte constituie cele mai importante resurse de valoare
importanță special  ca  economică, naturală, ştiinţifică si recreativă. Pierderea acestor
internațională în habitat pentru păsările acvatice  zone ar fi ireparabilă! Modalitatea prin care acest obiectiv poate
special ca habitat al prin Hotărîrea Parlamentului  nr. fi realizat este o mai bună întelegere a funcţionării bazinelor
păsărilor acvatice. 504 –XIV  din 14 iulie 1999 şi a
devenit membru al acestei
convenţii în iunie 2000.  În
prezent, în Republica Moldova se
recunosc oficial trei zone Ramsar:
1.Zona Ramsar Nr.1029
“Lacurile Prutului de Jos’’
2.Zona Ramsar „Nistrul
Inferior” Nr. 1316
3.Zona Convenţiei Ramsar
Nr.1500„Unguri-Holoşniţa”
1 .Convenţia privind Aarhus, la 25 Data intrării în vigoare:
accesul la informaţie, iunie 1998 30.10.2001Anul ratificarii de catre RM:
participarea publicului Aprilie 1999
la luarea deciziilor şi
accesul la justiţie în
probleme de mediu.
(Berna, 1979) 22 iulie 1992
3. Convenția privind
conservarea vieții
sălbatice și a
habitatelor din Europa
6. Convenția privind Paris, 1994 Republica Moldova a aderat la
combaterea Convenţia pentru Combaterea
deșertificării Deşertificării, prin Hotărîrea de
Guvern Nr. 367 din 13-04-2000
hidrografice, consecinţele diverselor utilizări şi impactul
deşeurilor ce rezultă din activităţile umane.
Rolurile multiple ale ecosistemelor zonelor umede, precum şi
valoarea lor legată de umanitate au început să fie din ce în ce mai
bine înţelese şi cercetate în ultimii ani. Acest lucru a determinat
cheltuieli numeroase pentru a restaura funcţiile hidrologice şi
biologice pierdute şi degradate ale zonelor umede.
Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din
generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu adecvat sănătăţii
şi bunăstării sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la
justiţie în probleme de mediu, conform prevederilor prezentei
convenţii.
Prezenta convenţie are ca obiect asigurarea conservării florei şi faunei
sălbatice şi habitatelor lor naturale, în special a speciilor şi habitatelor
a căror conservare necesita cooperarea mai multor state, şi
promovarea unei astfel de cooperări.
Scopul Convenţiei îl constituie combaterea deşertificării şi reducerea
efectelor secetei în ţările afectate grav de secetă şi/sau deşertificare
prin acţiuni eficiente la toate nivelurile, sprijinite de acorduri de
cooperare internaţională şi parteneriat în cadrul unei abordări
 privind aderarea Republicii
Moldova la Convenţia pentru
combaterea deşertificării în ţările
afectate grav de secetă şi/sau de
deşertificare.
8.Convenția privind 22 martie HOTĂRÎRE Nr. 300 din 18-03-1998
protecția stratului de 1985, Viena cu privire la aplicarea pe teritoriul
ozon Republicii Moldova a prevederilor
Convenţiei de la Viena şi a
Protocolului de la Montreal vizînd
protecţia stratului de ozon
Geneva , 13 Republica Moldova a aderat la
10.Convenția asupra această Convenţie pe 9 iunie 1995 în
noiembrie baza Hotărârii Parlamentului Nr. 399-
poluării atmosferice
transfrontaliere pe 1979 XIII din 16 martie 1995.
distanțe lungi
13. Convenția privind (Helsinki, 17
23 iunie 1993
integrate, în concordanţă cu prevederile Agendei 21, a problemei
privind asigurarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate.
Sarcini:
- identificarea factorilor ce contribuie la deşertificare;
- trasarea şi realizarea acţiunilor practice necesare pentru combaterea
deşertificării şi reducerea efectelor secetei;
Scopul Conventiei este de a proteja stratul de ozon si de a elabora
măsurile necesare pentru protectia acestuia.De asemenea, de
necesitatea unei cercetari continue şi a unor observatii sistematice
pentru dezvoltarea în continuare a cunoştinţelor stiintifice privind
stratul de ozon şi posibilele efecte adverse ce rezultă în urma
modificarii lui,hotarite sa protejeze sănătatea umana şi mediul
înconjurător împotriva efectelor adverse rezultate în urma
modificarilor stratului de ozon.
Sarcini
-identificarea factorilor ce poluiaza statul de ozon;
-tehnologii şi echipamente alternative sunt tehnologii şi echipamente a
caror utilizare face posibila reducerea sau eliminarea emisiilor de
substante care au sau pot provoca efecte adverse asupra stratului de
ozon;
-substante alternative sunt substante care reduc, elimina sau evita
efectele adverse asupra stratului de ozon.
Obiectivele principale ale Convenţiei sunt:
Protejarea omului şi a mediului înconjurător prin luarea măsurilor
necesare împotriva poluării aerului atmosferic;
Reducerea şi prevenirea poluării atmosferice, inclusiv poluarea
atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi;
Elaborarea politicilor şi strategiilor care vor servi pentru diminuarea
emisiilor de poluanţi atmosferici, ţinînd seama de eforturile deja
întreprinse la nivel .
efectele martie 1992)
Scopul Convenţiei este de a susţine părţile în prevenirea
transfrontaliere ale
accidentelor industriale cu posibile consecinţe transfrontaliere,
accidentelor de a le pregăti pentru a face faţă şi a răspunde situaţiilor create
industriale
7.Convenția cu privire Espoo 25 R.M. 17 septembrie 2018 Evaluarea impactului asupra mediului, coordonează în context
la evaluarea februarie transfrontalier procedura de reglementare, dacă pe teritoriul
impactului asupra 1991 Republicii Moldova este prevăzută realizarea unor activități
mediului înconjurător planificate cu impact transfrontalier sau dacă o activitate planificată a
în context altor state poate avea un impact semnificativ asupra mediului din
transfrontalier. Republica Moldova.

Convențiile internaționale în domeniul protecției mediului și securității ecologice ratificate de Republica Moldova:
1. Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, adoptată la
Aarhus, la 25 iunie 1998
2. Convenția cu privire la diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992)
3. Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor din Europa (Berna, 1979)
4. Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție – CITES (Washington, 3 martie 1973)
5. Convenția cu privire la peisajul European (Florența, 2001)
6. Convenția privind combaterea deșertificării (Paris, 1994)
7. Convenția cu privire la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991)
8. Convenția privind protecția stratului de ozon – 22 martie 1985, Viena
9. Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea),
adoptată la Sofia, la 29 iunie 1994
10. Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, adoptată la Geneva, la 13 noiembrie 1979
11. Convenția cadru a ONU cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai 1992)
12. Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale (Helsinki, 17 martie 1992)
13. Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992)
14. Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în specialca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971).