Sunteți pe pagina 1din 71

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII
ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

REVISTA DE STUDII ŞI
CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A
MASTERANZILOR
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE.


REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A MASTERANZILOR
2015

Coordonator volum: Conf. univ. dr. AUREL GHEORGHILAŞ

EDITURA UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI


EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (C.N.C.S.) ŞI
INCLUSĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI
CERTIFICATELOR UNIVERSITARE (C.N.A.T.D.C.U.) ÎN CATEGORIA EDITURILOR DE PRESTIGIU
RECUNOSCUT.

ISSN 2068-3871

3
CUPRINS

BANU - Importanţa hărţii turistice în promovarea turistică.


VIOLETA Studiu de caz – Judeţil Vrancea . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

CONSTANTIN - Vulnerabilitatea la riscuri geomorfologice a activităţilor


ILEANA RALUCA turistice pe Platoul Bucegi, Zona babele – Sfinxul . . . . 12

DĂESCU - Percepţia turiştilor asupra impactului practicării


TEODORA sporturilor de iarnă în taţiunea Rânca . . . . . . . . . . . . . . 23

DIMA - Rolul Castelului Peleş în ansamblul turistic al


RUXANDRA-MARIA Staţiunii Sinaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

IONESCU - Rolul turismului în dezvoltarea economiei locale a


AMALIA oraşului Braşov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

OPREA - Posibilităţi şi direcţii de diversificare a spaţiului


ALINA DANIELA destinat agrementului turistic în Municipiul Slobozia . . 48

PARASCHIV - Analiza componentelor activităţii de turism în


DANIELA NICOLETA dezvoltarea Municipiului Turnu-Măgurele . . . . . . . . . . 56

STOENICĂ - Turismul vitivinicol – o soluţie viabilă pentru


ANDRADA CORINA dezvoltarea economică a Olteniei ? . . . . . . . . . . . . . . . . 61

ŢURLEA - Modalităţi de integrare şi optimizare a produsului


IOANA BIANCA turistic câmpulungean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

4
BANU VIOLETA Data și locul nașterii: 07.02.1992, Focșani.

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie și Geologie din cadrul


Universității Alexandru Ioan Cuza , Iași, Specializarea Geografia
Turismului. În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie
din București, Specializarea Gestiunea spațiului turistic și servicii
de ospitalitate.
Domenii de interes: Management turistic, turism cultural, turism
verde, problema poluării.

IMPORTANȚA HĂRȚII TURISTICE ÎN PROMOVAREA TURISTICĂ


STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL VRANCEA

BANU VIOLETA

Abstract: Nowadays,the tourism has become a very important activity and a powerfull industry. Travelling
sums up to 40% of the employees free time. Considering the tourist map a mandatory element in the tourist
journey, the graphic representation of the teritory becomes a way of “selling” a touristic region. The tourism
promoting is the part of the tourism industry that makes an important difference between degrees of atractivity of
a region. The tourist map is the most efficient way to inform the traveller about the beauty and richness of a
region. Creating a tourist map it’s a complex process due to various methods and aplications that have to be used
to make reading amap just a hobby for any unexperienced tourist.

Keywords: tourist map, tourism promotion, tourism potential, map

INTRODUCERE
Turismul a devenit în prezent o activitate care ocupă aproximativ 40% din timpul liber al
indivizilor. Călătoriile reprezintă un element crucial în societatea actuală stresantă unde sănătatea
fizică și psihică a indivizilor este principalul motiv al deplasărilor 1. Acest fenomen se poate observa în
statisticile care prezintă importanța economică a industriei turistice. Pornind de la premisa că harta
este principalul instrument util turistului în călătoriile sale, reprezentarea grafică a teritoriului devine
un mijloc de promovare turistică. Pentru că turismul modern este organizat în jurul dimensiunii
vizuale și a esteticii, implementarea unui panou turistic capătă o importanță de necontestat. Realizarea
unei hărți turistice este un proces destul de complex, acest lucru fiind datorat nu doar conceperii
cartografice a materialului ,dar și complexității pe care aceasta o are. Turismul în înțelesul general al
fenomenului, înseamnă relaxare, destindere și nu ar trebui să presupună depunerea unui efort special în
descifrarea hărților turistice.
Luând în considerare faptul că turismul poate deveni un motor al economiei societății moderne ,
întocmirea și amplasarea unei hărți turistice pe rutele principale de intrare în județ, este o modalitate
esențială de susținere a turismului din zonă precum și o normă imperios necesară într-o țară europeană.

METODOLOGIE
Pentru realizarea prezentului articol principalele metode utilizate au fost în primul rând o
bibliografie de specialitate în ceea ce privește turismul practicat pe teritoriul județului Vrancea,
colectând și informații despre principalele obiective vizitate. Am utilizat în acest scop site-ul
Institutului de Memorie Culturală Cimec care oferă informații detaliate despre patrimoniul cultural ,
arhitectural ,etnofolcloric și istoric al județului și site-ul Direcției Județene pentru Cultură și
Patrimoniu național Vrancea. Pe lângă acestea au fost folosite și bazele de date ale programului de
analiză spațială ArcGis și Google Earth.

1
Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions . London:
Routledge

5
DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Cartografia nu reprezinta doar o muncă de reproducere a terenului ci și o muncă de creare a hărții
prin consemnarea obiectivelor în funcție de utilitatea acesteia, or acest lucru nu este posibil decât în
măsura în care geograful cunoaște foarte bine zona studiată. Harta turistică are proprietatea de a fi o
hartă tematică deoarece urmărește reprezentarea obiectivelor care aparțin aceluiași domeniu respectiv
turismului. Indiferent de modalitatea de reprezentare, cartografia prin noile tehnologii și metodele
moderne se adaptează în permanență cerințelor turistului. „Puterea” hărții îl constituie faptul că
aceasta leagă reprezentarea teritoriului cu ceea ce el oferă: hidrografie, relief, obiectivele turistice
prezente în zonă, etc.2 Indiferent de metoda de reprezentare a regiunii rezultatul nu are decât un
singur scop și anume acela al satisfacerii nevoilor turistului în ceea ce privește orientarea și
cunoașterea zonei vizate. Pornind de la premisa că harta este principalul instrument util turistului în
călătoriile sale, reprezentarea grafică a teritoriului devine un mijloc de promovare turistică a județului.
Pentru că turismul modern este organizat în jurul dimensiunii vizuale și a esteticii, implementarea unui
panou turistic al Vrancei capătă o importanță de necontestat.
Harta reprezintă reprezentarea micșorată la scară a suprafeței terestre. Harta turistică reprezintă
deci o hartă geografică creată pentru turiști. Aceasta se deosebește de prima prin faptul că trebuie să
fie simplificată în așa fel încât să reprezinte într-un mod corect datele cartografiate, dar utilizând o
manieră simplistă pentru o citife facilă de către turist. Harta ca instrument utilizat de către turist
include reprezentarea atât a elementelor geografice specifice precum: rețelele de transport, orașe, râuri,
lacuri, relieful dar și elemente caracteristice activității turistice, precum: locuri istorice și de
importanță arhitecturală, muzee, centre turistice, zone de camping, etc. Hărțile specializate în turism
servesc drept mijloace de publicitate pentru turism precum și modalități de a evidenția principalele
locuri de vacanță și principalele obiective turistice.
Rolul hărții turistice îl depășește detașat pe cel al hărților geografice prin simplul motiv că devine
un instrument de mediatizare a zonelor turistice. Într-o astfel de ecuație, un rol determinant îi revine
esteticului. Harta turistică iese din aria de simplă analiză a spațiului, utilizată în scopuri științifice și
devine o imagine a regiunii turistice pe care o reprezintă. Face parte ,astfel, din ansamblul de
materiale publicitare (pliante, ghiduri turistice, etc) care formează domeniul marketingului turistic.
Promovarea turistică reprezintă un anasamblu de acțiuni de transmitere și de comunicare a unor
mesaje destinate potențialilor clienți cu scopul de a-i informa asupra caracteristicilor anumitor produse
sau oferte. Prmovarea turistcă prezintă în continuare o serie de modificări convenabile și perfecționări
în scopul unei mai bune mediatizări a destinațiilor turistice. Astfel și harta turistcă este un produs care
intră, indubitabil , în această cursă de informare a turistului asupra bogățiilor anumitor zone turistice.
În prezent ,promovarea turistică este cea care face diferența între atracțiile turistice care nu au o istorie
atât de puternică în ceea ce privește turismul.

LIMBAJUL CARTOGRAFIC AL HĂRȚILOR TURISTICE


Mesajul cartografic pe care o hartă turistică îl transmite trebuie să fie unul clar și concis, pentru o
citire facilă de către turist a acesteia. Fiind vorba de o reprezentare convențională utilizarea semnelor
pentru transmiterea informației este impetuos necesară pentru o înțelegere corectă a materialului
cartografic. Mesajul cartografic este codificat intr-o serie de semne convenționale care alcătuiesc
limbajul cartografic. Acest tip de limbaj ,utilizat în realizarea hărții turistice, trebuie să răspundă
anumitor cerințe specifice. În primul rând trebuie să fie unul universal astfel încât fiecare utilizator al
hărții să poată interpreta și înțelege elementele reprezentate. Pe de altă parte claritatea și coerența sunt
caracteristici esențiale ale hărții pentru evitarea ambiguităților și a supraîncărcării care pot face
mesajul cartografic dificil de înțeles. În alcătuirea hărții turistice, limbajul cartografic utilizează cu
precădere semnele grafice elementare (linia și punctul) precum și simboluri specifice pentru
reprezentarea obiectivelor turistice. Înfățișarea teritoriului se face prin semne convenționale și prin
simboluri cartografice. Pentru ca limbajul să fie unul cât mai concludent și semnele trebuie să fie cât
mai clare posibil, fiind lizibile pentru utilizatori. Aspectele estetice sunt la fel de importante.
Cromatica și stilul în care semnele sunt reprezentate sunt esențiale pentru o citire facilă a conținutului
hărții.

2
Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions . London:
Routledge.

6
Putem desigur considera hărțile ca o modalitate de dialogare între autor și cititor, sau mai corect
între autori și public. Astfel harta poate fi un intrument de interpretare personală a cititorului sau un
mesaj dialogat al autorului. Harta turistică este un instrument utilizat de un public larg care are sau nu
cunoștințe aprofundate de geografie sau cartografie. Legea minimului efort este cea aplicată de turist
în citirea conținutului hărții. De aceea ergonometria cu care cartograful reușește să reprezinte
elementele într-un mod atractiv din punct de vedere estetic și care solicită “cititorului” un timp scurt
dedicat studierii hărții, este un obiectiv important de atins în cartografierea turistică.
Hărțile turistice la nivelul județului fac parte deci din categoria hărților generale, oferind
turiștilor o privire de ansamblu asupra teritoriului, asupra obiectivelor turistice naturale sau antropice,
precum și asupra căilor rutiere care deservesc obiectivele respective. Aceste tipuri de hărți generale se
supun unor legi de generalizare care au în vedere mai multe aspecte , cum ar fi: scara la care se
reprezintă harta, numărul de obiective care se dorește a fi surprins în conținutul acesteia, destinația și
specializarea hărții. În generalizarea cartografică se iau în considerare câteva etape:
- schematizarea și simplificarea contururilor diferitelor detalii
- reducerea numărului deosebirilor cantitative ale diferitelor elemente reprezentate. Acest lucru
presupune gruparea elementelor în câteva categorii care vor fi reprezentate pe hartă în funcție de un
număr prestabilit de ecarturi.
- reducerea numărului deosebirilor calitative. De respectarea acestei etape depinde succesul
rezultatului final. Astfel , spre exemplu, ariile naturale care vor fi reprezentate pot fi de mai multe
tipuri ( floristice,faunistice, etc) însă vor fi incluse în categoria rezervațiilor naturale.
- înlocuirea detaliilor individuale prin grupe de detalii ( în locul semnelor speciale pentru reprezentarea
fiecărui tip de obiect cultural : arheologic, istoric, din secolul XVIII,etc, se pot utiliza semne
convenționale care să le includă pe toate).
- selecționarea celor mai importante obiective care vor fi reprezentate pe hartă din fiecare categorie în
parte. Această etapă vizează evitarea încărcării hărții cu detalii. Spre exemplu nu vor fi reprezentate
lăcașurile de cult ale tuturor satelor din Vrancea, ci vor fi reprezentate cele mai semnificative și cele
mai reprezentative pentru regiune.
În concluzie, în ceea ce privește generalizarea hărților, o hartă completă nu este cea care este
încărcată cu semne și elemente cartografice, ci este cea care acoperă foarte bine domeniul vizat și
oferă imaginea esențială și univocă a teritoriului reprezentat.

IMPORTANȚA HĂRȚILOR ÎN PREZENTAREA GRAFICĂ A TERITORIULUI.


STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL VRANCEA
Harta nu este doar un util geografic, ea concentrează esența județului prin reprezentarea succintă
a obiectivelor și ofertei turistice , naturale sau antropice de care județul dispune. Astfel este superfluă
ideea că harta ajută doar la orientare. Reprezentarea cartografică poate atrage prin modul corect,
explicit și ușor de descifrat în care a fost realizată. O hartă turistică reprezentativă pentru un județ, într-
o abordare mai literară, are trebui să reușească să vorbească turistului fără ca acesta să depună prea
mult efort în a o înțelege, să fie purtătoare de informație și de raționamente create pe baza unui melanj
de cromatică și simboluri. Județul Vrancea, datorită poziției sale geografice, dispune de o varietate de
forme de relief care scade în trepte de la vest spre est.
Vrancea este considerată punct de intersecție între provinciile istorice : Transilvania, Moldova și
Țara Românească, având un loc aparte în cadrul Unirii de la 1859. Ca provincie istorică, legendară
Vrancea deține un potențial antropic compus în primul rând din numeroase lăcașuri de cult ce datează
chiar din secolele XVII, precum și din numeroase monumente închinate victoriilor oastei române în
războaiele purtate pe teritoriul județului. Poziția strategică a județului se menține și în prezent,
Vrancea fiind traversat de magistrala care leagă Moldova de Muntenia (E85 București - Suceava),
precum și de numeroase drumuri naționale care fac trecerea spre Transilvania. În zonarea turistică a
României, care este privită ca o posibilitate de valorificare superioară a resurselor turistice, judeţul
Vrancea ocupă locul 18, privit prin prisma a nouă grupe de criterii (resurse turistice naturale, resurse
turistice antropice, căi şi mijloace de comunicaţie, baza tehnico-materială turistică, activităţile
turistice, potenţialul demografic, potenţialul economic, localităţi urbane şi rurale, gradul de poluare şi
de degradare a mediului.

7
SCURTĂ ANALIZĂ A POTENȚIALULUI TURISTIC
Turismul poate deveni un suport important al dezvoltării teritoriului prin dinamizarea
activităților economice tradiționale și prin punerea în valoare a particularităților culturale locale,
oferind numeroase oportunități de muncă stopând în aceeași măsură exodul rural al tinerilor.
Potențialul turistic al județului Vrancea este destul de puțin dezvoltat având în vedere diversitate
acestuia. De aceea reprezentarea acestuia este totuși dificilă în condițiile în care harta trebuie sa ofere
turistului o perspectivă corectă a ceea ce poate vizita fără însă să fie mult prea încărcată. Astfel
selecționarea obiectivelor reprezentative ale județului a fost făcută având în vedere valoare culturală,
turistică și naturală a obiectivelor.
Potențialul natural al județului Vrancea este în principal reprezentat de rezervații naturale de
importanță științifică, pentru protejarea speciilor rare, a florei , faunei și vestigiilor paleontologice.
Printre acestea se numără și arii naturale de mare importanțp turistică precum sectoare spectaculoase
de chei, Cascada Putnei, rezervații de turbărie dar și elemente de unicitate precum Focul Viu. Un loc
special în cadrul potențialului natural al Vrancei îl are parcul natural Putna care cuprinde în cea mai
mare parte specii de plante euroasiatice și alpine protejate de lege, avțnd statut de Sit de importanță
Comunitară și de Arie Specială de Protecție Acvifaunistică. Având o deosebită varietate de dispunere
a reliefului, județul Vrancea este înzestrat cu atracții turistice naturale deosebite.
Potențialul antropic este reprezentat în principal de cel cultural și religios, județul fiind unul cu
o importanță în ceea ce privește istoria României, consituind rolul de punct de frontieră între Țara
Românească și Moldova. Obiectivele culturale sunt caracterizate de un stil tradițional care aparține
mai mult spațiului folcloric vrâncean. Printre obiectivele turistice importante se numără :Mausoleul
Mărășești,simbol național, diverse muzee și biserici care datează încă din secolul XVII. Pe lângă toate
acestea, Vrancea s-a făcut cunoscut prin existența podgoriilor și soiurilor de vinuri premiate în
nenumărate rânduri peste hotare. Turismul oenologic devine o premisă importantă pentru dezvoltarea

8
industriei turismului pe teritoriul județului, marcarea drumului vinului fiind un prim pas către o mai
bună promovarea a acestor bogății a județului.

Foto. 1 Cascada Putnei; Sursa: www.turismland.ro Foto. 2 Focul Viu; Sursa: www.turism-360.ro

ROLUL PANOULUI TURISTIC ÎN PROMOVAREA TURISTICĂ


Fiecare proiect turistic este unic așa cum locul și originalitatea ideilor se schimbă de la un proiect
la altul. Investițiile reprezintă o oportunitate de activitate și de dezvoltare a turismului local. Procesul
de implementare a hărții turistice, ca proiect, reprezintă o investiție care presupune mai multe faze
precum utilitatea, rentabilitatea și costurile. Într-o fază inițială a proiectului se pune întrebarea cine va
beficia din utilizarea produsului finit precum și utilitatea acestuia. Astfel în afară de mecanismele
interne de concepere și reașezare a hărții turistice actorii implicați în acest proces de implementare
sunt foarte importanți. Trebuie în primul rând remarcată importanța hărții ca util al geografiei
turismului și ca un element distinctiv în dezvoltarea continuă a domeniului în cadrul județului
Vrancea. O astfel de hartă poziționată la intrarea în județ denotă modernizarea cadrului turistic. În mod
evident politicile locale județene în ceea ce privește turismul constituie baza cunoașterii eficienței
proiectului. Studiile de diagnosticare la nivelul teritoriului favorizează o mai bună cunoaștere a
contextului teritorial și al actorilor implicați. După cunoașterea aprofundată a activității turistice a
teritoriului, unitățile implicate vor pune în practică proiectul. Evaluarea pertinenței proiectului pune
accentul pe ceea ce poate însemna realizarea și implementarea unei hărți turistice la nivelul județului
Vrancea. Acest lucru presupune analizarea gradului în care la nivel județean este nevoie de o hartă
turistică la intrarea pe teritoriul județului și în ce măsură poate aceasta îmbunătăți și ulterior poate
crește valența turistică a județului. Daca avem în vedere faptul că turismul se bazează pe un astfel de
suport cartografic în traseele turistice, se poate afirma faptul că un astfel de proiect instituit la nivelul
unui județ cu un potențial turistic relativ ridicat nu poate decât să îmbunătățească și să îi dea o formă
estetică mult mai plăcută activității de turism.

9
Turismul este o parte integrantă a dinamismului economic al unei regiuni. Totuși acesta trebuie
să evolueze continuu în același ritm de creștere și dezvoltare a societății moderne, cu specificitatea că
evoluția trebuie să fie una durabilă pentru limitarea impactului asupra mediului. Atragerea turiștilor
către zone turistice constituie poate cea mai avantajoasă afacere al acestui mileniu. Astfel dintre toate
sectoarele economiei, turismul reprezintă ramura care are nevoie de cea mai agresivă și permanentă
publicitate pentru a menține activat interesul turistului și dorința acestuia de a călători. Promovarea
turistică presupune de asemenea construira și lansarea unor noi programe după normele prevăzute de
legislația europeană pentru valorificarea resurselor locale pe piața turistică din țară dar și din
străinătate. Aceste obiective se pot atinge prin mai multe prerogative precum: realizarea de materiale
tipărite, materiale foto, site-uri web dar și prin distribuirea pe canale specifice precum târguri de
turism, expoziții sau alte astfel de manifestări de profil naționale și internaționale.

Promovarea turistică reprezintă element primordial în domeniul turismului. Fără aceasta


destinațiile turistice nu pot beneficia de cadrul atractiv pe care metodele de promovare îl grefează.
Imaginea este ceea ce contează în turism. Fără estetica imaginii destinația turistică nu ar fi la fel de
căutată. Acest lucru subliniază rolul important în personalizarea imaginii județului prin hărți sau panou
turistic. Alături de acest panou turistic un rol primordial pare să îl aibă și crearea unui punct de
informare turistică, precum și distribuirea unor materiale publicitare precum ghid turistic al județului,
sau pliante care să conțină și panoul turistic. Centrele de informare turistică au ca principal obiectiv
informarea turiștilor și comercializarea materialelor informative cu privire la oferta turistică și orice

10
alte informații despre unitățile de cazare și infrastructuri turistice din județ. . Înființarea unui astfel de
centru poate colabora la promovarea și distribuirea eficientă și mai rapidă a hărții turistice, împreună
cu alte materiale cu privire la protecția mediului și dezvoltarea socio-economică
Înființarea unui astfel de centru turistic de informare reprezintă un deziderat în dezvoltarea unei
imagini moderne a turismului vrâncean, iar o astfel de hartă turistică ar putea reprezenta principalul
element de informare într-o formulă aproximativ completă. Centrul turistic are rol de monitorizare și
organizare a activităților turistice care să coincidă cu standardele și legislația europeană.

CONCLUZII
Turismul reprezintă un domeniu în plină ascensiune. Valorificarea potențialului turistic nu se
poate face eficient decât cu ajutorul diferitelor metode de promovare turistică. În acest capitol se
include și harta turistică alături de alte metode precumȘ înființarea unui centru turistic, plainte și
ghiduri turistice. Harta turistică, devine astfel cartea de vizită a regiunii turistice reprezentate oferind
posibilitatea turistului să se informeze într-un timp scurt și într-un mod facil în ceea ce privește oferta
turistică a județului sau orașului. Realizarea unui astfel de util poate creea o imagine pozitivă, de
adaptare la nou și o estetică a părții turistice mult mai plăcută. De asemnea, amenajarea drumului
vinului a fost primul pas în dezvoltarea acestui turism de nișă, care a și favorizat mediatizarea
vinurilor vrâncene.
Harta turistică, reprezintă deci, un util indispensabil oricărui călător, precum și o modalitate
eficientă și practică de promovare a regiunilor și obiectivelor turistice.

BIBLIOGRAFIE

Bănățeanu Tancred, S. G. (1988). Zona etnografică Vrancea, Edit. Sport-Turism, Bucureşti


Bernard, R. (1991). Methodes de la cratographie Paris: Presses du CNRS.
Chris, R. (1993). Recreational tourism , a social science perspective, London: Routledge.
Emil, G. (1977). Vrancea, ghid turistic al județului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti
Goodall Brian, A. G. (1995). Marketing in the tourism industry the promotion of destination regions
London: Routledge.
Năstase, A. (2005). Topografie-cartografie București: Edit. Fundației Romania de Mâine.
Rodolfo, B. (2006). Turismo , territorio y sociedad. En publicacion: America Latina; cidade, campo e
turismo.
Scott, J. (2006). Village tourism: Prodyct development and marketing strategy. International Institute
for culture, tourism and development. London: London Metropolitan University.
Sheldon. Pauline (1997). Tourism information technology. Wallingford: Cab international.
Tiroiu Vasile, K. D. (1968). Călătorind prin Vrancea, Edit. Meridiane, Bucureşti
Vișan Gheorghe, N. A. (2000). Cartografie aplicată, Edit. Universității Bucureşti
Zidaru Camelia (2009). Monografia orașului Focșani, Edit. Irco Script, Drobeta-Turnu Severin
www.travelplanplus.eu.
www.cjvrancea.ro

11
CONSTANTIN Data și locul nașterii: 21.12.1991, București
ILEANA RALUCA
Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul
Universității din București, specializarea Planificare Teritorială și
absolventă a Facultății de Management, din cadrul SNSPA
În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea
spațiului turistic și servicii de ospitalitate
Domenii de interes: Marketing turistic, Riscuri geografice în
turism, Managementul resurselor umane, Amenajarea spațiului
turistic, Management hotelier

VULNERABILITATEA LA RISCURI GEOMORFOLOGICE A ACTIVITĂȚILOR


TURISTICE PE PLATOUL BUCEGI, ZONA BABELE-SFINXUL

CONSTANTIN ILEANA RALUCA

Resumen:La necesidad de estudiar los fenómenos que generan riesgos geomorfológicos deriva de la
necesidad de evitar situaciones no deseadas, como pérdidas económicas o, peor, pérdidas de vidas. Las
características morphographical y morfométricos del relieve de Bucegi Montañas, en la zona Babele-Sfinxul, y
los elementos del clima, vegetación, lluvia excesiva, etc., han contribuido y contribuyen a la aparición y
desarrollo de los procesos geomorfológicos, que a menudo producen importantes daños humanos y materiales.
El concepto de riesgo incluye varios componentes, a saber: el que puede pasar, su contexto de desastre
ambiental, las consecuencias que pueden producir incertidumbre relativa del evento en sí. Característica
fundamental del riesgo es la incertidumbre, es decir, la parte que lo distingue de destrucción o impacto. La
investigación de vulnerabilidades a riesgo ayuda a identificar ciertas áreas de riesgo, para poder tomar medidas
que pueden limitar el daño causado por un proceso geomorfológico o lo pueden detener.

Cuvinte cheie: riscuri, turism, vulnerabilitate, activități turistice, procese geomorfologice, Bucegi

INTRODUCERE
Articolul de față își propune abordarea unei problematici complexe, legate de vulnerabilitatea la
riscuri geomorfologice a activităților turistice pe Platoul Bucegi, zona Babele-Sfinxul, și vine în
ajutorul celor care aleg această zonă ca destinație turistică și care își doresc să cunoscă riscurile la care
se expun atunci când o fac. Necesitatea și importanța studierii fenomenelor de risc din această zonă
rezidă din impactul pe care fenomenele naturale le au asupra omului și asupra activităților turistice
desfășurate de aceștia aici.

METODOLOGIE
Pentru elaborarea acestui articol am folosit mai multe metode și instrumente de cercetare. Acestea
m-au ajutat să analizez procesele geomorfologice de pe platoul Bucegi și impactul pe care acestea îl au
asupra activităților turistice desfășurate în această zonă. Pentru colectarea datelor am consultat
numeroase materiale bibliografice, am fost pe teren unde am făcut o serie de observații directe și cartări
ale proceselor observate. În urma prelucrării datelor colectate am putut întocmi mai multe hărți, cea mai
importantă fiind harta finală, cea a vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice în
această zonă. În ceea ce priveşte hărţile care se regăsesc în cadrul acestui articol ţin să menţionez că au
fost realizate de mine cu ajutorul aplicaţiei software QGIS 2.6.1, utilizând tehnicile GIS.

Metodologia de cercetare a riscului. Cercetarea riscului implică identificarea potențialelor


hazarde și evaluarea vulnerabilității, pe baza unor elemente fizice și umane și a unor dimensiuni socio-
culturale. Metodologia de cercetare a riscului presupune parcurgerea a trei etape: identificarea, analiza

12
și ierarhizarea riscului.1 Identificarea riscului este cel mai important pas în cercetarea și evaluarea
riscurilor. Identificarea zonelor cu risc geomorfologic vizează delimitarea arealelor ce vor fi considerate
mai fragile în raport cu altele din vecinătatea lor, care nu au fost niciodată afectate de asemenea
procese. Analiza riscului estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau
expunerile și efectele. Consecințele vor varia în funcție de magnitudinea evenimentului și de
vulnerabilitatea elementelor afectate. Ierarhizarea riscurilor poate fi realizată în funcție de vârstă,
intensitatea proceselor, eroziunii lineare, volumul de masă deplasată, frecvența sau ciclicitatea
proceselor sau hazardelor geomorfologice, impactul costuri/amenajare, relația cerere-ofertă în politicile
imobiliare sau agroturistice, dar și în funcție de prognoza realizată, prin reactivarea unor procese sau
continuarea lor.2

Definiții
Riscul, conform DEX-ului, reprezintă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de
înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil (din limba franceză risque). După
dicționarul IDNDR riscul este definit ca fiind numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite,
pagube asupra proprietăților și întreruperii activității economice în timpul unei perioade de referință
într-o regiune dată, pentru un fenomen natural. Arealele cu diferite grade de vulnerabilitate includ
elemente de risc, și anume: populația, clădirile și construcțiile de inginerie civilă, activitățile
economice, serviciile publice, unitățile, infrastructura supuse riscului într-o arie dată. 3
Vulnerabilitatea după dicționarul IDNDR (1992) reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la
100%) rezultate din potențialitatea unui fenomen de a produce victime și pagube materiale. Având în
vedere că sunt procese geomorfologice care au un anumit potențial de a producere victime sau pagube
materiale, a apărut necesitatea studierii nu doar a proceselor în sine, ci și a vulnerabilității, a
potențialității lor de a produce victime și pagube materiale. Astfel, pentru a preveni producerea acestor
procese sau reducerea pagubelor rezultate în urma producerii lor sunt foarte importante activitățile de
conștientizare a riscului și gestionarea acestuia.
Totuși, conceptul de vulnerabilitate nu are o definiție unanim acceptată în întreaga literatură, astfel
că de-a lungul timpului s-au conturat trei curente de studiu în definirea vulnerabilității.
Primul curent se concentrează pe expunerea la pericole biofizice, condiții periculoase, gradul de
ocupare uman din zonele periculoase, gradul de pierderi datorate unor evenimente periculoase, precum
și analiza carcteristicilor și a impactului acestor evenimente periculoase.4 Al doilea curent apare în
contextul social al pericolelor și se referă la capacitatea comunității de a face față vulnerabilității și la
capacitatea de adaptare. Al treilea curent combină atât abordarea vulnerabilității ca pericol, precum și o
reacție socială și acțiune față de posibilele urmări5 și este cel care a căpătat cea mai mare importanță în
ultima perioadă.
Riscurile geomorfologice derivă din trăsăturile de instabilitate ale suprafeţei terestre.6 Ele
prezintă o diferenţă faţă de alte tipuri de risc deoarece impun, de cele mai multe ori, schimbări
progresive care pot lăsa loc la adaptări succesive din partea comunităţilor umane. Suprafeţe de teren
cele mai expuse la riscuri geomorfologice sunt versanţii, care susţin manifestarea accelerată a
proceselor gravitaţionale (rostogoliri, surpări, tasări, alunecări de teren, curgeri noroioase, etc.,).7

1
Irimuş, I. A., Riscurile geomorfice şi planningul teritorial. Aplicaţie în periurbanul
Municipiului Bistriţa, în Riscuri şi catastrofe, an IV, nr. 4/2007
2
Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană,
Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2014
3
Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, București, 2009, Pagina 19
4
Alexander, D., Natural Disaster, 1993, Pagina 632
5
Weichselgartner, J., Disaster mitigation: the concept of vulnerability revisited. Disaster Prevention and
Management, 2001, Paginile 85-94
6
Gares, P. et al, Geomorphology and Natural Hazards, 1994, Paginile 1-18
7
Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană, Teză de doctorat,
Cluj-Napoca, 2014

13
STUDIU DE CAZ – MUNȚII BUCEGI, ZONA BABELE-SFINXUL

Prin complexitatea și măreția formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcătuiește una dintre cele
mai remarcabile individualități geografice și turistice din lanțul Carpaților românești și cea mai
reprezentativă dintre ele, prin multiplele posibilități ce le oferă pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de
stâncă. Pe conglomeratele și gresiile eterogene din Bucegi, ca efect al oscilațiilor climatice, s-au
format ”Babele” și ”Sfinxul”, importante atracții turistice. Inițial, șiroirea puternică a detașat placa mai
dură, pe fondul înghețului și dezghețului diferențiat, iar acțiunea eoliană a exercitat, concomitent, o
puternică coroziune. Reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice din spațiul montan
(Fig. 1), am considerat deosebit de importantă studierea vulnerabilității la risc a activităților turistice în
această zonă.

Fig. 1. Harta turistică a Munților Bucegi, zona Babele-Sfinxul


(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Procese geomofologice
În urma investigaților făcute pe teren am întocmit o hartă (Fig. 2) care prezintă localizarea celor
mai frecvente procese geomorfologice identificate în arealul studiat, și anume: avalanșele, tasarea sub
acțiunea zăpezii, alunecările de teren, eroziunea lineară, șiroirea, ravenarea, dezagregarea fizică și
chimică, solifluxiunea și căderile de stânci.
Avalanșele sunt procese gravitaționale reprezentate de masele de zăpadă și gheață care alunecă
sau se rostogolesc la vale, mărindu-și în aval volumul, greutatea și viteza. Acestea antrenează de
multe ori pietre, stânci, arbuși și pot provoca distrugerea pădurilor, construcțiilor și chiar și pierderea
de vieți omenești. Sunt specifice regiunilor montane unde se înregistrează căderi bogate şi repetate de
zăpadă pe pante despădurite care depăşesc 30° (frecvent 35-45°).
Tasarea este procesul înregistrat pe platouri relativ netede în sectoarele în care zăpada este
acumulată pe grosime mare (îndeosebi prin troienire). Prin greutatea masei de zăpadă aceasta exercită
o presiune (apăsare) neuniformă asupra materialelor din depozit. Va fi accentuată în sectoarele cu
grosime mare unde persistă în intervalele de timp când se înregistrează topiri datorită temperaturilor
pozitive. De altfel, aici petecele de zăpadă vor fi mult timp sursa principală de alimentare cu apă a
depozitului şi rocii de dedesubt şi din vecinătate, favorizând procesele provocate de frig. Prin tasarea

14
materialelor rezultă microdepresiuni cu forme alungite (pe direcţia vântului care determină troienirea)
sau circulare.1
Alunecările de teren reprezintă atât procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau
depozitelor pe versanți, cât și forma de relief rezultată. În sens restrâns, strict, al noțiunii, alunecările
de teren sunt procese gravitaționale, în general, rapide de modelare a terenurilor în pantă, la care
masele sau materialele care se deplasează sunt separate printr-un plan sau sisteme de plane de
alunecare de partea stabilă, neantrenată în mișcare.2
Se disting câteva condiții de declanșare a aluncărilor de teren: presiune exercitată asupra rocilor
din versanți prin creșterea greutății unor elemente aflate pe ele (construcții, arbori dintr-o pădure, mai
ales dacă au rădăcini superficiale, etc.), fisurarea rocilor prin seisme naturale și antropice, adoptarea
unui sistem de folosințe a tereurilor neadecvat pantei și alcătuirii.3

Fig. 2. Harta proceselor geomorfologice în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Eroziunea liniară apare în momentul în care scurgerea de suprafaţă (reprezentată prin şuvoaie
sau şiroaie mari) se concentrează „în contextul creşterii energiei cinetice a scurgerii lichide şi
micşorării rezistenţei substratului sau învelişului vegetal protector”.4 Eroziunea în adâncime este unul
unul dintre cele mai importante procese geomorfologice prezente, atât prin suprafaţa ocupată dar mai
ales prin efectele avute. Acest proces contribuie în proporţie variabilă (26-75%) la formarea eroziunii
totale.5 Eroziunea lineară se produce în albia râului în lungul firului de apă, adică acolo unde este
mare şi turbulenţa este activă. Aici se dezvoltă curenţi largi cu caracter helicoidal, iar pe de altă parte
curenţi verticali (vârtejuri). Şi unii şi alţii izbesc patul albiei producând aici erodarea acestuia. Se
dezvoltă scobituri, iar prin târârea bolovanilor, local apar şenţuleţe de zgâriere (striuri). Prin unirea

1
Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 61
2
Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, București, 2009, Pagina 19
3
Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 52
4
Ioniţă, I., Formarea şi evoluţia ravenelor din Podişul Bârladului, Iaşi, 2000
5
Raport științific, Universitatea Al. Ioan Cuza – Facultatea de Geografie-Geologie, iunie 2007

15
acestora se realizează pe fundul albiei, porţiunea cea mai coborâtă şi cu cele mai multe denivelări
(talvegul).
Acest tip de eroziune este deosebit de activ în sectoarele de praguri care, în majoritatea
cazurilor, au caracter structural sau litologic (strate de roci cu rezistenţă mai mare intersectate de către
albia râului). Pe aceste praguri, şuvoiul de apă se prăbuşeşte izbind rocile de la baza lor. O parte din
apă încărcată cu pietriş este proiectată de izbitură spre prag, săpând în timp la baza acestuia o
excavaţie (marmită). Când dimensiunile marmitei devin foarte mari, stratele de roci de deasupra se
prăbuşesc. Efectele sunt două - fruntea pragului se retrage, iar patul albiei din aval se extinde în
amonte. Datorită modului în care s-a înregistrat eroziunea, aceasta deplasându-se din aval în amonte,
procesul este denumit ''retragerea cascadelor'' şi reflectă o formă de manifestare locală a eroziunii
regresive.
Şiroirea reprezintă procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee lineare care
constituie aliniamente joase în lungul versanţilor. Scurgerea apei pe acestea se face cu o viteză mare
impusă de masa de apă şi de pantă de unde o forţă a şuvoiului care se consumă prin erodarea
materialelor de pe patul curgerii şi transportarea lor. Procesul începe lent, se accentuează pe măsura
creşterii volumului de apă, sfârşeşte la scurt timp după ce ploaia a încetat şi este reluat la alte ploi
similare.
Ravenele sunt forme evoluate ale şiroirii, procesul repetându-se de mai multe ori; ca urmare,
eroziunea a creat forme negative alungite (de la mai mulţi zeci de metri la sute de metri), late de 0,5-
1,5 m, cu adâncimi de 1-1,5 m, dezvoltate pe toată grosimea depozitului de versant; sunt permanente
şi se asociază la obârşia torenţilor, pâraielor sau pe unii versanţi.1
Dezagregarea fizică reprezintă fragmentarea rocilor de suprafață ca rezultat al unor acțiuni
mecanice exercitate asupra lor, datorită presiunii și schimbărilor bruște de temperatură. Odată ce apa
pătrunde în fisurile rocilor aceasta poate îngheța, mărindu-și volumul și determinând fisurarea lor.
Dezagregarea chimică constă în descompunerea unor minerale din structura rocilor şi formarea
altor minerale noi. Ploaia reprezintă un important factor, care determină dezagregarea chimică. Apa
combinată cu dioxidul de carbon formează o soluţie acidă care dizolvă unele roci, precum calcarul.
Solifluxiunea reprezintă, în sensul larg, alunecarea pe versanţi a unor materiale noroioase
superficiale (sol sau pătură de alterare) datorită creşterii locale a conţinutului de apă la dezgheţ, de
obicei în regim periglaciar. Sensul restrâns se referă numai la acele alunecări mici şi lente, când apa
provine din dezgheţul solului, numite şi: gelifluxiuni, criosolifluxiuni sau congelifluxiuni.
Căderile de stânci sunt deplasări bruște, aproape instantanee, ce se produc sub efectul
gravitației, a unor bucăți de dimensiuni variate de stânci, ce au loc pe versanții cu declivitate mare.
Acestea au loc de cele mai multe ori în roci puternic coezive care au fost fisurate și dezagregate, ce au
contact direct cu agenții exerni.

Analize morfometrice şi morfografice și ierarhizarea riscurilor


În prezentul studiu, cuantificarea riscurilor de natură geomorfologică s-a făcut ținând cont de
faptul că magnitudinea riscului depinde de hazardele geomorfologice și de vulnerabilitatea
elementelor antropice, expuse la risc (turiști, , instalaţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, cabane,
trasee turistice, etc).
Harta geodeclevității (Fig. 3) a fost realizată în programul QGIS. Se remarcă predominanţa
pantelor cuprinse între 3 - 10o, iar apoi a pantelor cuprinse între 10o - 20o, ca urmare a faptului că harta
ilustrează Platoul Bucegi, un podiș înalt, deci cu o înclinare redusă a pantelor. Cele mai mari valori,
cele de peste 45o, predomină în estul arealului, deteminând apariţia pronunțată a proceselor
gravitaţionale, cum ar fi prăbușirile, avalanșele, alunecările de teren, etc.
În vedere clasificării din punct de vedere al vulnerabilității la risc a intervalelor de pantă alese
pentru harta geodeclivității, am acordat o deosebită atenție în mod special densității circulației
turistice ce se desfășoară în zonă și mai puțin intensității propriu-zise a proceselor geomorfologice.
Astfel, am acordat cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc intervalului cu cea mai mică
pantă, deoarece aici se află cele mai importante atracții turistice din întregul areal, Babele și Sfinxul,
și, totodată, se produce un proces geomorfologic foarte important, care pune în pericol viața turiștilor,
și anume avalanșele. Acestea au o forţă deosebită, care determină înlăturea cabanelor, a fâşiilor de

1
Ielenicz, M., Geomorfologie generală, București, 2004, Pagina 68

16
pădure cu arbori mai mari, distrugerea unor porţiuni de drumuri care se desfăşoară pe versanţi, a
instalaţiilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar turişti surprinși sunt omorâți. Tot aici, se mai
produc două procese mai puțin periculoase pentru turiști, dar cu o răspândire destul de mare: tasarea
și solifluxiunea.

Fig. 3. Harta geodeclivității în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Fig. 4. Harta geodeclivității în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori
în funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice
(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-am acordat intervalului de mijloc, 20 - 30°, deoarece aici
ne depărtăm puțin de zona cu mare densitate turistică, și putem acorda o importanță mai mare pantei,

17
iar procesele geomorfologice de aici nu au o intensitate atât de mare ca cele din zonele cu pantă între
30 - 40° sau cu pantă de 40 - 50°.

Harta hipsometrică a fost realizată în QGIS (Fig. 5). Analizând această hartă putem observa că
cele mai mari altitudini se înregistrează în partea central-nordică a arealului ales, iar cele mai mici în
estul și vestul lui. Altitudinea maximă este de 2210 m, iar cea minimă de 1725 m. Altitudinile scad
constant din centru spre est şi spre vest, dar şi dinspre nord spre sud. De asemenea, se observă
predominanţa altitudinilor cuprinse între 1900 și 2100 m.

Fig. 5. Harta hipsometrică în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Fig. 6. Harta hipsometrică în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori
în funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice
(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Harta hipsometrică este relevantă pentru identificarea zonelor susceptibile pentru anumite
procese actuale sau pentru relaţionarea alitudinii cu tipul de relief creat. Astfel, la altitudini de 1800 m

18
apare relieful periglagiar, crio-nival, deoarece temperaturile scăzute şi prezenţa stratului de zăpadă
persistă chiar şi în lunile de vară. Acest lucru duce şi la apariţia formelor de relief reziduale rezultate
în urma proceselor periglaciare.1
În vedere clasificării din punct de vedere al vulnerabilității la risc a intervalelor de altitudine
alese pentru harta hipsometrică, am acordat, la fel ca în cazul hărții geodeclivității, o atenție sporită
densității circulației turistice ce se desfășoară în zonă și mai puțin intensității propriu-zise a proceselor
geomorfologice.
Astfel, cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc îi revine intervalului cu cele mai mari
altitudini, 2100 – 2210 m, ca urmare a numărului mare de turiști ce se găsesc aproape în permanență
aici, excepție făcând anumite perioade din sezonul rece. Bineînțeles, acest flux de turiști se datorează
atracțiilor turistice Babele și Sfinxul. Acestă zonă coincide în mare parte cu spațiul căruia i-am
acordat cel mai mare grad de vulnerabilitate la risc în cazul hărții geodeclivității. Astfel, se produc
aceleași procese ca și în cazul anterior: avalanșe, tasări și solifluziune; la care se adaugă, în partea
dreaptă a zonei, dezagregarea chimică și fizică a rocilor. Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-
am acordat intervalului cu altitudinile cele mai mici, 1600 - 1800 m, deoarece acest areal este foarte
restrâns și este cel mai îndepărtat de zona intens circulată de turiști.

Harta umbririi a fost realizată în programul QGIS. Analizând harta se observă predominanţa
versanţilor umbriți, urmaţi de versanţii semiumbriți, cei însoriți, iar apoi de cei semiînsoriți. Orientarea
versanţilor este importantă pentru analiza influenţei radiaţiei solare, a insolaţiei şi a temperaturii
asupra favorizării evoluţiei unor procese geomorfologice sau de morfogeneză a formelor de relief.

Fig. 7. Harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul


(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Versanţii sudici şi cei sud-estici primesc radiaţia solară cea mai puternică, fiind astfel cei mai
calzi şi mai uscaţi versanţi, fiind şi cei mai favorabili apariţiei proceselor geomorfologice actuale,
deoarece în cazul acestor versanţi încălzirea lor pe timpul iernii determină topirea mai bruscă a zăpezii
şi deci o perioadă mai mare de posibilitate de apariţie a proceselor. Versanţii cu orientare vestică şi
sud-vestică sunt versanţi semicalzi şi semiuscaţi, favorizând, mai puţin decât cei anteriori, apariţia
fenomenelor erozive. Versanţii semiumezi şi semireci, pe care procesele actuale se înregistrează mai
puţin, sunt reprezentaţi de versanţii estici şi cei nord-estici. Cei mai puţin favorabili versanţi pentru
apariţia proceselor geomorfologice actuale sunt cei reci şi umezi, adică cei nordici şi nord-estici

1
Teodor Mădălina, Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului, Lucrare de licență, 2011

19
deoarece aceştia, pe o lungă perioadă a anului sunt acoperiţi de zăpadă şi practic protejaţi. Solul este,
de asemenea, îngheţat o perioadă mai lungă de timp. Pe aceşti versanţi se poate observa apariţia
avalanşelor (ce se declanşează prin acumularea stratului de zăpadă, nu prin încălziri climatice).1

Fig. 8. Harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori
în funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice
(după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Privind harta umbririi în Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul, în urma acordării de valori în
funcție de vulnerabilitatea la risc a activităților turistice, se poate observa că am acordat cel mai mare
grad de vulnerabilitate la risc versanților însoriți, deoarece, așa cum am menționat, sunt cei mai
favorabili apariţiei proceselor geomorfologice actuale, și sunt și cei mai circulați de turiști.
Cel mai mic grad de vulnerabilitate la risc l-am acordat versanților semiînsoriți, ca urmare a faptului
că aceștia sunt într-o oarecare măsură mai puțin circulați de turiști și au și o pantă destul de redusă față
de restul arealului.

Harta vulnerabilităţii
Unind cele trei hărți, cu ajutorul programului QGIS, am realizat harta finală, Harta
vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice (Fig. 9), pe care se poate observa o
clasificare, de la 1 la 5, din punct de vedere al vulnerabilității la risc a activitățile turistice, unde 1
reprezintă arealul cu cel mai mare risc și 5 arealul cu cel mai mic risc.
Managementul riscurilor
Managementul riscurilor poate fi definit ca totalitatea politicilor, a deciziilor administrative și a
activităților operaționale care sunt legate de diverse stadii ale riscului, la toate nivelurile.
Obiectivul managementului riscului este de a pune în legătură toate elementele și actorii din
sistemul de management al dezastrelor, de a dezvolta instrumente de diminuare a dezastrelor bazate
pe strategii de prevenire și intervenție, transfer și schimb reciproc de cunoștințe, educație și tehnici de
luare a deciziilor. Un management durabil al riscului presupune menținerea și îmbunătățirea calității

1
Teodor Mădălina, Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului, Lucrare de licență, 2011

20
mediului și a calității vieții populației, creșterea responsabilității autorităților și a comunităților locale,
dar și o abordare integrată echitabilă.1

Fig. 9. Harta vulnerabilității la riscuri geomorfologice a activităților turistice în Munții Bucegi,


zona Babele-Sfinxul (după harta topografică L-35-87-D-b, realizată de Direcția Topografică Militară, 1982)

Elementele managementului dezastrelor


Managementul dezastrelor trebuie să țină cont de etapele de manifestare ale unui dezastru și
cuprinde următoarele elemente: activități de prevenire, activităţi de management operativ, (constă în
activități ce se întreprind în timpul desfăşurări evenimentului), acţiuni ce se întreprind după trecerea
fenomenului (determinarea impactului dezastrului asupra societății).2
Activități preventive
 Cea mai importantă activitate necesară în managementul riscului o reprezintă identificarea în
detaliu și delimitarea geografică a zonelor cu procese geomorfologice care asociază riscul de pe
teritoriul analizat, în cazul de față, Munții Bucegi, zona Babele-Sfinxul.
 Apoi, foarte importantă este înscrierea acestora în planurile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism general, precum şi prevederea în regulamentele de urbanism locale a măsurilor necesare
pentru atenuarea riscului.
 În următoarea etapă se vor realiza măsuri structurale, cum ar fi împădurirea terenurilor degradate
şi a bazinelor hidrografice torenţiale, corectarea torenţilor, etc.
 Și, nu în ultimul rând, este importantă și realizarea de măsuri nestructurale (programe şi măsuri
de protecţie, informarea publicului, comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului
natural).

1
Bădila, A., Managementul riscului la dezastru - Ghidul de lucru pentru ONG-urile de mediu în prevenirea
dezastrelor, 2007
2
Danci, I., Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană,
Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2014

21
Activităţi de management operativ - acele activități care se întreprind în timpul desfăşurări
evenimentului.
 Alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților pentru intervenție.
 Deplasarea la locul evenimentului a unităților de intervenție.
 Evacuarea răniților și a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflați sub
dărâmăturii, stingerea incendiilor, eliminarea scăpărilor de gaze naturale, evacuarea bunurilor,
depozitarea și asigurarea pazei acestora.
 Luarea măsurilor pentru asigurarea alimentării cu apă, energie electrică, restabilirea sistemelor de
comunicații, menținerea în stare de funcționare a drumurilor de acces în zonele calamitate.
Acţiuni ce se întreprind după trecerea hazardului
 Evaluarea evenimentului.
 Ajutoare pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi revenirea
la viaţa normală.
 Evaluarea activităţii de management în vederea îmbunătăţirii procesului de planificare a
intervenţiei în cazul unor evenimente viitoare în zona afectată, precum şi în alte zone.

CONCLUZII
Din nevoia preîntâmpinării unor situaţii nedorite, cum ar fi pierderile economice sau pierderile
de vieţi omeneşti, a apărut necesitatea studierii riscurilor geomorfologice. Particularităţi morfografice
şi morfometrice ale reliefului Munților Bucegi, în zona Babele-Sfinxul, dar și elementele climatice,
vegetaţia, precipitaţiile atmosferice excesive, etc, au contribuit şi contribuie la apariţia și dezvoltarea
proceselor geomorfologice, care de multe ori produc pagube materiale și umane importante.
Cercetarea vulenerabilității la risc a anumitor zone ne ajută să identificăm riscurile, ca mai apoi să
putem adopta măsuri care pot diminua daunele produse de un anumit proces geomorfologic sau chiar
îl pot stopa.

BIBLIOGRAFIE

Alexander, D., (1993), Natural Disaster (http://books.google.ro/books)


Bădila, A., (2007), Managementul riscului la dezastru - Ghidul de lucru pentru ONG-urile de mediu
în prevenirea dezastrelor
Danci, I., (2014), Riscurile asociate proceselor geomorfologice din aria metropolitană clujeană, Teză
de doctorat, Cluj-Napoca
Florina Grecu, (2009), Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București
Gares, P., A., Douglas J. Sherman, Karl F. Nordstrom, (1994), Geomorphology and Natural Hazards
(http://books.google.ro/books)
Ielenicz, M., (2004), Geomorfologie generală, Editura Universitară, București
Ioniţă, I. (2000), Formarea şi evoluţia ravenelor din Podişul Bârladului, Editura Corson, Iaş
Irimuş, I. A., (2007), Riscurile geomorfice şi planningul teritorial. Aplicaţie în periurbanul
Municipiului Bistriţa, în Riscuri şi catastrofe, an IV, nr. 4/2007
Raport științific, (Iunie 2007) Universitatea Al. Ioan Cuza – Facultatea de Geografie-Geologie
Teodor Mădălina, (2011), Particularităţi structurale ale Masivului Piatra Craiului
V. Velcea, A. Savu, (1992), Geografia Carpaților și a Subcarpaților Românești, Editura didactică și
pedagogică, București
Weichselgartner, J., (2001), Disaster mitigation: the concept of vulnerability revisited. Disaster
Prevention and Management (10 www.periodici.caspur.it)

22
DĂESCU TEODORA
Data și locul nașterii: 28.03.1991, Motru, Gorj
Studii: Absolvent a Facultății de Geografie din cadrul Universității
din București, specializarea Geografia Turismului. În prezent
masterandă, specializarea Managementul resurselor și activităților
turistice
Domenii de interes: Geografia turismului, Management turistic,
Turism rural și cultural

PERCEPȚIA TURISTILOR ASUPRA IMPACTULUI PRACTICĂRII


SPORTURILOR DE IARNĂ ÎN STAȚIUNEA RÂNCA

DĂESCU TEODORA

Abstract: Rânca receives over one million tourists each year and its popularity as a holiday destination is
increasing. Always ski areas are prone to growing pressure from tourism, which in some cases has already led to
environmental degradation in the area. The pressure on the local population can become a problem as well and
with several new resorts opened, competition increases and decreases economic benefit. I started from the
premise that tourism practice, regardless of area or type produces a range of impacts on the economic, social,
political and natural environment of an area, impacts that are both positive and negative. For a mountainous area
like Rânca, winter sports led to the economic development of the area, but also created a number of negative
environmental impacts, effects from deforestation for the construction of slopes and lifts facility, to which it is
added the construction of accommodations without following a specific plan. Thus the present analysis is
intended to highlight the opinion of tourists on the impact of winter sports, whether it is one minimal or one with
strong effects on the sustainable development of the area analyzed.

Cuvinte cheie: turism, impact, sporturi de iarnă, dezvoltare durabilă.

INTRODUCERE
Indiferent de zona de dezvoltare a regiunii schiabile, se folosesc resurse cum ar fi apa de zăpadă,
energie pentru telescaune de funcționare, precum și lemn din păduri sau areale ale faunei sălbatice
pentru teren activitate. Impactul acestor domenii asupra mediului include poluarea aerului din
echipament de întreținere, precum și eroziunea, fragmentarea habitatelor, introducerea de specii
exotice, precum și crearea pârtiilor de schi, proces ce presupune tăierea vegetației forestiere, nivelarea
terenului și multe altele.
În lucrarea de față am plecat de la premisa că practicarea turismul, indiferent de zonă sau de tip,
produce o serie de impacte asupra mediului economic, social, politic și natural al unei zone, impacte
atât pozitive, cât și negative. Idea pentru acest subiect a venit din dorința de a vedea dacă turiștii care
vin la Rânca sunt conștienți de impacte practicării sporturilor de iarnă atât asupra mediului natural, cât
și asupra mediului economic. Pe scurt, este interesant de văzut dacă aceștia conștientizează impactul
practicării asupra dezvoltării durabile a zonei. Lucrarea de față se concentrează pe două întrebări:
1. Cum văd turiști impactul practicării sporturilor de iarnă asupra stațiunii în devenire Rânca?
2. Ce înțeleg aceștia prin termenul de dezvoltare durabilă?
Scopul lucrării este acela de a afla percepția turiștilor despre impactul produs de practicarea
sporturilor de iarnă, dacă acesta este unul minimal sau unul cu efecte puternice asupra dezvoltării
durabile a zonei analizate. De asemenea, se dorește a se descoperii cum este văzută localitatea Rânca
în rândul turiștilor pasionați de sporturile de iarna.

23
METODOLOGIE
Cercetarea de față este una empirică cât și teoretică. Studiul empiric s-a bazat pe observare si pe
metode dezvoltate de studiul teoretic. Acesta a implicat colectarea de datele originale pentru analiză.
Pentru colectarea datelor au fost folosite două abordări și anume colectarea de date cantitative și
calitative.
Cercetarea cantitativă arată datele prin folosirea numerelor și procentelor. Deși acestea necesită
un eșantion destul de mare și reprezentativ, în studiul de față mărimea eșantionului a fost de 50 de
persoane, iar metoda de eșantionare a fost una aleatorie.
Cercetarea cantitativă răspunde la întrebări , cum ar fi: ce , unde , cât de mult și cât de des . Această
metodă de cercetare este adesea criticată, fiind considerată superficială, deoarece nu permite
cercetătorului să pătrundă suficient de adânc în interiorul subiectului cercetat. ( Finn , etc 2000, 8 - 9 ,
11 ; . Heikkilä 1998 , 15-16 )
Este necesar să precizez că subiectul a fost ales așa fel încât să nu există pericolul de a face
concluzii greșite despre rezultatele în special în cazul în care subiectul de cercetare ar fi fost unul
străin. Datele folosite au fost colectate de la respondenți cu ajutorul unui chestionar aplicat, turiștilor
care au vizitat Rânca, prin intermediul rețelelor de socializarea, cât și prin postarea acestuia pe pagina
oficială de Facebook al Portalului Novaci Rânca.
Chestionarul a fost așa realizat așa fel încât respondentul să nu-si piardă interesul și să se
evidențieze scopul cercetării. Acesta a avut un număr de 18 întrebări, dintre care ultimele trei au făcut
referire la genul, vârsta și statutul respondentului. Cei mai mulți dintre respondenți au fost femei cu
vârste cuprinse între 20-40 ani (85%) având statutul de elevă/studentă și angajată (aceste două
categorii fiind la egalitate cu un procentaj de 40% fiecare). Pentru fiecare întrebare la care participanții
au răspuns integral au fost întocmite diagrame pentru a scoate în evidență claritatea datelor. Datele au
fost analizate cu programul Microsoft Excel deoarece acesta era convenabil și la îndemâna.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Istoric și date generale despre localitate


Rânca este situată la o altitudine de peste 1.600 m, pe versantul sudic al Munților Parâng, la
poalele Vârfului Păpușa, la numai 62 km nord-est de municipiul Târgu-Jiu și la 16 kilometri de
Novaci. Localitatea datează încă din 1930 iar începuturile acesteia sunt legate de înființarea Băncii
Populare a Gilortului de către Dumitru Brezulescu, născut în Novaci și absolvent al Facultății de Drept
din București, și la a cărui inițiativă a fost realizată o rețea de drumuri în Novaci. Deși acesta moare în
anul 1916, planurile sale de modernizare a Novaciului și de crearea a unei stațiuni montane la Rânca
sunt puse în aplicare de Consiliul de Administrare a băncii. Astfel, sunt construite aici șase cabane,
fiecare având câte cinci camere. Prima dintre aceste cabane a fost dată spre folosință abia șapte ani mai
târziu.

Fig. 1. Amplasarea Pârtiilor în Rânca

24
Deși, inițial a aparținut din punct de vedere administrativ plasei și raionului Novaci, după cel de
al doilea război mondial, situația localității a fost incertă, deoarece acesta era revendicată atât de
primăria Novaci cât si cea din Baia de Fier. Astfel, datorită problemelor de ordin administrativ,
localitatea nu a fost omologată ca și stațiune turistică montană deși parte din pârtiile acesteia au fost
omologate de către Ministerul Turismului precum pârtiile M1 și M2 omologate de Ministerul
Turismului, conform certificatului de omologare nr. 53/26.01.2006.
În prezent Rânca dispune de șase pârtii cu grade diferite de dificultate, deși există unele date care
spun că de fapt numărul acestora ar fi cinci. În problema administrației, intră și situația acestor pârtii
care sunt administrate de diferite societăți. Astfel, pârtiile M1, M2, M3 și M4 sunt administrate de
firma C.T.M. Rânca SRL, pârtia Rânca 1 este administrată de firma S.C. Grup Primacons SRL prin
concesiune de la firma S.C. Vârful Păpușa SA, iar ultima dintre acestea, pârtia Plopu este administrată
de Obștea Cerbu. Frumusețea acestei localități este completată de prezența obiectivelor turistice existe
în zonă și care atrag mii de vizitatori, astfel parte din ei ajungând să cunoască Rânca ca și stațiune
turistică montană de practicare a sporurilor de iarnă, dar și a unor serii de activități pe timpul verii,
precum: drumeții montane, parapantă, ciclism și raliuri (ambele competiții anuale), canyoning, rafting,
pescuit sportiv și vânătoare, summer tubing. Dintre obiectivele turistice trebuie menționate
Transalpina, fiind cea mai înaltă șosea din România și care atinge altitudinea maxima în Pasul Urdele
(2145 m),dar și seria de lacuri glaciare (Roșiile, Călcescu, Mija, L.Verde etc.).

Rezultate
Interpretarea rezultatelor obținute s-a făcut având în vedere datele și obiectivele stabilite înainte
de realizarea chestionarului, iar pentru evidențierea unor rezultate clare, datele au fost reprezentate
folosind reprezentări grafice tip coloană și plăcintă.
Prin aplicarea chestionarului pe un eșantion de 50 de persoane, a rezultat faptul ca peste 90%
dintre cei intervievați au vizitat cel puțin o data localitatea cu scopul practicării sporturilor de iarnă, iar
durata medie a șederii a fost de un week-end pentru 67% dintre aceștia. De asemenea, 62% din cei
intervievați au precizat că merg cel puțin o data pe an la Rânca cu scopul practicării sporturilor de
iarnă, iar 57% dintre aceștia au spus ca au mai vizitat localitatea, pentru restul fiind prima data.
Pentru următoare întrebare, întrebarea numărul 6, răspunsurile au fost din cele mai variate având
în vedere faptul că aceasta a avut variante multiple de răspuns și a avut ca scop stabilirea principalelor
motive pentru care respondenții chestionați aleg aceasta destinație montană.

Fig. 2. Fig. 3

După cum se observă în graficul de mai sus, peisajul a fost varianta cea mai aleasa de către
respondenți (26%), urmată apoi de variantele cu un procentaj mai mic si anume cele care indică faptul
că cei intervievați preferă această localitate pentru distanță mica față de locuință cu un procentaj de
23% și pentru că au auzit lucruri bune despre ea (19%).
Ultimele două variante au un procentaj egal de 16%, respondenții vizitând această destinație în
mod egal din motive personale și pentru acesta le-a fost recomandată de prieteni sau rude.
Întrebarea numărul 7 are ca scop stabilirea celor mai practicate sporturi de iarnă. La această întrebare,
asemeni întrebări anterioare, deși răspunsurile au fost multiple, cei mai mulți dintre respondenți au ales
ca variantă săniușul în proporție de 48%, urmat apoi de schi (31%) și alte sporturi; 17%- în această
categorie au intrat: datul cu punga și alte materiale plastice, dar și patinajul (acesta poate fi practicat pe
patinoarul artificial al Pensiunii Alpin).

25
Întrebarea numărul 8 poate fi considerată
o continuarea a întrebării numărul 5 și are ca
scop stabilirea criteriilor în funcție de care
respondenți pasionați de sporturile de iarna aleg
această destinație pe perioada sezonului de
iarnă Criteriile utilizate în formularea acestei
întrebări sunt legate de distanță, starea pârtiei,
prețul de urcare, preț închiriere echipamente,
prețul de cazare, prețul mâncării și altele.
Răspunsurile au fost din cele mai variante
având în vedere faptul că respondenți au putut
alege variante multiple. Fig. 4.

Cei mai mulți dintre cei intervievați au ales ca factor decisiv in alegerea destinație de practicarea
a sporturilor de iarnă distanța (28%), urmată de varianta alte, în această categorie presupunând a intra
diverse pachete sau motive personale.
La întrebarea 9, “În opinia dumneavoastră, este rezonabil prețul de 45 de lei pentru 12 urcări cu
teleski-ul?”, peste 80% din respondenți au răspuns “Da”. Acesta întrebare a avut ca scop identificarea
acordului sau dezacordului repondenților chestionați în legătură cu prețurile de urcare la teleski
practicate în Rânca pe perioada sezonului de iarnă si în același timp s-a dorit să se identifice gradul de
cunoaștere a prețurilor practicate.
Următoarea întrebare, numărul 10, a avut ca scop identificarea structurilor de cazare pe care
turiști le prefer. Cei mai mulți dintre aceștia, 76%, preferă să se cazeze pe durata șederii la vila sau
cabana. Acest lucru ne indică că cei intervievați prefer un mijloc de cazare mai ieftin, lucru stabilit la
ulterioara întrebare când aceștia au fost întrebați cat ar fi dispuși să plătească cazarea/ noapte. 67%
dintre aceștia au ales ca variantă 100 RON, iar restul cea de 50 RON, trecând peste faptul că erau 5
variante de răspuns. Acest lucru se poate datora și faptului că 40% din cei intervievați erau studenți/
elevi.
Ultima întrebare cu legătură direct în ceea ce privește practicarea sporturilor de iarnă a fost
legată de numărul unităților de cazare. Majoritatea respondenților întrebați dacă ar fi necesare noi
unități au răspuns “Nu” în proporție de 45 % , probabil datorită duratei scăzute de ședere. Următoarele
variante au avut procentaje apropiate. Cei care au răspuns “Da”- 30% iar cei care au răspuns “ Nu
știu”-25%.
În continuare, repondenților le-au fost adresate întrebări despre noțiunea de dezvoltare durabilă,
dacă sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a zonei și cum. Astfel:
 19 răspunsuri au fost exacte sau se apropiau de răspunsul corect
 15 răspunsuri fac referire doar la dezvoltarea socio-economică a zonei analizate
 8 răspunsuri fac referire la creșterea lungimilor pârtiilor
 restul răspunsurilor au fost neconcludente, incomplete sau irelevante
Am ales să ilustrez mai jos un tabel cu o parte din răspunsurile date cu privire la conceptul de
dezvoltare durabilă.
Tabel nr. 1

Întrebare Răspuns
 dezvoltarea economica a locației cat si păstrarea calității mediului pentru
prin noțiunea
de dezvoltare

generațiile viitoare
Ce înțelegeți

durabilă?

 totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică


 Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui
echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului
natural
 Specularea din punct de vedere financiar a atracțiilor turistice în armonie cu
mediul înconjurător

26
 acea dezvoltare care permite îmbunătățirea situației actuale, fără a o compromite
însă pe cea a generațiilor următoare.
 totalitate formelor si metodelor de dezvoltare
 Dezvoltarea durabilă acordă o deosebită atenție gestionării teritoriului, considerat
ca un sistem de mediu. Totodată aduce o restructurare a ierarhiei valorice și
parametrilor funcționali, o reevaluare a priorităților
 dezvoltare armonioasa sin raport cu mediul
 in viitor pârtii mai lungi
 in viitor pârtii lungi
 ideea de reinventare a stațiunii o dezvoltare care sa dureze mult timp
 o dezvoltare pe termen lung, una care durează
 dezvoltarea durabila consta in gestionarea judicioasa a resurselor naturale pentru
ca aceste resurse sa poată fi utilizate si de către generațiile viitoare.
 dezvoltare pe termen lung
 se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,
economice și ecologice și elementele capitalului natural.
 se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,
economice și ecologice și elementele capitalului natural.
 Ce facem noi azi vor putea face și urmașii noștri peste ani, având la rândul lor la
fel de multe resurse și în stare bună, cât avem și noi astăzi
 dezvoltarea ce ajuta atât comunitatea cat si întreaga regiune din punct de vedere
economic cat si social.
 strategie de dezvoltare pe termen lung bazata pe fidelizarea clienților și strategii de
marketing pentru atragerea unor noi categorii de clienți
 o dezvoltare ca întreg a unui loc sau o așezare.

La întrebarea „Considerați că practicarea sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a


localității?” cei care au ales ca variantă de răspuns „DA” au fost rugați să spună în ce fel, iar cei care
au spus „NU” au trecut la următoarea întrebare. Astfel, cele mai întâlnite răspunsuri la întrebarea
„Cum credeți că practicarea sporturilor de iarnă ajută la dezvoltarea durabilă a stațiunii?” au fost
legate de aportul financiar și de numărul de turiști care aleg Rânca ca destinație turistică.
Ultima întrebare a chestionarului este legată de calitatea localității, respondenții fiind rugați să
acorde note de la 1 la 10 și dacă doresc aceștia își pot motiva alegerea. Cele mai mici note (5,6) au fost
acordate datorită lipsei amabilități personalului, numărului mic de piste cu nocturnă, starea „înghesuită
”a stațiuni, infrastructură reabilitată, funcționarea tuturor pârtiilor în același timp, etc. Notele de7 și 8
au fost motivate de lipsa tunurilor de zăpadă suplimentare, prețuri mari de parcare și per urcare, lipsa
unei delimitări a pârtiilor de schiat și a celor pentru săniuș.

CONCLUZII
Acest studiu a fost în mare măsură o explorare în natură și a constat în colectarea de date cu
privire la percepția turiștilor asupra dezvoltării durabile a zonei din prisma practicării sporturilor de
iarnă. Acesta a fost orientată spre înțelegerea conceptului de dezvoltare durabilă și a se ține cont de
părerea turiștilor în legătură cu bunele practici din zonă și a ceea ce trebuie îmbunătățit.
Crearea unor programele de mediu centrate în jurul acestui subiect ar ajuta la conștientizarea atât
a societății, cât și a turiștilor, despre rolul dezvoltării durabile în contextul dezvoltării comunității si
protejarea mediul în același timp. Deși 70% din respondenți cred că practicarea sporturilor de iarnă are
impact asupra dezvoltării durabile a stațiunii, aceștia nu au o idee clară asupra acestor impacte,
majoritatea spunând că ajută la dezvoltarea economiei, lăsând de o parte latura naturală, a mediului din
cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
De asemenea, este necesară explicarea, atât turiștilor, cât și în scoli a termenului de dezvoltare
durabilă pentru o conștientizarea a implicațiilor pe care le au practicarea sporturilor de iarnă asupra
mediului și societății, în cazul de față.

27
În urma acestui studiu putem spune că practicarea sporturilor de iarnă are un impact negativ prin
defrișările efectuate în urma construiri noilor pârtii, dar si un impact pozitiv prin aportul economic
adus zonei.

BIBLIOGRAFIE

Andrew, Call (2012) - SUSTAINABLE SKI RESORTS IN THE STATE OF UTAH: WORKING
TOWARD THE FUTURE, UTAH STATE UNIVERSITY Logan, Utah
Băcanu, Bogdan (2009) – Management strategic în turism. Concepte și studii de caz, Editura Polirom,
București
Stănciulescu, G., Lupu N., Țigu G. (1988) – Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism,
Editura All, București;
Revista de turism,[3:54-56], DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI TURISM DURABIL ,Lector univ. dr.
Carmen NASTASE Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România
http://novaciranca.ro (accesat în data de 27 decembrie 2014)
http://www.ranca.org (accesat în data de 27 noiembrie 2014)
http://www.rancaonline.ro (accesat în data de 5 ianuarie 2015)
http://www.transalpina.biz/ (accesat în data de 10 ianuarie 2015)

28
DIMA
RUXANDRA-MARIA Data si locul nasterii: 27.01.1992 Bucuresti

Studii: Absolventa a Facultăți de Geografie din cadrul


Universității din Bucuresti .În prezent masterandă în cadrul
Facultății de Geografie – Gestiunea Spatiului Turistic si Servicii
de Ospitalitate
Domenii de interes:
turism cultural, turism montan, geomorfologie

ROLUL CASTELULUI PELES ÎN ANSAMBLUL TURISTIC AL


STAŢIUNII SINAIA
DIMA RUXANDRA

Abstract: The most lively resort of Prahova Valley is undoubtedly Sinaia mountain resort which represent
"Pearl of the Carpathians" both by settlement(emplacement) and because of architecture and historical
monuments that dominate the landscape. The construction of Peles Castle on one side of the creek with the same
name by King Carol I, to serve as a summer residence, but also the construction of railroad on the Prahova
Valley, has facilitated the development of this city. The cornerstone of Peles Castle was laid in 1875. The
architectural plan of this monument was developed by Wilhelm Doderer and the opening took place in 1883.
After Peles Castle was build, in proximity appeared residential areas (Dimitrie Ghica, Florescu, Constantinescu,
Catargiu, Brătianu, Kretulescu). At the beginning of the XXth century, Sinaia was in the full process of
development, the resident population exceeded 2000 inhabitants and in summer the tourists exceeded the number
of 2500-3000. Today Peles Castle annualy attract over 300.000 tourists who contribute more or less to the
development of tourism in Sinaia which is currently the most visited in Prahova Valley.

Keywords: Castel, Sinaia, cultura, turism, monarhie, dezvoltare, regele Carol I,


ansamblul Pelisor, turisti, evolutie

INTRODUCERE

Cea mai plină de viață stațiune din Valea Prahovei este, fără îndoială stațiunea montană Sinaia ce
reprezintă "Perla Carpaților", atât prin așezare, cât și din cauza arhitecturii, a monumentelor istorice, dar
și a abruputului prahovean ce domină peisajul. Sinaia este așezată pe Valea Superioară a Râului
Prahova, la poalele Munților Vârful cu Dor și Piatra Arsă. Este una din cele mai de seamă stațiuni
climatice din țara. Așezarea Sinaiei este însă foarte pitorească, casele fiind risipite la poalele Muntelui
Furnica și Piatra Arsă.
Localitatea este un amestec armonios de vile pitorești din secolul al XIX-lea, și hoteluri moderne.
Construirea Castelului Peleș, pe malul pârâului cu același nume, de către Regele Carol I, spre a-i servi
ca reședința de vară, dar și construirea caii ferate pe Valea Prahovei, a facilitat dezvoltarea acestui oraș.
Stațiunea este populară și din cauza faptului că îmbină frumusețea cadrului natural-Munții Carpați- cu
trecutul istoric glorios. Fiind o stațiune cu sezon permanent, Sinaia înglobează o parte materială
însemnată a turismului. Datorită numeroaselor forme de turism: montan, de aventură, cultural, de
odihnă și recreere, de afaceri și reuniuni, de tranzit, de sfârșit de săptămână, etc., orașul Sinaia are un
profil complex, fiind o stațiune de rangul I internațională.
Factorii principali care au condus la dezvoltarea rapidă a acestei stațiuni sunt: apele minerale
folosite în tratamentul mai multor afecțiuni, relieful prielnic dezvoltării infrastructurii pentru sporturile
de iarnă, dar și pentru drumețiile montane, dar și amplasarea Castelului Peleș, emblemă orașului, care a
dezvoltat la maximum zona, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

29
METODOLOGIE
Metodologia care a fost utilizată pentru realizarea acestui articol a fost completată de literatura
științifică existentă, în acest mod reușind să identific punctele tari ale acestei zone ,oportunitățile pe
care Castelul Peles le aduce statiunii Sinaia. Primul pas a fost studierea literaturii de specialitate,
publicațiile despre acestă zonă fiind numeroase și cuprind informații referitoare la localizare,
aspectele culturale, istorice, și totodata turistice. Al 2 lea pas l-a constituit analiza în teren în Sinaia.
Acest lucru m-a ajutat să stabilesc anumite criterii de evaluare a potențialului turistic al Castelului
Peles.

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Stațiunea Sinaia se află pe cursul superior al râului Prahova, la o altitudine ce variază între 767-
980m, fiind dispusă sub formă unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Bucegii, situați în Vestul
Orașului, îl domină printr-un abrupt de peste 1000m. În partea de est se înaltă mai timizi munții
Gârbova. Sinaia se află la 122km nord de București, la 62km nord de Ploiești și la 49km sud de
Brașov. Coordonatele geografice sunt 45grade21'30" latitudine nordică și 25grade32'56" longitudine
estică. Este parte a județului Prahova, aflată la granița superioară a acestuia, și este străbătută de la
Nord la sud de răul Prahova.
Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul componentelor culturale și socio-economice, ce
oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului.1
Patrimoniul turistic cultural cuprinde bunurile culturale mobile și imobile, cu valoare deosebită sau
excepțională, ce au reale valențe turistice și pot constitui puncte de bază în realizarea unor produse
turistice originale, generând diferite forme de turism, atunci când sunt asigurate serviciile de primire și
cele complementare. Potențialul turistic cultural este unul inepuizabil, fiind parte a unei dezvoltări
durabile și a creșterii calității vieții. Pentru promovarea și chiar conservarea monumentelor de
importanță culturală, sunt necesare fonduri de investiții. Prin promovarea turismului cultural, crește și
economia orașului, prin ocuparea unităților de cazare de către turiștii dornici de această formă de
turism.2
Pentru a cunoaste potentialul turistic antropic, este necesar sa cunoastem istoria si evenimentele
ce au condus la dezvoltarea turismului in aceasta zona. În timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-
1792, Sinaia a fost ocupată de austrieci, iar la plecare aceștia au pus foc lacașului de cult, lucrările de
reparare durând până în 1795. Drumul de pe Valea Prahovei, cel care face legătura între Țara
Romanesca și târgurile Transilvaniei, a fost recunoscut oficial în 1790, ca drum comercial de mare
importanță. Prin construirea șoselei de-a lungul râului Prahova, și mai departe până la Brașov (1847),
darea în funcțiune a caii ferate(1879), și construirea celui mai impozant edificiu din zonă, Castelul
Peleș (1875-1883), cătunele risipite din jurul hanurilor și-au sporit numărul de locuitori și numărul
gospodăriilor. Până în anul 1864, Sinaia era parte a comunei numite Podul Neagului. După acest an,
satele Podul Neagului și Posada se alipesc Comarnicului, iar Sinaia devine autonomă, fiind declarată
oraș în anul 1880-reședința plaiului Peleș din județul Prahova, cu judecătorie de ocol, ocol silvic,
unitate militară de dorobanți. Aceasta cuprindea cătunele: Izvor, Furnica, Poiana Țapului între
Prahovei și Predeal. 3
Piatra de temelie a Castelului Peleș, s-a pus în anul 1875. Planul arhitectural al acestui
monument a fost realizat de Wilhelm Doderer, iar insugurarea a avut loc în 1883, realizarea lui
costând 16000000 lei aur. După construcția Peleșului, au apărut în vecinătate vile particulare (Dimitrie
Ghica, Florescu, Constantinescu, Catargiu, Brătianu, Kretulescu). La începutul secolului al XX-lea,
Sinaia se găsea în plin proces de dezvoltare, populația stabilă depășea 2000 de locuitori, iar vara,
turiștii depășeau numărul de 2500-3000.4 Personalități precum I.L.Caragiale, Take Ionescu, Nicolae
Iorga sau George Enescu au promovat intens orașul Sinaia, stimulând vizitatorii să îi calce pragul.În
1914, la începutul Primului Război Mondial, în vila Costinescu, s-a ținut Ședința Consiliului de
Miniștri, pentru a se stabili poziția României. S-a confirmat neutralitatea României, în același an, în
Castelul Peleș.

1
Cândea M., Simon T., Bogan E.,Patrimoniul turistic al României, Editura Univeristară, 2012, p. 14
2
Teodorescu C., Turism cultural, Editura Transversal, Bucureşti, 2009, p. 21-22
3
Cucu V., Ştefan M., România Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979,p
385-386
4
Cucu V., România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti, 1974, p 386

30
Fig. 1. Obiective turistice din stațiunea Sinaia (autor: Dima Ruxandra-Maria)

31
Castelul Peleș a fost gândit în anul
1873, de către Carol I, regale României, spre a
îi servi ca și reședință de vară. Planurile
castelului au fost realizate de arhitectul vienez
Doderer, căreia i s-a reziliat contractual,
lucrările fiind puse sub observația arhitectului
Schulz. Inaugurarea castelului a avut loc în anul
1888, dar amenajările s-au întins până în 1914.
În anul 1896, castelul a fosr refăcut după
planurile arhitectului K. Liman. În afară de
Foișor, complexul alcătuit din Castelul Peleș,
Pelisor și clădirile adiacente, a fost realizat în
stilul Renașterii germane, cu elemente de chalet
elvețian. În interior întâlnim elemente: de
Renaștere italiană, engleză, stil baroc, rococo,
hispano-maur. 1
Pe terenul de lângă castel, au mai fost
construite Pelisorul, Corpul de Gardă,
Economatul, Casa de Vânătoare Foișor,
Grajdurile, Uzina electrică și Vila Șipot.
Castelul Peleș a fost primul castel electrificat
din Europa. După anul 1947, când Regele
Mihai I a fost forțat să abdice, complexul a
intrat în circuitul turistic, fiind însă închis în
ultimii ani ai comunismului. În prezent Foișorul
reprezintă reședința prezidențială, în timp ce
Economatul și Corpul de Gardă au fost
amenajate că și hoteluri și restaurante, iar
celelalte clădiri aparțin vilelor turistice și de
protocol. 2
Castelul Pelisor a fost construit între anii
1899-1902, arhitectul acestui monument fiind
K. Liman. Arhitectura exterioară a fost
executată în stilul Renașterii germane și stilul
elvețian Chalet, iar cea interioară a fost
influențată de cerințele principesei Maria, ce și-
Foto: Castelul Peleş
a dorit atât elemente de arta 1900”, cât și (autor: Dima Ruxandra-Maria)
elemente pur românești.3

Valorificarea potențialului turistic ține în primul rând de existența unui potențial atractiv, de
infrastructură și de structurile turistice. Materia primă, de la care se pleacă, este reprezentată de
resursele și atracțiile turistice. Se obține astfel produsul turistic, cel care este un amalgam de bunuri
materiale și servicii, care poate satisface nevoile legate de turism ale unei persoane, din momentul
sosirii și până în momentul plecării.
În urma analizării surselor ce ne-au furnizat bazele de date, și anume Primăria Sinaia și
Ministerul pentru IMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale (MIMMCTPL) au rezultat 180 de unități
de cazare și un total de 5789 de locuri. Evoluția numărului de turiști are la bază datele furnizate de
Primăria Sinaia privind numărul de înnoptări în stațiune, deși este un număr mare de turiști care vin
aici doar pentru o zi, pentru a vizita emblema orasului – Castelul Peles. Evaluarea turismului se va
face prin prelucrarea datelor oferite de acest indicator.

1
Cucu V., România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti, 1974, p 368
2
http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/ Castelul Peleş, accesat la data de 13.05.2014
3
http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/ Istoricul Castelului Pelişor, accesat la data de 13.05.2014

32
Total turiști Turiști rezidenți Turiști nerezidenți

2009 165233 138571 26662

2010 166706 140466 26240

2011 174525 147460 27065

2012 198157 169983 28174

Tabel 1. Evoluţia numărului de turişti rezidenţi şi nerezidenţi în perioada 2009-2012


(prelucrare după datele statistice ale primăriei Sinaia)

Castelul Peles atrage anual peste 300.000 de turisti, numarul acestora crescand de la an la an, si
ajungand si la 375.000. Acestia prefera turismul de weekend sau cel de o zi, in care prefera sa viziteze
ansamblul Peles, fara a innopta in statiune. În ceea ce privește structura numărului de turiști ce
innopteaza in Sinaia, marea majoritate sunt români, alcătuind o pondere de 80,3%, turiștii străini
reprezentând 19,7%.

Fig. 2. Evoluţia numărului de turişti in perioada 2000-2012

Țara Cota(%)

Israel 40,7%

SUA 7,5%

Federația Rusă 5,4%

Spania 4,1%

Italia 3,9%

Total: 61,7%
Tabel 2. Sosiri turistice internaţionale
(prelucrare după datele statistice ale primăriei Sinaia)

33
CONCLUZII

În concluzie, Statiunea Sinaia s-a dezvoltat din punct de vedere turistic datorita amplasarii intr-
un cadru natural extraordinar, dar si datorita castelului Peles, care a stimulat oamenii epocii in a-si
construi vile particulare si a investi in Sinaia. In prezent milioane de turisti au trecut pragul statiunii si
implicit al Castelului Peles, cei >300 000 de turisti ce vin anual dezvoltand zona din punct de vedere
turistic si bugetar.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simon T., Bogan E., 2012,Patrimoniul turistic al României, Editura Univeristară
Cucu V,1974, România Ghid Atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifica, Bucureşti
Cucu V., Ştefan M, 1979, România Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, Editura Sport-Turism,
Bucureşti
Teodorescu C.,2009, Turism cultural, Editura Transversal, Bucureşti
http://cazaresinaia.eu/castelul-peles/ Castelul Peleş, accesat la data de 13.05.2014
http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-pelisor/ Istoricul Castelului Pelişor, accesat la data de
13.05.2014

34
IONESCU AMALIA Data si locul nasterii: 09.05.1992, Pitesti

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul


Universității de Stat București, specializarea Geografia Turismului
În prezent, masterandă, specializarea Gestiunea spațiului turistic și
industria ospitalității
Domenii de interes:
Geografia turismului, Marketing turistic, Turismul Cultural

ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE A


ORAȘULUI BRAȘOV

IONESCU AMALIA

Abstract: "The role of tourism in the development of local economy" represents an analysis of the touristic
industry, but also of the benefits that it brings in what concerns the economy of the city of Brasov, of the factors
that are at the basis of its development, rather than the extraction and processing industry. It will also analyse the
social impact that tourism has had upon the locals and the neighboring towns. Therefore, I have tried to highlight
for the period between 2000 and 2012, the evolution of the number of firms that are in the field of comparative
tourism as compared with the ones existing in both the primary and secondary sector, of its number of
employees, of the turnover but also of the profit obtained due to the development of this industry. Thus, it can be
said that Brasov became an important urban and touristic center, having a polarizing role and representing a pole
of attraction for the people in the neighboring towns.The natural and man-made potential the city has and the
government way to use these resources through diverse touristic activities and their advertising through a proper
infrastructure made Brasov one of the main choices where tourists spend their holidays.

Keywords: Brașov, sector terțiar, turism, activități turistice

INTRODUCERE

Orașul Brașov reprezintă unul dintre cele mai importante centre turistice ale României, datorită
atât importantelor resurse naturale pe care acesta le deține, cât și celor antropice, acestea din urmă
reprezentând obiective turistice de un real interes, fiind considerate adevărate monumente istorice și de
arhitectură. În trecut, funcția predominantă a orașului era cea industrială, municipiul cunoscând o
dezvoltare rapidă atât teritorială cât și economică, devenind într-un timp scurt un pol de atracție a
forței de muncă, înglobând în aria sa și localitățile limitrofe. Cu timpul, sectorul serviciilor a luat locul
industriei, în prezent principala sursă de venit a orașului este reprezentată de sectorul terțiar. Din
cadrul acestui sector, pe lângă comerțul care fost baza dezvoltării Brașovului datorită poziției sale în
centrul României, industria turistică cunoaște o evoluție din ce în ce mai pregnantă, mulțumită
potențialului turistic al acestei zone.
Motivația principală care a stat la baza alegerii acestui articol Rolul turismului în dezvoltarea
economiei locale a orașului Brașov a fost interesul crescut asupra potențialului turistic al acestei zone,
a modalităților care au facut ca acest oraș să evolueze și să se transforme dintr-un oraș industrial într-
unul predominat turistic, îmbinarea armonioasă dintre elementele cadrului natural, economic și social,
precum și felul cum această industrie influențează mediul economic local.
Am încercat o analiză a industriei turistice dar și a beneficiilor pe care aceasta le aduce în cadrul
economiei orașului Brașov, a factorilor care au stat la baza dezvoltării acesteia în defavoarea industriei
extractive și prelucrătoare, dar și impactul social pe care turismul l-a avut în rândul populației locale și
a celor din localitățile limitrofe municipiului. Astfel, am reliefat pentru perioada 2000-2012 evoluția
numărului de firme cu domeniu de activitate turismul comparativ cu cele din sectorul primar și

35
secundar, a numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului obținut datorită dezvoltării
acestei industrii.
Astfel, prin cele prezentate mai sus, pot concluziona ca orașul Brașov a devenit în prezent un
important centru urban și turistic al României, având un rol polarizator și reprezentând un adevărat pol
de atracție a populației localităților limitrofe. Potențialul natural și antropic pe care orașul îl deține dar
și modul statului de a gestiona aceste resurse prin diferitele activități turistice și a promovării lor
printr-o infrastructură turistică adecvată a facut ca municipiul Brașov să devină unul dintre orașele
principale ale țării unde turiștii aleg să-și petreaca vacanțele.

METODOLOGIE

Lucrarea are ca temă centrală dezvoltarea industriei turistice din cadrul orașului Brașov, fiind
analizați factorii care au avut o importanță majoră în această evoluție, prezentarea generală a
activităților turistice din prezent dar și modul cum acestea au influențat economia locală a
municipiului. Pentru realizarea studiului au fost folosite o serie de date statistice de pe site-ul oficial al
Municipiului Brașov și a Institutului Național de Statistică, precum și numeroase documente realizate
de aceasta având ca scop principal dezvoltarea durabilă a orașului.
Fiind un oraș a cărui dezvoltare s-a bazat în special pe funcția turistică pe care acesta o deține,
am analizat circulația turistică pentru perioada 2001-2012, pentru care am studiat evoluția numărului
unităților de cazare, capacitatea de cazare a acestora, numărul și diversificarea bazei de alimentație a
orașului, precum și numărul de turiști care au ales ca destinație de vacanță această locație și structura
de cazare preferată de aceștia. Astfel, s-a observat o creștere majoră a persoanelor care aleg să-și
petreacă concediul în cadrul Brașovului, iar diversitatea preferințelor acestora a facut ca numărul
hotelurilor, a pensiunilor și a vilelor turistice să crească, acestea oferind un grad mai mare de comfort
și satisfacție clienților sai.
Folosind baza de date CAEN, am realizat grafice pentru perioada 2000-2012, în care am
reprezentat evoluția numărului de firme a sectorului terțiar, ponderea pe care acesta îl deține
comparativ cu sectorul primar și secundar, precum și ponderea serviciilor din cadrul sectorului terțiar,
în care am scos în evidență numărul de firme care au ca domeniu de activitate turismul. Utilizând
aceeași metodă am efectuat grafice și diagrame pentru numărul de salariați pe domenii de activitate
din cadrul sectorului terțiar între anii 2000-2012, dorind să scot în evidență perioada în care aceștia au
înregistrat cel mai mare număr, motivele acestei creșteri, precum și ponderea pe care angajații din
cadrul turismului o dețin comparativ cu celelalte component ale acestui sector.
De asemenea, cifra de afaceri a suferit modificări în cadrul aceluiași sector de activitate datorită
evoluției numărului de firme și a numărului de angajați, astfel am efectuat grafice pentru a reliefa
această creștere, perioada în care cifra de afaceri din sectorul terțiar a înregistrat cea mai mare
transformare, din care am scot în evidență cele mai importante activități care și-au pus amprenta
asupra dezvoltării economiei locale. Același lucru a fost efectuat și în cazul profitului, acesta fiind
analizat pentru perioada 2000-2012. S-au realizat reprezentări grafice pentru anul 2012, acestea
scoțând în evidență ponderea profitului pe sectoare de activitate pentru orașul Brașov, precum și
ponderea profitului pe sectoarele de activitate din cadrul terțiarului. Au fost analizate și comentate
aceste rezultate, concluzionând faptul ca industria turistică deține un procentaj din ce în ce mai ridicat
în cadrul economiei locale a municipiului Brașov, fiind sectorul care atrage o numeroasă forță de
muncă, preconizându-se că, pe viitor, numărul de firme, numărul salariațior și a cifrei de afaceri vor
suferi o creștere continuă, sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a orașului Brașov.
Așadar, cu ajutorul surselor precizate am putut realiza studiul de față, putând pune în evidență
dezvoltarea de-a lungul timpului a diverselor activități turistice desfășurate în orașul Brașov, precum și
rolul acestuia în cadrul economiei municipiului. Cu toate că în trecut zona a cunoscut o dezvoltare
incredibilă datorită industriei, în prezent aceasta deține un număr din ce în ce mai mic de angajați, iar
ponderea profitului provenită din acest sector este insesizabilă comparativ cu sectorul terțiar. Prin
analiza datelor statistice și științifice am încercat să scot în evidență importanța turismului pentru
economia locală, evoluția ascendentă pe care această industrie a consemnat-o pe o perioadă scurtă de
timp, în prezent, orașul Brașov fiind cunoscut în special ca fiind un oraș turistic și mai puțin unul
industrial.

36
POTENŢIALUL TURISTIC AL SPAŢIULUI URBAN BRAŞOV

Conform numeroaselor definiții în ceea ce priveste potențialul turistic, o putem aminti pe cea
formulată de Erdeli G. și Istate, considerând potențialul turistic ca ,,ansamblul elementelor naturale,
economice și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilitați de valorificare turistică, ce dau o
anumită funcționalitate pentru turism și, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitații de
turism. Deasemenea, Ielenicz M și Comănescu L. (2006), care au mers pe o gândire asemănătoare, au
definit potențialul turistic al unui spațiu ca ,, ansamblul de elemente naturale, sociale, economice,
culturale dar și totalitatea amenajărilor ( căi de comunicație, bază de cazare, tratament, masă,
amenajări pentru distracție și instrucție) destinate activitaților turistice de pe un teritoriu (oraș, județ,
regiune, țara etc)”1.
Cândea Melinda și colaboratorii consideră potențialul turistic ca ,,ansamblul componentelor
naturale, culturale și socio-economice care exprimă posibilitați de valorificare în plan turistic, oferă
sau dau o anumită funționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activitaților de
turism”2. Stăncioiu Aurelia-Felicia consideră că potențialul turistic înseamnă ,,totalitatea resurselor
naturale, antropice, cultural-istorice care, împreună cu infranstructura, constituie oferta turistică a
unei destinații”3. În acest sens, nu se poate vorbi despre o înflorire economică și socială a orașului
Brașov fară a se lua in calcul domeniul turistic, domeniu care a avut multiple efecte benefice asupra
orașului dar și asupra cetațenilor săi.

Fig. 1. Harta potențialului antropic din Municipiul Brașov

Domeniul turistic este clar determinat de resursele naturale și antopice de o valoare deosebită,
resurse fără de care turismul nu s-ar putea dezvolta. La acestea se mai poate adăuga și infrastructura
turistică de care Brașovul dispune, cu o capacitate de cazare peste media pe țară. Sectorul turistic a
fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esențiala a
planului de dezvoltare națională. Astfel, Brașovul s-a adaptat și dezvoltat rapid pentru a raspunde
cerințelor de pe piața. În anul 2009, în județul Brașov erau 14. 728 locuri de cazare.

1
IELEINICZ M., COMĂNESCU LAURA, (2006)- România: potențial turistic, Ed. Universitară, București,
pag. 8 și 10.
2
CÂNDEA MELINDA, ERDELI G., SIMON TAMARA, PEPTENATU D., (2003)- Potențialul turistic al
României și amenajarea turistică a spațiului, Ed. Universitară, București, pag. 17
3
STÂNCIOIU FELICIA AURELIA (1999)- Dicționar de terminologie turistică, Ed. Economică, București, pag
157.

37
În sprijinul acestor numeroase avantaje ale zonei, avantaje legate de relief, clima, obiective
turistice etc, se adaugă oportunitațile de finanțare în domeniu, atât pentru infrastructură, cât și pentru
cursuri de specializare dar si de calificare în domeniul turismului. Astfel, în anul 2009, firmele din
județul Brașov cu domeniu de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare” au realizat investiții brute în
valoare de 137 mil. lei, acestea reprezentând 2,88% din totalul investițiilor din județul Brașov. De
asemenea, societațile comerciale din Brașov cu domeniul de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare”
au realizat în anul 2009 o ,,cifră de afaceri de peste 148 mil. lei, această sumă reprezentând 0,75% din
totalul cifrei de afaceri din județul Brașov. Tot în acest an, populația activă în sectorul hoteluri și
restaurante a fost de 8.600 persoane, acest număr reprezentând 3,59% din totalul populației civile din
județ, iar caștigul mediu net lunar era de 765 lei’’1.
Din cele spuse mai sus rezultă ca orașul Brașov deține un impresionant potențial turistic care a
fost pus în valoare și promovat corespunzător, astfel încat economia depinde de acest sector. Poziția
geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub
forme diverse. Potențialul turistic al Brașovului îmbina elemente ale cadrului natural cu valori
culturale și istorice. Datorită bogației în istorie și diversității culturale și multietnice fac din acest
teritoriu unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu
toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din
estul Europei.

Potențialul turistic cultural-istoric. Conform Ordonanței de Guvern nr 68/26 august 1994


,,privind protejarea patrimoniului cultural național”2, ,, patrimoniul cultural național este compus din
bunuri cultural mobile și immobile cu valoare deosebită, de interes public, care sunt mărturii de
neînlocuit ale potențialului creator uman în relația sa cu mediul natural și cu mediul istoric constituit
de pe teritoriul României, ale istoriei și civilizatiei naționale și universal”.
De asemenea, conform Dicționarului explicativ al limbii române, culura reprezintă ,,totalitatea
valorilor material și spiritual create de omenire în procesul practicii social-istorice, precum și al
instituțiilor necesare pentru crearea și comunicarea acestor valori.”3, iar în conformitate cu legislația
românească, patrimoniul cultural național ,, este alcătuit din totalitatea bunurilor cu valoare deosebiă
și/sau excepțională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică, tehnică și
literală, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldic, bibliofilă, cartografică, epigrafică, toate
reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu aceasta, ale
potențialului creator uman și al distribuției românești la civilizația universală”4.
Astfel, au fost stabilite principalele categorii de obictive antropice considerate ca făcând parte
din patrimoniul național:
 Monumente și situri arheologice
 Monumente și ansambluri de arhitectură
 Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale
 Monumente de artă plastic și comemorativă
 Monumente tehnice
 Locuri istorice
 Parcuri și gradini
Municipiul Brașov deține numeroase astfel de obiective antropice incluse în patrimoniul
național, acesta fiind considerat ,,unul dintre cele mai mari centre turistice ale României.”5 Bogat în
istorie, acesta cuprinde vechea cetate a Brașovului care, de-a lungul timpului a avut o evoluție în timp
și spatiu, cartierele medieval neînglobate în aceasta dar și unele cariere noi, apărute în epoca
medievală.

1
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRAȘOV- PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU)
PENTRU POLUL DE CREȘTRE (PC) BRAȘOV.
2
www.cdep.ro
3
Dicționarul explicative al limbii române
4
Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, art.1, aliniatul
2, p.1
5
Focșa Mădălin-Cristian,Peptenatu D.,Drăghici C., Murătonceanu G.,(2009) Ghid turistic-Valea Prahovei,
Brașov, Culoarul Rucăr-Bran .

38
Foto 1. Biserica Neagră Foto 2. Sinagoga

Foto 3. Centrul Vechi Brasov- Piata Sfatului

CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE DIN ORAŞUL BRAŞOV

Conceptul de turism aparține din cele mai vechi timpuri, în primele faze ale dezvoltării acestuia
existau motivațiile practice (locuri bune pentru vânat sau agricultură sau zone în apropierea apelor sau
râurilor), iar mai apoi, pelerinajele la templele sfinte au constituit motive religioase ale deplasărilor
oamenilor. De-a lungul secolelor acesta a căpătat o însemnătate deosebită în rândul populației, dorința
de cunoaștere, relaxare, odihnă dar și de vizitare a celor mai bogate locuri în istorie au devenit
motivații de bază ale deplasării acestora din locurile de reședință.
Amploarea și avântul luat de acest concept de turism ,,a determinat apariția și dezvoltarea unei
adevărate industrii, ce se constituie ca o ramură aparte a economiei naționale. Această ramură, prin
dinamica sa, poate determina la rândul sau dezvoltarea altor ramuri ale economiei, în mod direct sau
indirect, cum ar fi agricultura, construcțiile, transporturile, comerțul etc”1.

1
DRĂGHICI CRISTIAN CONSTANTIN, (2012) – Activitățile turistice și dezvoltarea integrată în zona de
influență a orașului Râmnicu Vâlcea, Ed. Universitară, pag, 157

39
Diferitele obiective turistice de pe teritoriul României, implicit din orașul Brașov, constituie
puncte de atracție turistică având un impact pozitiv asupra economiei locale și naționale. Cu toate
acestea, ele trebuiesc corect exploatate și amenajate pentru intrarea acestora în diversele circuite
turistice, astfel crescând veniturile locale dar și ale locuitorilor implicați în această activitate.
Capacitatea de cazare a unui terioriu, județ, oraș, reprezintă principala caracteristică a
infrastructurii turistice din zona respectivă. Fie ca este vorba de numarul de unitați, fie ca este vorba de
structura acestora, baza de cazare reprezintă ,,elementul fundamental din punct de vedere economic al
activitații turistice.”1
Capacitatea de cazare a unui oraș influențează dinamica numarului de turiști și circulația
turistică a zonei, prin numarul de locuri disponibile pentru înnoptare, prin gradul de confort și dotare.
Perioada anilor 2000-2013 este caracterizată printr-o creștere remarcabilă a numarului de locuri
disponibile în unitați de cazare de tip hoteluri pentru orașul Brașov. Astfel, se poate observa o creștere
ușoară începând cu anul 2000, an în care se înregistrează o valoare de 3.608 locuri de cazare. După o
ușoră scădere, se observă o explozie a numarului capacitații de cazare, ajungând în anul 2013 la 5.939
de locuri de cazare, o diferență aproape dublă față de anul 2000. În prezent, există un numar de ,,30 de
hoteluri în orașul Brașov, 53 de pensiuni, 8 vile turistic, 1 cabană, iar numărul motelurilor și a satelor
de vacanță este de 14 unități”. 2

Cu alte cuvinte, în doar 13 ani, capacitatea de cazare a orașului Brașov aproape s-a dublat,
acesta fiind rezultatul dezvoltarii economiei orașului, a implicării statului în turism, a accesibilitații, a
înscrierii orașului ca fiind unul dintre cele mai importante centre turistice ale țării, a dezvoltarii
stațiunii Poiana Brașov, aceasta având un rol semnificativ în atracția turiștilor în lunile de iarnă.
După cum se poate observa din graficul de mai jos, dupa anul 2000, distribuția bazei de cazare
în funcție de gradul de confort relevă o creștere majoră a numarului de hoteluri de 3-5 stele, aceasta
reliefând dezvoltarea economiei și înscrierea orașului pe lista celor mai vizitate orașe ale României.
Datorită diversitații resurselor turistice, atât naturale cât și antropice, a promovării corespunzătoare a
acestora dar și înscrierii diferitelor obiective în circuitele turistice, investirea în numeroase structuri de
cazare și alimentație a fost absolut necesară. Astfel, pe lângă investițiile locale, s-au alăturat și

1
DRĂGHICI C., C., PEPTENATU D., PINTILII R., PEPTENATU ALINA STOIAN DANIELA (2012) – The
role of infrastructure in generating multiplaying effects for tourism development. Case study the inffluence area
of the city Râmnicu Vâlcea. The Annals of Valahia University of Târgoviște, Geographical Series, Tome 10 /
2010, pag. 125-137
2
http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm

40
numeroase investiții staine în construcția hotelurilor de lux în special, acestea adresându-se în special
turistilor cu venituri ridicate. În acest fel, conform Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat
pentru anul 2013 un număr de 49 de hoteluri, spre deosebire de anul 2000 când, în orașul Brașov,
numărul unităților de cazare de tip hotel era de 19 structuri.

TIPURI DE ACTIVITĂŢI TURISTICE

Turismul reprezintă o imensă oportunitate la nivel național dar și local pentru dezvoltarea
economiei, a creșterii numărului de locuri de muncă, a îmbunătățirii infrastructurii turistice dar și
pentru crearea unei imagini pozitive și atractive a unei zone. Prin fluxurile turistice caracteristice
acestei industrii, se poate observa impactul pozitiv pe care turismul îl are asupra economiei naționale
dar și asupra populației.
În cazul orașului Brașov, turismul reprezintă una din principalele surse de venit, completând
sectorul primar și secundar dezvoltare în această zonă. Datorită numărului însemnat de resurse
naturale și antropice, a bunurilor culturale de o mare importanță istorică, orașul Brașov s-a făcut
remarcat atât pe piața turistică națională dar și internațională. Posibilitatea practicării diferitelor forme
de turism ( de recreere și agrement, cultural, de afaceri, montan, al sporturilor de iarnă, curativ etc) a
dus la dezvoltarea rapidă a acestei industrii, punând Municipiul Brașov pe harta celor mai mari centre
urbane și turistice ale țării.
Astfel, turismul de recreere și agrement se bazează pe diversitatea peisagistică de care Brașovul
dispune ( Masivul Postăvaru, Dealul Tâmpa), pe numeroasele forme de relief și diversitatea acestora,
pe rezervațiile peisagistice, pe rezervațiile naturale etc. Întreg orașul este îmbrăcat de pădure, fapt care
oferă turiștilor oaze de relaxare, de liniște, dându-le acestora posibilitatea plimbărilor atat pe jos cât și
cu biciclete, dar și diferite trasee create special pestru aceștia. Deasemenea, Brașovul este renumit
pentru spațiile de agrement construite, cum ar fi Paradisul Acvatic sau Aventura Parc care oferă
turiștilor divertisment și relaxare, o rupere de viața cotidiană.
Cu toate că Municipiul Brașov dispune de numeroase parcuri, grădini botanice și zoologice,
sejururile turiștilor nu depășesc mai mult de 3 zile pentru acest tip de turism. În schimb, numărul
zilelor petrecute în oraș crește pe timpul lunilor de iarnă, datorită stațiunii Poiana Brașov, renumită
pentru sporturile de iarnă.
Turismul cultural este cel mai bine reprezentativ tip de turism pentru orașul Brașov. Acesta are
la bază existența unor obiective turistice ce aparțin patrimoniului cultural, zona deținând un vast
potențial antropic. Numeroasele vestigii arheologice, monumentele de factură religioasă, ansambluri
de factură civilă și diversele monumente de artă plastică și comemorativă, multe dintre ele intrate în
Patrimoniul UNESCO, constituie un adevărat punct de atracție pentru turiști. Deasemenea, prezența pe

41
teritoriul Brașovului a monumentelor unice cum ar fi Biserica Neagră, celebru momument de
arhitectură gotică, considerat cea mai mare biserică gotică din Europa de S-V, constituie elemente de
atractivitate pentru Municipiul Brașov.
Datorită implicării statului și a consiliilor locale în promovarea inteligentă a acestora, multe
dintre aceste monumente constituie principalele puncte de reper în cadrul circuitelor turistice.
Turismul de afaceri, un tip relativ nou de turism, începe să capete notorietate și pe teritoriul țării
noastre, implicit pe teritoriul orașului Brașov. Sesizând potențialul economic al acestui tip de turism,
au fost demarate numeroase proiecte pentru construirea de spații de cazare și alimentație luxoase, care
să îndeplinească cerințele acestei categorii de turiști. Construirea în cadrul orașului Brașov a
numeroase hoteluri de 4-5 stele cu o capacitate mai mare de cazare, cu săli de conferințe și toate
dotările necesare practicării acestuia, a făcut ca turismul de afaceri să se manifeste și în această zonă.
Schimbările au fost pozitive, prin creșterea numărului de angajati, respectiv prin creșterea economiei
locale și naționale.
Turismul sporturilor de iarnă este caracteristic Brașovului datorită stațiunii Poiana Brașov,
stațiune renumită la nivel național dar și internațional pentru practicarea sporturilor de iarnă, a
numeroaselor pârtii cu grade diferite de dificultate, dar și a infrastructurii specifice ( tele-ski, tele-
scaun etc). Cartier al Municipiului Brașov, situat la doar 10 km, stațiunea Poiana Brașov, este un punct
de atracție pentru iubitorii sportului de iarnă. Astfel, turiștii fie înnoptează în spațiile de cazare
destinate stațiunii, fie în oraș, ceea ce permite dezvoltarea și creșterea economiei dar și scăderea
gradului de sezonabilitate.
Turismul de week-end este de asemenea un tip de turism ce caracterizează Brașovul, numeroși
turiști alegând să-și petreacă sfârșitul de săptămână în cadrul orașului. Acest lucru se datorează
gradului ridicat de antropizare, de urbanizare a orașului, de posibilitatea de practicare a turismului
recreativ sau de agrement.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Încă din cele mai vechi timpuri, orașul Brașov a devenit un important centru economic și
industrial al țării, reprezentând un pol de atracție a populației atât din localitățile limitrofe cât și de pe
tot teritoriul României. Dacă în trecut sectorul terțiar nu era foarte bine reprezentat, agricultura și
industria fiind cele mai importante domenii ale creșterii economice, în prezent situația s-a schimbat,
serviciile devenind principala sursă de venit a populației municipiului Brașov.
Un rol important în dezvoltarea industriei turistice a avut-o statul, acesta investind în
modernizarea drumurilor mărind accesul turiștilor în oraș, în construirea diferitelor unități de cazare și
alimentație cu grad diferit de comfort dar și în promovarea obiectivelor turistice de natură antropică.
,,În prezent, putem spune că Brașovul, prin poziția și activitatea sa, este un oraș european cu funcții
complexe și bine definite, mai ales în domeniul turismului unde deține o multitudine de obiective atât
antropice cât și naturale.”1
În zilele noastre, potențialul natural și antropic al orașului Brașov oferă turiștilor o varietate de
servicii turistice, de la recreațe și odihnă și turism cultural, până la sporturi de iarnă și vară, alpinism și
tratamente balneoclimaterice. Orașul Brașov atrage turiști datorită munților impunători care îl
înconjoară, a numeroaselor specii de animale și plante protejate introduse în rezervații naturale, a
stațiunii Poiana Brașov renumită pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar și prin patrimoniul cultural
și istoric pe care municipiul îl deține. Deasemenea, masivele împădurite (Postăvaru, Piatra Mare),
dealurile (Tâmpa – cu rezervația peisagistică) dar și vaile care trec prin apropierea județului absorb un
flux turistic însemnat.
Analizând evoluția numărului de firme din sectorul terțiar pentru intervalul 2000-2012 se poate
observa că, evoluția acestora este ascendentă pentru perioada analizată. După cum se poate observa
din graficul de mai jos, numărul firmelor care au ca domeniu de activitate serviciile a crescut începând
cu anul 2000, atât datorită dezvoltării economiei cât și dezvoltării municipiului ca oraș turistic.
Maximul se atinge în anul 2008, scăderea urmată fiind cauzată de criza economică aceasta
determinând implicit creșterea numărului de șomeri și închiderea numeroaselor firme.

1
PRIMĂRIA MUNCIPIULUI BRAȘOV, Statutul Municipiului Brașov, pag. 5

42
Astfel, cel mai mare procentaj al numărului de firme la nivelul orașului Brașov este înregistrat
în sectorul secundar, urmat de sectorul terțiar cu un procentaj 26%, în cadrul caruia turismul are un rol
foarte important și bine poziționat în economia orașului. Sectorul primar se situează pe ultimul loc în
cadrul numărului de firme, având un procent de doar 8%, din această valoare semnificând o
importanță scăzută acordată industriei.Sectorul terțiar, prin dinamica și dezvoltarea sa, atrage o
numeroasă forță de muncă, astfel, în anul 2012, acesta aducea importante venituri în cadrul economiei
locale.

După cum se poate observa în diagrama de mai jos, un rol important în dezvoltarea econimcă
a orașului Brașov îl reprezintă turismul, având un procentaj de 8% din totalul firmelor care au ca
domeniu de activitate serviciile. Dezvoltarea din ce în ce mai mare a orașului, promovarea acestuia ca
important centru turistic, numeroasele investiții realizate pentru evoluția industriei turistice prin
construirea hotelurilor, a pensiunilor și vilelor turistice cu capacitate diferită de cazare și un grad de
confort diferit, a bazelor de alimentație dar și modernizarea cailor de comunicații a facut ca numărul
firmelor care activează în acest domeniu să crească simțitor după anul 2000.

43
Astfel, datortiă creșterii numărului de firme, implicit a crescut și numărul salariaților din cadrul
sectorului terțiar. După cum ne arată și graficul de mai jos, numărul salariaților din acest domeniu a
avut o evoluție oscilantă, cu un maxim ating în anul 2008, acest lucru datorându-se maximului atins de
numărul firmelor în domeniu pentru același an. Astfel, în intervalul 2000-2012, valoarea maximă a
populației ocupate în domeniul servicii a fost de 56.045 de persoane, o evoluție majoră față de anul
2000 când se înregistrau doar 23.275 de persoane. Anul 2012 se caracterizează prin scăderea
numărului de angajați în acest sector, ajungând la o cifră de 50.177.
Din totalul angajaților înregistrați pentru anul 2012, o contribuție importantă o deține turismul,
acesta înregistrând în acel an un procentaj de 9% din numărul populației care avea ca domeniu de
activitate serviciile.

Astfel, acest procentaj de 9% reprezintă o cifră de 4.760 de persoane angajate în domeniul


hoteluri și restaurante, dar și în cadrul activităților ale agențiilor turistice și tur-operatoare și cele de
rezervare și asistență turistică. Deschiderea marilor agenții tur-operatoare ale căror pachete turistice
includ și orașul Brașov atât ca important centru turistic cultural cât și ca o importantă destinație a
sporturilor de iarnă a facut ca industria turistică să cunoască o amplă dezvoltare. De asemenea,
deschiderea marilor hoteluri de 4-5 stele atât în cadrul orașului cât și în stațiunea Poiana Brașov
(Aurelius Împăratul Romanilor 5*, Rizzo Boutique & SPA Hotel 4*, ApartHotel Alpin 4*) cu o
capacitate mare de cazare și un grad ridicat de confort a facut ca numărul salariaților sa crească,
acestea având nevoie de un personal numeros și calificat.

44
Unitățile de alimentație au cunoscut și ele o amplă dezvoltare și modernizare, diversificarea
acestora începând cu restaurantele clasice și terminând cu cele cu un anumit specific. Numărul, gradul
de confort și capacitatea de persoane a facut ca și acestea să atragă un număr mare de forță de muncă
atât din oraș cât și din localitățile limitrofe, înglobate în cadrul ariei metropolitane.
Cifra de afaceri a sectorului terțiar a cunoscut o creștere bruscă începând cu anul 2000 când se
înregistra un număr de 576.609.130 milioane de euro, în anul 2012 aceasta ajungând la valoarea de
2.926.508.490 milioane, o creștere remarcabilă influențată în mare proporție de deschiderea
numeroaselor firme straine, a investițiilor externe dar și creșterii numărului de angajați care au o
contribuție importantă în cadrul economiei locale a orașului Brașov.

După cum se observă în graficul de mai sus, valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost atinsă în
anul 2008, când se înregistra o cifră de 3.664.614.805 milioane euro. Acest an a fost cel mai productiv
din punct de vedere economic, creșterea numărului de firme dar și stabilitatea economică a
municipiului influențând evoluția orașului. După acest an, cifra de afaceri a sectorului terțiar începe să
scadă datorită impasului economic în care a intrat țara noastră și a crizei economice mondiale,
numeroase firme închizându-și porțile în anul 2009. Începând cu următorii ani, se încearcă un proces
de regenerare economică, investițiile straine și implicarea statului în sectorul serviciilor face ca
numărul firmelor să crească din nou, implicit cifra de afaceri.
După cum se poate remarca în diagrama de mai jos, un rol important în creșterea cifrei de afaceri
îl reprezintă industria turistică, ponderea acesteia fiind de 3 % din totalul cifrei pentru anul 2012.

45
Din totalul cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pentru anul 2012, turismul deținea o valoare de
82.561.339 milioane euro, o cifră impresionantă comparativ cu alte regiuni sau orașe. Astfel, o data cu
evoluția și dezvoltarea economiei orașului Brașov prin intermediul celor trei sectoare de activitate,
dintre acestea detașându-se sector secundar și terțiar, Brașov devine un important centru economic al
țării, atrăgand o numeroasă forță de muncă.

Datorită dezvoltării firmelor din cadrul serviciilor, implicit numărul salariaților și valoarea cifrei
de afaceri, există anumite oscilații ale profitului și ale pierderii pentru acest sector. Astfel, pentru anul
2012, profitul orașului Brașov pe cele trei sectoare de activitate evidențiază o evoluție a acestuia în
cadrul sectorului terțiar, deținând o pondere de 58 % din totalul câștigurilor. Astfel, există o creștere
majoră a profitului pentru sector terțiar, în anul 2012 înregistrându-se un profit de 168.006.685
milioane euro, fată de anul 2000 când cifra acestuia era de 26.620.719 milioane euro, în prezent
sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a economiei orașului Brașov.
În cadrul serviciilor, pe lângă profitul remarcabil provenit din comerț, activitati profesionale și
transporturi, turismul deține o pondere însemnată a câștigurilor pentru anul 2012. Astfel, prin
desfășurarea activităților turistice, câștigul obținut a fost de 20.932.919 milioane euro.

Cu alte cuvinte, industria turistică care se află în plină dezvoltare atât în cadrul municipiului
Brașov, cât și la nivel național, reprezintă o importantă sursă de venit atât în cadrul economiei locale
cât și pentru populația orașului. Conform unei statistici realizate de Primăria Municipiului Brașov
pentru anul 2006, ,,dezvoltarea economică a Brașovului menținându-se la un nivel superior mediei pe

46
țară, PIB-ul având o valoare de 3.612 euro/loc., fată de 2.932 euro în medie pe țară”1. De asemenea,
se preconizeză o creștere remarcabilă a acestei industrii pentru anii următori, una dintre cauzele cele
mai importante fiind investițiile straine în turism ale Germaniei, SUA, Austria, Cipru, Italia, Franța și
Olanda, capitalul subscris în valută atingând la sfârsitul anului 2003 cifra de 82 milioane USD.

CONCLUZII

Evoluția orașului Brașov atât din punct de vedere teritorial cât și economic s-a datorat unui
cumul de factori, printre aceștia numărându-se poziția geografică strategică în centrul țării, resursele
de subsol, dar cel care au avut o influență majoră în progresul economic a fost potențialul natural și
antropic de care municipiul dispune.
Dezvoltarea orașului Brașov atât teritorial cât și economic s-a datorat unei putenici industrii
promovate mai ales în timpul comunismului, acesta devenit într-un scurt timp un centru industrial care
atragea o vastă forță de muncă și care îngloba în sfera sa de influență și orașele și localitățile limitrofe.
Cu trecerea timpului, această funcție predominantă a început să capete valențe din ce în ce mai
scăzute, în timp de industria turistică începe să se dezvolte, în prezent orașului atribuindu-se numele
de centru urban și turistic.
Această dezvoltare a industriei turistică a fost unul dintre factorii care a determinat și evoluția
economiei locale, prin creșterea numărului de firme care au ca domeniu de activitate turismul, a
numărului de salariați cu funcție în cadrul acestei industrii, dar și creșterea cifrei de afaceri și a
profitului provenit din turism. Cu toate că, în continuare, principala sursă de venit a populației orașului
Brașov este comerțul, turismul ocupând locul secund, veniturile obținute din această industrie sunt în
plină creștere, datele statistice arătând că în anul 2030 acest profit se va dubla.
A fost analizat sectorul terțiar al orașului Brașov pentru perioada 2000-2012, atât din punct de
vedere al numărului de firme, al numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului provenit
din industria turistică, cu o analiză mai completă a anului 2012, încercând să scot în evidență
procentajul turismului din cadrul activităților din sectorul terțiar. Se poate observa importanța pe care
turismul il deține în cadrul economiei orașului Brașov, avântul pe care acesta l-a avut în această
perioadă datorită investițiilor interne dar și externe.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simion T., Bogan E., (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară,
București
Cândea M., Simion T., Bogan E., Tătaru A., (2009), Turism urban, Ed. Transversal, București
Drăghici Cristian, (2012), Activitați turistice și dezvoltarea integrată în zona de influentă a orașului
Râmnicu Vâlcea, Editura Universitară, București
Gheorghilaș A., (2005), Geografia turismului, Centru de Multiplicare al Departamentului de
Învățământ la distanță CREDIS, București.
*** Primăria Municipiului Brașov- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de
creștere (PC) Brașov.
*** Proiect UB 1365
*** Raportul primarului municipiului Brașov privind din anul 2013
*** http://www.insse.ro/cms/

1
Primaria Municipiului Brașov, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Brașov,Planul
Operațional Regional 2007-2013 ,pag. 150

47
OPREA ALINA
DANIELA Data și locul nașterii: 11.12.1992, Slobozia

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității


București, specializarea Geografia Turismului.
În prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea
spațiului turistic și servicii de ospitalitate

Domenii de interes: geografie, turism, gestiune

POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DIVERSIFICARE A SPAȚIULUI DESTINAT


AGREMENTULUI ÎN MUNICIPIUL SLOBOZIA

OPREA ALINA DANIELA

Abstract: This scientific article presents the agreement tourism in Slobozia city, namely about
diversification possibilites of green areas where the citizens are rest in the leisure time. The objectives that are
based on scientific article are the following: emphasizing the importance of green spaces for leisure activities by
residents. Another objective of this scientific article is to hear opinions of citizens (using questionnaire) about the
current facilities for recreational spaces and their proposals about the possibilities of diversifying the facilities in
these types of spaces. These objectives have served me to achieve the goal, which is to provide information to
the authorities about the issues observed by residents in the areas of green spaces for recreation. Based on these,
the authorities may initiate projects that have resulted in the maintenance of current facilities and their
diversification. Urban space should offer recreation alternatives for residents. In cities, recreational tourism
include short stays, namely tourism weekend, pre-urban tourism, urban tourism in specially arranged areas. For
residents who have a low average income the only alternative to physical and psychological recovery remains
agreement area inside of the urban or suburban area.

Cuvinte cheie: Turism, agrement, recreere, timp liber

INTRODUCERE
Prin articolul de față se propune prezentarea turismului de agrement din cadrul Municipiului
Slobozia din punct de vedere al posibilităților de diversificare a spațiilor verzi în care se pot desfășura
activități de refacere fizică și psihică a rezidenților.Pentru realizarea articolului am avut în vedere
următoarele obiective: sublinierea importanței spațiilor verzi pentru desfășurarea activităților de
agrement de către rezidenți. Cel de al doilea obiectiv este aflarea percepția populației (cu ajutorul
chestionarului) asupra dotărilor curente din spațiile pentru agrement precum și propunerile acestora cu
privire la posibilități de diversificare a dotărilor din cadrul acestor tipuri de spații. Aceste obiective mi-
au servit în realizarea scopului, acesta fiind de a furniza informații autorităților cu privire la
problemele din cadrul zonelor cu spații verzi destinate agrementului ce au fost semnalate de către
rezidenți. Pe baza acestora autoritățile pot demara proiecte care să aibe ca rezultat întreținerea dotărilor
curente dar și diversificarea acestora.
Turismul de agrement cuprinde totalitatea echipamentelor folosite de turist precum si activitățile
întreprinse de acesta cu scopul refacerii psihicului şi tonusului pierdut din timpul anului, pe fondul
agitaţiei urbane. Spațiul urban oferă alternative în ceea ce privește odihna, recreerea sau agrementul.
În limitele spațiului urban, turismul de recreere se caracterizează prin sejururi medii relativ reduse,
limitându-se adesea la turismul de sfârșit de săptămână, turismul preorășenesc, turismul orășenesc din

48
zonele special amenajate.1 Pentru persoanele care au un venit redus, singura alternativă pentru
satisfacerea nevoii de recreere și refacere fizico-psihică rămâne zona de agrement din interiorul
spațiului urban sau din zona periurbană.
În cadrul Municipiului Slobozia spațiul destinat agrementului este alcătuit din mai multe
componente și anume: elemente de ordin cultural (muzee,biserici,mănăstiri catedrale, monumente,
centru cultural), de ordin sportiv (săli de sport, cluburi sportive, săli de fitness și aerobic, complex
sportive, bazin de înot), distractiv (cluburi, locuri de joacă pentru copii, cafenele, baruri, restaurant,
pub-uri, casă de cultură) și de spații verzi. Spațiile verzi reprezintă o categorie funcțională în cadrul
localităților sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetație în
general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzând dotări și echipări destinate
activității cultural –educative, sportive sau recreative a populației. 2
Vegetația reprezintă un element foarte important al mediului natural, fiind principala
componentă a spațiilor verzi. Scopul spațiilor verzi este acela de ameliorare a a stării mediului
înconjurător și de a crea un echilibru între peisajele antropice și cele naturale , astfel încât să se creeze
un ambient optim pentru buna desfășurare a activităților sociale. Rolul spațiilor verzi în ansamblu este
de a îmbunătăți calitatea mediului urban, prin satisfacerea nevoii de recreere și odihnă a populației
urbane, prin producerea de oxigen și absorbția noxelor din aerul urban, prin schimbarea aspectului
estetic și ameliorarea climatului. Spațiile verzi îndeplinesc multiple roluri care vin în beneficiul
mediului urban. Aceste spații au un important rol ecologic. Din această perspectivă, spațiile verzi
urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităților umane asupra mediului înconjurător.
Acestea au o contribuție importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză,
plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen. De asemenea vegetația are un rol vital și în
moderarea climatului urban. În oraș, construcțiile și supratețele pavate sau betoane creează un climat
urban specific, cu temperaturi mai ridicate și o restricție a circulației aerului. Un alt beneficiu adus de
vegetație îl constituie atenuarea poluării fonice. Spațiile verzi, în special cele compacte, constituie
adevărate bariei pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora.
Spațiile verzi de asemenea joacă și un rol social prin crearea de oportunități, pentru ca persoanele
de toate vârstele să interacționeze atât prin contact social informal, cât și prin participarea la
evenimente sociale și culturale, cum sunt festivalurile locale sau celebrările civice. Astfel, acestea
ajută la crearea unei identități culturale a orașului. Zonele cu spații verzi bine întreținute joacă un rol
semnificativ în promovarea sănătății populației urbane. Acestea oferă opertunități prin care încurajează
un stil de viață mai activ, prin plimbări, alergare, exerciții fizice, ciclism etc. Valoarea principală a
spațiilor verzi constă în capacitatea acestora de refacere a stării de bine a populației. Ele oferă
citadinilor locuri liniștite pentru relaxare și reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit
și din trafic.
Spațiile verzi răspund, așadar, în principal, nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului
liber. În cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp, parcul rămâne soluția cea mai la îndemână
pentru activități recreaționale. De asemenea, spațiile verzi pot deveni, în anumite condiții, locuri de
joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală și socială a acestora. Ele facilitează un
necesar comportament de socializare a copiilor. Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din
punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate a oricărei zone antropice întâlnite
adesea în orașe.
Spațiile verzi au un deosebit rol economic prin faptul că un mediu plăcut ajută întotdeauna la
crearea unei imagini favorabile asupra asupra centrelor urbane și prin aceasta poate spori atractivitatea
pentru investiții și pentru oferta de noi locuri de muncă. Existența spațiilor verzi bine întreținute
contribuie, de asemenea, la creșterea calității locuirii. Se consideră că locuitorii acordă o valoare înaltă
zonelor în care se află spații verzi de calitate. De asemenea, spațile verzi pot juca un rol semnificativ în
dezvoltarea turismului.
În cadrul municipiului suprafața ocupată cu spații verzi este de 92.04 ha 3 din care cele 8 parcuri
ale orașului ocupa 44,5 ha. La acestea se mai adaugă și suprafețele pădurilor (1016ha) aflate la
periferia orașului și care pot fi amenajate pentru activități de agrement. Spațiile verzi cu rol în

1
Gheorghilaș, A.,(2011), Geografia Turismului-Metode de analiză în turism, Editura universitară, București
2
www.anpm.ro
3
http://www.sloboziail.ro/

49
desfașurarea activității de agrement sunt amenajate în: parcuri, piețe publice, zone de odihnă (centrul
orașului) și păduri.

METODOLOGIE ŞI DATE
Metodele pe care le-am utilizat în vederea elaborării articolului știintific sunt următoarele:
documentarea din literatura de specialitate, deplasarea pe teren pentru analizarea mai îndeaproape, la
fața locului situația actuală a zonei precum și realizarea unui chestionar pentru aflarea percepției
populației asupra spațiului destinat agrementului.

Chestionar cu privire la perceptia populației asupra spațiilor verzi din Municipiul


Slobozia. Chestionarul reprezintă un instrument de investigare ce este format dintr-o listă cu întrebări
scrise ordonate logic, care, prin aplicarea acestora de către operatorii de anchetă asupra unui segment
de populație preimesc răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.
Chestionarul pe care l-am întocmit cuprinde un număr de 12 întrebări, la fiecare dintre acestea
fiind între 4 și 5 variante de răspuns. Acesta cuprinde întrebări cu răspuns exact, cât și întrebări
deschise. Acesta cuprinde un set de întrebări referitoare la percepția populației cu privire la
amenajarea spațiilor verzi destinate activităților de odihnă și agrement.
Pentru realizarea chestionarului au răspuns un număr de 100 de respondenți, care au vârste mai
mari de de paisprezece ani. Chestionarul a fost aplicat în perioada lunilor aprilie și mai. În vederea
completării chestionarului, respondenții trebuiau la fiecare întrebare să ofere o variantă de răspuns cu
excepția unei singure întrebări unde aceștia putea răspunde liber. Zonele în care au fost intervievați
respondenții su fost alese în cadrul dar și în apropierea spațiilor verzi. Pentru întocmirea chestionarului
am introdus întrebări cu privire la datele personale ce fac referire la vârsta, ocupația precum și starea
socială a respondenților.
1. Vârsta respondentului: 2. Ocupația:
o 14-18 ani o elev
o 18-30 ani o student
o 30-40 ani o angajat cu studii medii
o 40-60 ani o angajat cu studii superioare
o peste 60 ani o pensionar
3. Situația socială/familială: 4. De câte ori pe săptămână mergeți în
o Necăsătorit zonele cu spații verzi ?
o Căsătorit cu copii o niciodată
o Căsătorit fără copii o o dată pe săptămână
o 2-4 ori pe săptămână
o zilnic
5. Care sunt motivele pentru care mergeți 6. Exprimați-vă gradul de satisfacție din
în zone de spații verzi ? punct de vedere al calității vegetației
o plimbări scurte din cadrul spațiilor verzi:
o plimbare cu familia o foarte mulțumit
o plimabare animal de companie o mulțumit
o activități sportive o oarecum mulțumit
o activități educative/culturale o nemulțumit
o foarte nemulțumit
7. Exprimați-vă gradul de satisfacție din 8. Cum apreciați nivelul dotărilor cu
punct de vedere al calității căilor de sisteme de iluminat în spațiile verzi ?
acces din cadrul spațiilor verzi: o foarte bune
o foarte mulțumit o bune
o mulțumit o relativ bune
o oarecum mulțumit o slabe
o nemulțumit o foarte slabe
o foarte nemulțumit
9. Cum apreciați nivelul dotărilor de 10.Exprimați-vă gradul de satisfacție din
salubritate din cadrul spațiilor verzi ? punct de vedere al dotării cu grupuri
sanitare din cadrul spațiilor verzi:

50
o foarte bune o foarte mulțumit
o bune o mulțumit
o relativ bune o oarecum mulțumit
o slabe o nemulțumit
o foarte slabe o foarte nemulțumit
11.Cum apreciați nivelul dotării spațiilor 12.Exprimați-vă gradul de satisfacție din
verzi cu bănci și mese ? punct de vedere al dotării spațiilor verzi
o foarte bune cu locuri de joacă pentru copii:
o bune o foarte mulțumit
o relativ bune o mulțumit
o slabe o oarecum mulțumit
o foarte slabe o nemulțumit
o foarte nemulțumit
13.Cum apreciați nivelul dotărilor pentru 14.Exprimați-vă gradul de satisfacție din
agrement și sport din cadrul spațiilor punct de vedere al dotării ornamentale
verzi ? (fântâni arteziene, statui) din cadrul
o foarte bune spațiilor verzi:
o bune o foarte mulțumit
o relativ bune o mulțumit
o slabe o oarecum mulțumit
o foarte slabe o nemulțumit
o foarte nemulțumit
15.Care sunt propunerile dumneavoastră referitor la îmbunătățirea amenajărilor din cadrul
spațiilor verzi ?

Rezultate și analiza comparativă

REZULTATE ŞI ANALIZĂ COMPARATIVĂ


După cum se poate vedea pe reprezentarea grafică majoritatea subiecților chestionați care au fost
găsiți în cadrul zonelor cu spații verzi (mai ales în parcuri) provin din categoria de vârsta de peste 60
de ani aceasta fiind urmată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani.
Conform graficului prezent din punct de vedere al ocupației persoanelor chestionate se observă
că majoritatea persoanelor prezente în cadrul zonelor cu spații verzi sunt pensionarii, aceștia fiind
urmați de angajații cu studii medii și elevii.
După cum se poate observa din graficul ce prezintă situația socială/familială a subiecțior
chestionați se constată că persoanele căsătorite cu copii sunt majoritari ca pondere în ceea ce privește
recreerea în zonele cu spații verzi. Acestea sunt urmate apoi de persoanele ne căsătorite. Ponderea
ridicată a prezenței familiilor cu copii se explică prin dorința părinților de ași învăța proprii copii încă
de mici să aibă o viață activă, sănătoasă (în condițiile unei vieți sedentare impuse de o societate
dependentă de tehnologie) și să facă mișcare cât mai des în aer liber.
Din punct de vedere al gradului de frecventare al zonelor cu spații verzi se observă că
majoritatea respondenților merg zilnic în special vârstnicii. Pe locul doi se clasează persoanele care
aleg sa își petreacă timpul liber de 2-4 ori pe săptâmână în zona spațiilor verzi- majoritatea persoanelor
care au optat pentru acest interval fiind elevii (14-18) și adulții cu copii mici (30-40 ani).Pensionarii
(mai ales cu nepoți) precum și elevii de până la vârsta de 18 ani se consideră că au mai mult timp liber
iar părinții de copii mici vin mai ales în parcuri deoarece aceștia doresc sa îi învețe încă de mici să aibe
activitate fizică activă. Însă copii având o vârstă destul de mică aceștia au nevoie de prezența părinților
pentru evitarea anumitor pericole.

51
Gradul ridicat de frecventare a spațiilor verzi se poate explica prin faptul că subiecții au fost
chestionați între lunile aprilie și mai când temperaturile sunt potrivite pentru practicarea activiăților de
recreere în aer liber.

Din graficul prezent se poate constata că o mare parte din respondenți merg in zonele cu spații
verzi pentru plimbări cu familia. Aici se poate vorbi în special de adulții cu vârste cuprinse între 30 si
40 de ani care au copii cu vârste mici aceștia având nevoie de asistența părinților pentru evitarea
anumitor pericole dar și pentru a fi învățați să întreprindă activități fizice benefice pentru sănătatea lor.
O mare parte din subiecți au ales activități sportive dar și educative aceștia fiind în special elevii
(14-18 ani) dar și tineri (18-30 ani). Acest lucru se poate explica prin faptul că prin intermediul
activităților sportive și educative în cadrul zonelor de agrement copii și tinerii se pot reface psihic și
fizic după o zi de școală. De asemenea aceștia pot interacționa, socializa mai liber și în același timp își
pot dezvolta creativitatea.

52
Diagrama gradului de satisfacție din punct de vedere al calității vegetației arată faptul că
majoritatea respondenților s-au arătat oarecum nemulțumiți dar și nemulțumiți. Printre respondenții
care au ales acest rezultat majoritatea sunt pensionari și adulți, aceștia menționând ca de-alungul
timpului suprafața vegetației a scazut treptat atât din cadrul orașului cât și la periferia acesteia. Acest
lucru ar putea fi considerat un semnal de alarmă pentru autoritățile locale care ar trebuia să ia măsuri
în acest sens.
Din punct de vedere al calității căilor de acces diagrama prezintă o majoritate a respondenților
care s-au declarat oarecum mulțumiți și nemulțumiți. Elevii (14-18 ani) dar și tinerii (18-30 ani) au
susținut că nu există piste de biciclete. Adulții (30-40) ani au menționat faptul că nu toate aleile din
cadrul parcurilor sunt într-o stare bună, aceștia susținând că autoritățile ar trebui să ia în vedere
refacerea aleilor și din parcurile situate la periferia orașului.

După cum se poate vedea din graficul de mai sus majoritatea respondenților au considerat că
dotările cu sistemele de iluminat sunt bune și foarte bune în majoritatea parcurilor slobozene. O mare
parte din subiecții adulți au menționat că autoritățile ar putea lua în calcul dotarea spațiilor cu sisteme
de iluminat cu energie solarară așa cum sunt în câteva parcuri din oraș (Parcul Tineretului).
Conform graficelor ce reprezintă răspunsurile subiecților cu privire la gradul de dotare a spațiilor
verzi cu grupuri sanitare și sisteme de salubritate se observă faptul că majoritatea s-au declarat în
general relativ mulțumiți și că în ansamblu dotările sunt bune. Au fost câțiva respondenți care au
considerat că nu toate spațiile de acest gen au dotări cu grupuri sanitare ecologice.
După cum se poate observa din graficul prezent o mare parte dintr subiecți au considerat că
nivelul dotării cu bănci și mese a spațiilor verzi sunt bune și relativ bune. Unii respondenți au
menționat că nu toate parcurile beneficiază de o dotare superioară din acest punct de vedere.
Autoritățile trebuie să intervină pentru amenajarea și îmbunătățirea acestor dotări și pentru spațiile
verzi de la periferia orașului.
Din graficul ce arată gradul de satisfacție din punct de vedere al locurilor de joacă pentru copii se
observă că majoritatea dintre subiecți s-au declarat mulțumiți și oarecum mulțumiți întrucât anumiți
respondenți au menționat că nu toate dotările sunt întreținute corespunzător- această mențiune venind
în mare parte de la subiecții adulți cu copii. Un alt aspect ar fi că că nu există o diversitate a dotărilor
de acest gen.
De asemenea, majoritatea respondenților au considerat că dotările pentru agrement și sport sunt
slabe și chiar foarte slabe. Majoritatea răspunsurilor au venit din partea persoanelor cu vârsta între 14-
18 ani . O mare parte dintre aceștia au menționat că sunt foarte puține dotări de acest gen. În ceea ce
privește dotările ornamentale din cadrul spațiilor verzi, majoritatea subiecților s-au declarat în
ansamblu nemulțumiți întrucât multe dintre dotări nu sunt întreținute și nu se îmbină armonios cu
mediul natural. De asemenea nu există o diversitate a dotărilor de acest gen.

53
În ceea ce privește propunerile cu privire la îmbunătățiri de amanajare a spațiilor (întrebarea 15),
respondenții au considerat că e nevoie de plantare de arbori și de specii floristice diverse, aceștia
menționând că numărul de spații verzi amenajate este în scadere (datorită defrișărilor pentru crearea de
zone rezindențiale). Printre propuneri se remarcă refacerea aleilor, întreținerea și crearea de noi fântâni
arteziene, a unor spații de comercializat răcoritoare și de închiriere echipamente sportive, piste pentru
biciclete. Tinerii au considerat că ar trebui să se creeze spații pentru practicarea unor sporturi extreme
(panouri de cățărat, amenajări pentru skateboarding). Mulți dintre respondenți au considerat că ar
trebui ca tpate parcurile să fie dotate cu terase care să conțină sisteme de climatizare exterioară.
O parte din respondenți au menționat că pădurile situate la periferia orașelor sunt cel mai slab
amenajate și de asemenea sunt supuse defrișării pentru exploatarea lemnului dar și pentru realizarea
unor zone de locuințe rezidențiale. Pentru păduri s-a propus amanajarea unor zone complexe de
agrement care ar putea să conțină un parc expozițional, amenajări pentru spectacole în aer liber, locuri
de joacă pentru copii, zonă de competiții sportive , platforme pentru picnic, bazine de înot și plajă,
zone pentru campare. Toate acestea trebuie să fie realizate din materiale ecologice care să nu afecteze
mediul natural.

54
CONCLUZII
În urma obținerii rezultatelor pe baza aplicării chestionarului pe o parte din rezindenții
Municipiului Slobozia, se observă că există o dorință din partea acestora ca oferta de agrement a
orașului să fie diversificată (în special de către autorități), chiar dacă orașul nu dispune de o paletă
variată de resurse turistice prin localizarea acesteia în zona de câmpie. De asemenea clima cu accent
ridicat de continentalism determină un confort termic scăzut însă acest impediment poate fi ameliorat
prin prezența spațiilor verzi încă destul de însemnate pentru oraș. Alt motiv pentru care oferta de
agrement a orașului merită să fie diversificată în special pentru rezidenți este aceea că Slobozia fiind
un oraș- reședință de județ unde populația acesteia trebuie să facă față stresului cotidian și a tendințelor
rapide de evoluției a societății. Odată cu diversificarea spațiului destinat agrementului va duce implicit
și la dezvoltarea turismului urban (de afaceri, sportiv,cultural).
Spațiile verzi au o importanță imensă pentru zona urbană, acestea contribuind decisiv la
arhitectura și estetica orașului, joacă un rol educațional important, sunt semnificative din punct de
vedere ecologic, importante pentru interacțiunea socială și nu în ultimul rând vine în sprijinul
dezvoltării comunității contribuind la creșterea activităților economice. Acestea au un rol major în
oferta de facilități pentru nevoile recreaționale și de petrecere a timpului liber, contribuind într-o mare
măsură la îmbunătățirea condițiilor de mediu. De asemenea ajută la renașterea economică a orașelor,
nu numai prin crearea de locuri de muncă, dar și printr-o creștere a atractivității orașului, ca un loc
pentru investiții și afaceri.
Realizarea acestui articol poate veni în sprijinul autorităților. Acestea pot afla care sunt probleme
din cadrul zonelor cu spații verzi destinate agrementului semnalate de către rezidenți. Pe baza acestora
autoritățile pot demara proiecte care să aibe ca rezultat întreținerea dotărilor curente dar și
diversificarea acestora. De asemenea autoritățile locale ar trebui să stopeze procesul de exploatare a
zonelor de pădure (dar și a celorlate spații verzi) și în schimb să amenajeze aceste zone cu materiale
ecologice –ducând la transformarea lor în zone de agrement care să satifacă dorința de refacere psihică
și fizică a populației.

BIBLIOGRAFIE

Chiriac D., Humă Cristina, Stanciu Mariana, (2009), Spațiile verzi- O problemă a urbanizării actuale,
Revista Calitatea Vieții,XX
Copoiu, Aurelia, (1945), Monografia orașului Slobozia, fond Ministerul Culturii Naționale.
Erdeli,G.,Gheorghilaș, A., (2008), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.
Gheorghilaș, A.,(2011), Geografia Turismului-Metode de analiză în turism, Editura universitară,
București
Filofteia Negrutiu, (1980), Spații verzi, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Marcus, R., (1958), Parcuri și grădini în România, Editura Tehnica, București.
Muja, S., (1994), Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conervării mediului înconjurător în România,
Editura Ceres, București.
Negruțiu, F., (1980), Spații verzi, Editura Didactică și Pedagogică, București
Simon,T.,Cândea,M.,Tătaru, A.,Bogan,E., (2009), Turism urban, Editura Transversal, București.
Stoian,G., (2007), Slobozia – Contribuții monografice, Editura Star Tipp, Slobozia.
***http://www.anpm.ro
***http://www.sloboziail.ro/
***evslobozia.blogspot.ro
***amfostacolo.ro
***muntenia-news.ro

55
PARASCHIV Data și locul nașterii: 04.03.1992, Rosiorii de Vede, Teleorman
DANIELA NICOLETA
Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul
Universității București, specializarea Geografia Turismului.În
prezent masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea
spațiului turistic și servicii de ospitalitate
.
Domenii de interes: turism, geografie, gestiune, servicii de
ospitalitate, turism cultural

ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITĂȚII DE TURISM ÎN


DEVOLTAREA MUNICIPIULUI TURNU-MĂGURELE

PARASCHIV DANIELA NICOLETA

Abstract: In order for a region to be promoted as a tourism destination, it has to prove potential as well as
holding various means of accommodation and nourishment. When all these elements are accomplished, one must
reach the next step and analyze the tourism flow connected to that specific place. Geographical location is a very
important key factor in this industry, by having the privilege to represent the base in developing different types
of tourism. When talking about a specific city, such as Turnu-Magurele, which is being placed at the issue of two
big water sources in Romania and at the border with Bulgaria, the location, made possible here to form and
evolve transit tourism. Very important for the economy and also for tourism is the ferry-boat. Since the initiation
of the ferry, a growth can be observed and analyzed in the tourist arrivals and overnight stayings. If there will be
adopted different programs for restoration, promotion and social, cultural and economical development; soon
this city may become an important border crossing point among its kind, and attract more and more visitors.

Cuvinte cheie: cazare, alimentație, agrement, circulație turistică, turism de tranzit

INTRODUCERE

Municipiul Turnu-Măgurele, este amplasat în partea central-sudică a României, în cadrul


Câmpiei Române, în apropierea confluenței Oltului cu Dunărea, pe teritoriul județului Teleorman, la
contactul dintre Câmpia Olteniei cu Câmpia Munteniei, mai exact în Câmpia Boianului. Având
coordonatele de 24⁰35` longitudine estică și 43⁰45` latitudine nordică, întregul perimetru al orașului
este ușor înclinat nord-sud, dând așezării forma unui amfiteatru.
În urma analizei poziției sale geografice, se poate afirma cu ușurință faptul că, orașul dispune de
un potențial turistic ridicat, potențial care, însă, nu este valorificat îndeajuns. Situat la granița cu
Bulgaria, municipiul este utilizat în special ca zonă de tranzit. Multitudinea de obiective turistice, cu
tentă în special istorică, a arătat contribuția pe care acesta o are la patrimoniul turistic național. Cetatea
Turris, este probabil cea mai importantă, de ea legându-se momente importante din istoria poporului
român, alături de care stau mărturie câteva monumente sau busturi grandioase.
Chiar dacă, în prezent, principala formă de turism practicată în Turnu-Măgurele este cea de
turism de tranzit, generată de prezența portului și a bacului ce realizează curse peste Dunăre către
Nicopole (oraș bulgăresc), există numeroase oportunități de desfășurare a activităților turistice pe
teritoriul municipiului. Prezența Dunării constituie un prilej excelent pentru practicarea agrementului
nautic, spațiile verzi asigură odihna și recreerea necesară organismului uman, importanța istorică a
teritoriului și existența celei de a treia cea mai frumoasă biserică a țării, reprezintă oportunități de
dezvoltare a turismului în cadrul localității. Cu toate că, baza de cazare nu este variată, aceasta se
poate diversifica prin amenajarea unor spații de campare, construirea unor vile, pensiuni, sau hoteluri
plutitoare. Circulația turistică a înregistrat creșteri în ultima perioadă, fapt datorat în principal bacului
și a prețurilor sale avantajoase. Activitatea turistică, reprezintă o ramură economică demnă de a fi

56
luată în considerare într-un anumit teritoriu, amprenta sa fiind intens simțită la nivelul municipiului și
a zonei sale de influență.
Prezentul articol are ca drept scop, evidențierea atât a potențialului de care dispune localitatea,
cât mai ales, a bazei de cazare și alimentație prezente aici, a evoluției circulației turistice și rolul pe
care toate aceste caracteristici le are în dezvoltarea economică și socială a sa și a zonei sale de
influență.

METODOLOGIE ŞI DATE

Pentru realizarea articolului, am folosit metoda analizei, recurgând la datele oferite de Institutul
Național de Statistică, urmând apoi metoda reprezentării grafice a acestora; am cules și prelucrat date
și informații din literatura de specialitate. Am folosit metoda observației prin accesarea site-urilor web
pentru a studia modalitatea de promovare a municipiului la nivel virtual și, nu în ultimul rând, am
recurs la metoda interpretării proprii cu privire la rolul tuturor acestor componente în dezvoltarea
municipiului Turnu-Măgurele.

SPAŢIUL DESTINAT ACOMODĂRII TURISTICE

Orice spațiu pentru a putea fi valorificat din punct de vedere turistic, are în vedere îndeplinirea
unor anumite criterii. Pe lângă potențialul de care trebuie să dispună, acesta are obligația de a pune la
dispoziție în special, spații destinate cazării și a unităților de alimentație.

Unități de cazare. Baza de cazare reprezintă fundamentul actului turistic, datorită eficienței sale
în plan economic. Se poate vorbi de practicarea turismului, în orice zonă, atunci când aceasta dispune
de mijloace de cazare necesare pentru odihna vizitatorilor.
În cadrul municipiului Turnu-Măgurele, unitățile de cazare nu dispun de o gamă variată. Dacă în
anul 1990, conform INSSE, au fost înregistrate 246 locuri de cazare, dintre care 16 reprezentau locuri
de camping, din 1991 singurul mijloc de cazare rămâne Hotel Turris de 3 stele, ce deținea un număr de
208 camere, menținute până în 2003. Începând cu 2004, hotelul pune la dispoziția turiștilor numai 142
de locuri de cazare, urmând ca în 2013, numărul acestora să ajungă la 140.
Existența unui singur spaţiu de
cazare, înlătură statutul de
concurență, asigurând, în același
timp, locurile necesare de cazare
eventualilor turiști. Nefiind o zonă
valorificată din punct de vedere
turistic, aici practicându-se mai mult
turismul de tranzit către Bulgaria,
prin portul pe Dunăre ce face
legătura între Turnu-Măgurele și
Nicopole, se poate afirma că,
municipiul dispune de locuri
suficiente de cazare, ce asigură Fig. 1 Turnu Măgurele – evoluţia capacittăţii totale de cazare,
confort turiștilor, dar și rezidenților 1990 - 2012
prin păstrarea unui grad de (Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)
aglomerare redus.
În apropierea municipiului însă, la numai 10 km distanță, la vărsarea Oltului în Dunăre, în
localitatea istorică Islaz, pentru cei care doresc să evite în totalitate stilul de viață urban, se înfățișează
sub deviza „Confort, Discreție, Natură”, Pensiunea Giulia de 4 stele.

Unități de alimentație. Pe lângă unitățile de cazare, unitățile de alimentație publică ocupă un rol
deosebit de important, contribuind la nașterea și practicarea fenomenului turistic într-o anumită zonă.
Aceste unități constau în prezența pe piață a unei mari diversități, plecând de la restaurante cu specific
diferit și, până la baruri, fast-food-uri, cofetării sau patiserii, simigerii și covrigării.

57
Toate acestea pot fi considerate funcționale numai prin prisma profitului economic rezultat în
urma prestației oferite consumatorului. Această eficiență este măsurată prin indicatori specifici, printre
care sunt menționați: productivitatea muncii din activitatea de alimentație publică (raportul dintre
volumul încasărilor și numărul lucrătorilor din unitățile de alimentație publică), rata profitului în
unitățile de alimentație (raportul dintre profit și încasări totale din activitatea de alimentație), afluxul
de consumatori la masă (raportul dintre numărul de consumatori și numărul de locuri la mese),
încasarea medie pe consumator (raportul dintre volumul desfacerilor de mărfuri din unitățile de
alimentație publică și numărul de consumatori) etc.

Cele mai importante unități care oferă


servicii de alimentație publică sunt
restaurantele care stau la dispoziția atât a
consumatorilor individuali, cât și a
grupurilor (în acest caz, meniurile pentru
turiști putând fi prestabilite).
În municipiul Turnu-Măgurele, acest
sector din domeniul turismului deține o
atenție deosebită, remarcându-se prezența în
special a restaurantelor. Astfel, se
evidențiază în primul rînd, Hotel Turris, ce
cuprinde trei restaurante, cu 155 locuri. Fig. 2. Unităţi de alimentaţie publică în Municipiul
Turnu-Măgurele
De asemenea, mai funcționează pe teritoriul său alte trei restaurante mari (Restaurant Terasa
UNICOM, Casa Victor, Restaurant Rustic FSN), care împreună însumează 600 locuri. Pe lângă
acestea, se adaugă alte trei restaurante mai mici: Restaurant Dunărea, Club Biliard, Restaurant
UNICOM SRL. Acestea oferă atât meniuri tradiționale românești, cât și preparate culinare specifice
altor popoare. În cadrul orașului, se remarcă și prezența barurilor (baruri de noapte), dar și un număr
destul de ridicat al fast-food-urilor, cofetăriilor, patiseriilor sau covrigăriilor.

Spațiul destinat agrementului. Se consideră agrementul ca fiind „ansamblul mijloacelor,


echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să
asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei
satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă”.
Pe teritoriul municipiului, cea mai cautată zonă dintre toate, rămâne, în special, în sezonul cald
Dunărea. Plaja cu nisip fin, apa curată, pădurea ce se desfășoară de-a lungul său, frumusețea
peisajului, depărtarea de zgomotul din oraș au determinat dintotdeauna turiștii și locuitorii să aleagă
această variantă pentru recreere.
Conform ordinului nr. 1964/2008 și HGR nr. 1284/2007, în rețeaua Natura 2000 sunt incluse arii
protejate pe teritoriul municipiului, la confluența Dunării cu râul Olt. Prin aceasta se urmărește
conservarea naturii. Permite desfășurarea activităților turistice, atâta vreme cât nu sunt puse în pericol
speciile și habitatele respective.

ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE

Pentru a putea pune în cuvinte importanța tuturor acestor factori, a fost analizată circulația
turistică, redată prin sosirile și înnoptările înregistrate de turiști în perioada 2001-2012, datele fiind
furnizate de Institutul Național de Statistică. Turnu-Măgurele, fiind localitate de frontieră, punct de
trecere vamal, a beneficiat de-a lungul timpului de fluxuri de turiști, în special practicanți ai turismului
de tranzit. Existența portului pe Dunăre și, introducerea în aprilie 2010 a bacului ce traversează fluviul,
făcând legătura cu Nicopole, oraș pe malul bulgăresc, a avut drept urmare atragerea vizitatorilor spre
aceste terenuri.
Pentru anii de referință 2001-2012, numărul sosirilor turiștilor în municipiul Turnu-Măgurele a
prezentat valori oscilante, începând de la 804 în 2001, urcând până la 2115 în 2004, pentru ca mai apoi
să scadă ușor. Valoarea maximă este atinsă în anul 2007, 2484 de sosiri, an urmat apoi de o scădere
continuă, reprezentată în 2012 de 1598 de sosiri.

58
Schimbarea care se produce începând cu anul 2007 și, până în prezent este datorată în mare parte
interesului de care începe să beneficieze Portul Turnu-Măgurele. Deși în ultimii 4 ani, sosirile
înregistrate se confruntă cu o nouă pierdere, potențialul turistic este prezent, iar odată pus în valoare
există șanse ridicate ca orașul să capete statut de destinație turistică.

Fig.3 Sosiri ale turiștilor înregistrate între 2001-2012


(Sursa: Institutul Național de Statistică)

Ca și în cazul sosirilor, numărul înnoptărilor înregistrate în cadrul municipiului, începe timid în


2001 cu o valoare de 882, urcând ușor și, atingând valoarea maximă în anul 2007, cu 4470 înnoptări,
prin punerea la punct a portului, ca punct de trecere vamal. Valoare ridicată se observă și în anul 2009,
numărând 4195 înnoptări, după care valorile încep ușor să scadă, ajungând în anul 2012 la 3199
înnoptări.
Prin încercarea de punere în aplicare a unor noi forme de turism, utilizarea unor resurse existente
la capacitate mult mai ridicată, stabilirea de parteneriate cu zone apropiate, regiunea ar putea deveni
una turistică, ar putea atrage un număr mai mare de turiști și, astfel ar crește numărul de înnoptări și,
implicit veniturile economice ale municipiului.

Fig. 4 Numărul înnoptărilor înregistrate (2001-2012)


(Sursa: Institutul Național de Statistică)

59
Toate așezările urbane sunt datoare a păstra moștenirea culturală, artistică, vie și, să dea naștere
unor noi forme de manifestare a artei și culturii, să mențină și să dezvolte o infrastructură specifică,
necesară pentru asigurarea atractivității spațiului pentru turiști și rezidenți. Posibilitatea practicării
activităților turistice într-o zonă urbană, nu numai că aduce beneficii economice prin atragerea de
vizitatori, asigurarea locurilor de muncă, reducerea șomajului, îmbunătățirea nivelului de trai al
populației, dar și impune un sentiment de protejare a spațiului de către locuitori, de a îmbrățișa
conceptul de dezvoltare durabilă, de a menține resursele din prezent în condiții optime de utilizare și
pentru generațiile viitoare.
Orice spațiu este capabil de a dezvolta turism dacă prezintă potențial natural sau antropic și, dacă
asigură existența unei infrastructuri specifice. Astfel, în zonele urbane și în sfera lor de influență,
posibilitatea desfășurării turistice este extrem de mare.
Atât orașul, cât și zona sa de influență ar putea beneficia de pe urma practicării și dezvoltării
turismului. Activitățile turistice ar avea ca și rol îmbunătățirea situației economice, o mai bună
organizare și administrare a spațiului, amenajarea unor spații verzi care ar micșora gradul de poluare și
ar îmbunătăți starea de sănătate a omului. Interesul pentru transformarea municipiului în zonă de
atracție turistică ar avea ca rezultat regenerarea spațiului și ar încuraja modul de trai într-un mediu
benefic și sănătos. Deși toate aceste aspecte ar trebui să atragă atenția, municipiul se confruntă însă, cu
o poziție nu tocmai favorabilă a turismului pe scara priorităților, acest fapt având ca drept consecință
lipsa susținerii unor programe de dezvoltare și promovare turistică.

CONCLUZII

Turismul, ca parte a sectorului serviciilor, deține în economia unui spațiu un rol important, în
valorificarea unor resurse ce nu se pot utiliza în alte sectoare de activitate. Având acces la două artere
hidrografice de mare importanță: Olt și Dunăre, amplasat foarte aproape de zona de confluență a lor;
existența bacului ce a favorizat deplasarea peste fluviu către Bulgaria, încurajând astfel turismul de
tranzit; plaja însorită și priveliștea care se înfățișează în fața vizitatorului au constituit dintotdeauna
atu-uri în dezvoltarea și desfășurarea unor activități turistice pe teritoriul municipiului.
Municipiul Turnu-Măgurele, poate fi considerat ca făcând parte din spațiile complexe ale țării,
pe teritoriul său fiind evidențiate numeroase ramuri care se află în strânsă interdependență. Plasarea sa
la contactul dintre importante căi de comunicație umană, poate asigura în timp dezvoltarea sa și poate
spori importanța sa la nivel regional sau chiar național.

BIBLIOGRAFIE

Cândea,Melinda, Bogan,Elena, Simon, Tamara, Tătaru,Alexandra, (2009), Turism urban, Editura


Transversal, București
Gheorghilaș, A., (2011), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară,
București
Oprica, I., Dumitrescu, M., Grigorescu, I., (1986), Turnu-Măgurele, Editura Sport-Turism, București
Stănciulescu,Gabriela, Țigu,Gabriela, Lupu,N., (1988), Dicționar poliglot explicativ de termeni
utilizați în turism, Editura All, București
♦ www.municipiulturnumagurele.ro

60
STOENICĂ Data și locul nașterii: 10.04.1992, Calafat.
ANDRADA CORINA
Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității
din București, specializarea Geografia Turismului.
În prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie – Gestiunea
spațiului turistic și servicii de ospitalitate.

Domenii de interes: turism vitivinicol, marketing turistic,


dezvoltare durabilă.

TURISMUL VITIVINICOL – O SOLUȚIE VIABILĂ PENTRU


DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A OLTENIEI?

STOENICĂ ANDRADA CORINA

Abstract: The article attempts to discover if wine tourism can be a solution for the economic development
of the Romanian region, Oltenia. In order to obtain an answer as thoroughly as possible, I analyzed the problem
from different perspectives. The touristic potential of wine found in Oltenia is high and it relies on the rich
cultural heritage created by the tradition of vine cultivation. The reputation and the flavor of Oltenia’s wines are
qualities that can be turned into trigger factors for gaining the interests of potential tourists. Wine tourism acts
like a complex system, making suppliers, wine producers, authorities and travel agencies to work together in
order to meet the need of tourism demand. Using wine cellars for touristic purpose can be a strategy for adding
extra value to the wine industry. Even if it is niche tourism, wine tourism has all the prerogatives to contribute to
the local or regional economy.

Keywords: Wine tourism, Vineyard landscape, Heritage vineyard, Wine route, Oltenia, Potential of wine,
Viability.

INTRODUCERE

Oltenia, regiune geografică încadrată într-un amfiteatru morfologic inedit, prezintă o istorie
bogată prin vechimea locuirii și evenimente marcante. Schimbările politice și economice intervenite
după anul 1989, precum și împărțirea României în regiuni de dezvoltare constituie premise în
stabilirea unor direcții clare de dezvoltare.Dacă evenimentele istorice și-au pus amprenta asupra
conturării regiunilor istorice ale României, perspectivele de dezvoltare și de integrare în comunitatea
creată de Uniunea Europeană sunt factori esențiali în retrasarea limitelor acestor regiuni. Acest lucru
se realizează în contextul aplicării politicii de dezvoltare regională.
Obiectivele politicii de dezvoltare regională1 sunt legate de diminuarea dezechilibrelor regionale
existente prin promovarea echității în procesul de dezvoltare dar și prin facilitarea revitalizării zonelor
defavorizate. La acestea se adaugă alinierea la structurile Uniunii Europene astfel încât accesul la
instrumentele financiare de asistență să se realizeze mai ușor. Conform Ministerului Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, dezvoltarea regională se constituie pe baza unor principii
referitoare la procesul descentralizării și planificării, promovarea parteneriatului, precum și a
cofinanțării.
Turismul vitivinicol este o formă de turism ce presupune vizitarea podgoriilor, cramelor,
participarea la festivaluri sau spectacole ale vinului și unde turiștii pot beneficia de activități de
degustare de vinuri sau se pot bucura de experiențe inedite în regiunea vizitată (după Hall și Macionis,
1998, în Olaru, 2012).

1
Politica de dezvoltare regională, www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

61
Scopul acestui studiu este de a verifica viabilitatea turismului vitivinicol, ca soluție pentru
dezvoltarea economică a Olteniei. În demersul atingerii acestui scop, mi-am propus să identific
elementele-cheie care se pot constitui în factori declanșatori ai tipului de turism menționat mai sus,
precum și jocul actorilor implicați, alături de beneficiile și constrângerile potențiale. Studiul își găsește
aplicabilitate în realizarea unor proiecte de dezvoltare locală sau regională a turismului, utilizând ca
repere argumentele și problemele identificate.

METODOLOGIE

Studierea turismului vitivinicol, ca soluție pentru dezvoltarea economică a Olteniei a presupus


utilizarea tehnicilor și strategiile de cercetare specifice geografiei, în scopul extragerii, prelucrării și
analizării datelor. Un rol important l-a reprezentat studierea literaturii de specialitate. Baza de
documentare a fost alcătuită din cărți, articole științifice, reviste de specialitate, dicționare și elemente
de legislație. Materialele și informațiile obținute au fost sintetizate și analizate din diverse perspective
astfel încât răspunsul la întrebarea principală a studiului să fie cât mai complet.
Rezultatele dobândite au fost prezentate într-o ordine logică, succesiunea argumentelor aduse
fiind esențială în înțelegerea etapelor de lucru și a importanței domeniului vitivinicol pentru spațiul
oltenesc. Pentru ca o soluție să fie viabilă, trebuie să prezinte calități și condiții necesare dezvoltării.
Acesta este motivul pentru care, în prima etapă, m-am concentrat pe identificarea bazei care să ofere
,,materia brută’’ de exploatare a turismului vitivinicol. Apoi am cautat factorii care pot declanșa
interesul turiștilor pentru acest tip de turism. Pentru că nu este de ajuns să existe potențial turistic sau
turiști interesați, o analiză a actorilor implicați in buna desfășurare a activităților turistice caracteristice
turismului, în general, în raport cu necesitățile turismului vitivinicol, se impune. Răspunsurile obținute
pe parcurs au fost utile în evidențierea legăturilor dintre dezvoltarea turismului vitivinicol în paralel cu
dezvoltarea economică a regiunii precum și a liniilor de intervenție.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În urma realizării acestui studiu am identificat condițiile și calitățile turismului vitivinicol, ca


element ce ar putea contribui la dezvoltarea economică a Olteniei.

Vechimea și continuitatea culturii viței de vie și a vinului în Oltenia.


Domeniul vitivinicol în Oltenia prezintă două caracteristici importante: vechime și continuitate.
Prin aceste două caracteristici rezultă importanța socială și economică determinată de cultivarea viței
de vie și producerea vinului. Este dificil de plasat, în timp, apariția viței de vie pe actualul teritoriu al
Olteniei, însă cert este că la originea sa se află vița de vie sălbatică (Vitis Vinifera sylvestris). Aceasta
creștea în partea de nord a regiunii, în cadrul pădurilor de foioase, sub forma unor liane. Interesant
este faptul că producerea vinului are o vechime mai mare decât cultivarea propriu-zisă a viței de vie1.
Strugurii comestibili de viță de vie sălbatică erau utilizați pentru prepararea vinului, astfel încât
aceasta s-a transformat într-o ocupație umană cu tradiție „mai veche decât plugăria” (B.P.Hașdeu,
1874, citat în Popa, A., 1996).
Cramele, prin definiție, sunt legate de activitatea de cultivare a viței de vie și de producere a
vinului. Având în vedere vechimea cultivării viței de vie în spațiul oltenesc, putem afirma că
momentul de apariție al cramelor coincide cu începuturile cultivării acesteia. Primele colibe și bordeie
au fost construite în zonele de pădure unde exista viță de vie sălbatică roditoare, în cadrul așa-
numitelor „runcuri”2. Cramele din Oltenia au evoluat de la mici case la vie, la adevărate centre de
producție a vinului din struguri adunați de pe suprafețe extinse cultivate cu viță de vie. În acest sens,
un rol important l-au avut marile familii de boieri (familia Brătianu, Banii Olteniei) sau chiar familia
regală, ce dețineau printre altele și însemnate domenii viticole.

1
Popa, A. (1996), Vinul. Importanța socială. Posibilități și de apreciere, Editura Didactică și Pedagogică,
București, pag. 10
2
Ibidem

62
Un moment de răscruce în ceea ce înseamnă continuitatea cultivării viței de vie l-a reprezentat
invazia filoxerei. Aceasta este o boală cauzată de o insectă parazită care atacă rădăcina și frunzele viței
de vie, distrugându-le. Filoxera a distrus 38,9% din suprafața viticolă a Olteniei, iar pagubele cele mai
mari au fost în județele Dolj și Mehedinți.1 Viile din terenurile nisipoase nu au fost atinse de parazit.
Deși au existat o serie de inițiative de refacere a patrimoniului viticol, suprafețe tot mai mari au fost
acoperite cu hibrizi producători direcți (material săditor viticol) în scopul obținerii unor rezultate mai
rapide și probabil mai ieftine.
Perioada comunistă (1949-1989) a reprezentat un moment de schimbări numeroase cu impact
important asupra viticulturii și activității cramelor. Marea pierdere a viticulturii în perioada comunistă
este, totuși, identitatea. Aceasta poate fi privită din două perspective, pe de-o parte cea a viticultorului
despărțit de via sa, nevoit să muncească pentru statul comunist, în baza politicii proprietății comune,
iar pe de altă parte ruperea de tradiția milenară a cultivării viței de vie, în sensul creșterii suprafețelor
cultivate cu soiuri hibride sau străine, în defavoarea celor autohtone sau nobile.
Prăbușirea sistemului comunist, după anul 1989, a determinat declanșarea unei perioade de
tranziție de la o economie socialistă la una capitalistă. Prin desființarea unităților agricole de stat și a
CAP-urilor, prin împroprietărirea țăranilor sau a moștenitorilor marilor familii boierești, la care se
adaugă și achiziționarea de terenuri de către cei cu resurse financiare, viticultura în Oltenia a fost
separată în două direcții. Pe de-o parte s-a individualizat viticultura bazată pe mica proprietate,
caracterizată prin producție limitată, cu un caracter de subzistență. Pe de altă parte, au fost constituite
moșii mari, unele noi, altele refăcute. În prezent, domeniul vitivinicol oltenesc se află în etapa de
dezvoltare, în urma acțiunilor de restructurare și reconversie a podgoriilor, de intrare în joc a tehnicilor
de marketing în vederea promovării vinurilor.
Vechimea și continuitatea culturii viței de vie și a vinului în Oltenia constituie premisa
dezvoltării unui turism vitivinicol bazat pe un fond cultural bogat.

Cramele din Oltenia – renume şi savoare.


Cramele capătă vizibilitate prin sortimentul de vinuri deținut în portofoliu. Portofoliul unei
crame este condiționat de tradiția de cultivare, dimensiunea suprafeței cultivate, precum și de
caracteristicile cadrului natural.
Savoarea vinurilor este identificată cu
soiurile de struguri din care sunt realizate. În
acest sens, în Oltenia, există o mare varietate de
soiuri, atât autohtone cât și importate, utilizate în
crearea vinurilor pure, dintr-un sigur soi sau a
cupajelor, prin amestecarea vinurilor din mai
multe soiuri. Soiurile de viță de vie românească
precum Fetească Albă, Fetească Neagră
Tămâioasă românească sunt dovada vechimii și
continuității viticulturii în spațiul oltenesc, chiar
și în urma invaziei filoxerei. Ca element de
unicitate, soiul de Tămâioasă Roză se găsește, în
prezent, doar la Domeniul Coroanei Segarcea,
fiind înrudit cu soiul nobil de Muscat Rouge de Fig. 1. Sistemul actorilor implicați în desfșurarea
Frontignan. turismului vitivinicol
(Sursa: adaptare după Mănilă, M. (2012)
Prezența soiurilor de viță de vie importate este legată, fie de aptitudinile oenologice recunoscute
și posibilitatea adaptării la condițiile naturale românești, fie de contextul creat în perioada imediat
următoare invaziei filoxerei.
Vinurile care aduc faimă unei regiuni reprezintă rezultatul interacțiunii armonioase dintre
condițiile naturale și geniul uman. Conform informațiilor de pe site-urile cramelor, vinurile oltenești
au primit zeci de premii care le recunosc calitatea. Vinul roșu, sec „Recunoștință” (an de recoltă 2008)

1
Vlad, S. (1979), Geografia viticulturii din Oltenia – rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ”Al. I.Cuza” Iași,
pag. 5

63
din gama Minima Moralia, produsă de Crama Domeniul Coroanei de la Segarcea, a câștigat în anul
2012 argintul de două ori, o dată la „Cittadelles du Vin”, organizat în Franța și a doua oară la
Competiția Internațională de vin de la San Francisco. La Concursul Internațional de Vinuri București
din anul 2013, Crama Carl Reh Oprișor a primit două medalii de aur pentru vinurile roșii Caloian 2011
și La Cetate 2011. La aceeași competiție Crama Roy&Dâmboviceanu Corcova a primit două medalii
de aur pentru vinurile albe din soiuri de Chardonnay, respectiv Muscat Ottonel, ambele produse în
anul 2011.
Renumele și savoarea vinurilor oltenești constituie calități ce se pot transforma in factori
declanșatori de atragere a interesului cererii turistice.

Turismul vitivinicol – un sistem complex.


Turismul vitivinicol reprezintă un sistem complex alcătuit din elemente, redate, în mod
simplificat, în schema alaturată. Aceste elemente sunt, de fapt, actori cu rol determinant în existența
acestui tip de produs turistic. Producătorii de vinuri sunt responsabili pentru brand și calitate,
transfomând cramele din spații destinate producerii sau depozitării vinurilor, în adevărate obiective
turistice.
Pentru ca un produs turistic sa fie complet, este nevoie de furnizori pentru diverse servicii
specifice industriei turistice: transport, cazare, alimentație, organizare de tururi sau evenimente
speciale. Cererea turistică prezintă cateva caracteristici importante. În principiu, turiștii atrași de
turismul vitivinicol pot fi încadrați în trei categorii: iubitori de vinuri, interesați de vinuri sau doar
curioși1. Iubitorii de vinuri intră în categoria turiștilor cunoscători, fiind la curent cu ultimele noutăți
din domeniu, posibil cu venituri ridicate și dispuși să achiziționeze vinuri în urma degustării. Pentru
turiștii interesați de vin, vizitarea unei destinații poate avea și alte motivații decât degustarea vinurilor.
Turiștii ajunși la cramă din curiozitate pot avea un oarecare interes pentru vinuri, dar nu sunt
familiarizați cu procesul de vinificație. Ei văd cramele ca pe o simplă atracție turistică și ca pe o
oportunitate de a interacționa cu prietenii și familia într-o atmosferă inedită.2
Agențiile de turism, în special cele de tip touroperator sunt cele care promoveaza și
comercializeaza produsele turistice. Autoritățile locale sau regionale sunt responsabile pentru crearea
imaginii regiunii ca destinație viniviticolă, încurajând cooperarea între furnizorii de servicii turistice și
producatorii de vinuri.

Implicațiile dezvoltării turismului vitivinicol asupra asupra dezvoltării econimice la nivelul


spațiului oltenesc. Sub aspect economic, se diferențiază pe de-o parte practicarea culturii viței de vie,
ca ramură a agriculturii și pe de altă parte producerea vinului, ca ramură a industriei alimentare.
Cultura viței de vie este importantă prin faptul că, în general, valorifică terenuri nefavorabile
practicării altor culturi agricole cum ar fi: terenurile în pantă sau terenurile cu soluri nisipoase.
Culturile de viță de vie oferă stabilitate argilelor în zonele versanților și ajută la fixarea dunelor de
nisip. În acest fel se poate aduce un plus de valoare spațiului respectiv.
România este o țară cu un potențial turistic vitivinicol imens prin cele opt regiuni viticole ale
sale: Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului,
Dealurile Crișanei și Maramureșului, Dealurile Dobrogei, Terasele Dunării și regiunea viticolă a
nisipurilor și terenurilor favorabile din sudul țării. Cu toate că suprafața peisajului viticol românesc a
scăzut după anul 1990, în anul 2008 se afla pe locul al V-lea în ierarhia statelor europene producătoare
de vin, cu 186 900 ha3. Din această suprafață, ponderea cea mai mare o are peisajul viticol al
podgoriilor din regiunea viticolă Dealurilor Munteniei și Olteniei.
Valorificarea potențialului turistic vitivinicol oltenesc poate fi privită, pe de-o parte ca o
modalitate de a aduce beneficii industriei producătoare de vin și pe de altă parte, ca o contribuție la

1
Olaru, O. (2012), Wine Tourism–an Opportunity for the Development of Wine Industry, Anale.Seria Stiinte
Economice, (XVIII/2), pag. 158-165
2
Ibidem
3
SOARE, I., Man, O., COSTACHIE, S., et NEDELCU, A. (2010), Viticultural Potential And Vine Tourism In
Romania, Revista de turism-studii si cercetari in turism, (10), pag. 68-74.

64
dezvoltarea comunităților locale prin diversificarea domeniului de activitate și prin susținerea
ocupațiilor tradiționale.
Turismul vitivinicol se clădește, în general, pe seama cramelor, ca locuri pentru degustarea
vinului sau pentru admirarea suprafețelor cultivate cu viță de vie. Pe măsură ce această formă de
turism evolueaza la nivelul unui anumit spațiu, va include, în mod inevitabil, și alte resurse precum
situri istorice, construcții cu valoare arhitecturală deosebită, muzee ale vinului sau restaurante aflate în
zona de influență a activităților vitivinicole.
Prin vechimea și continuitatea cultivării viței de vie în Oltenia a rezultat un bogat patrimoniu
viticol ce poate fi valorificat prin turism. Muzeul Viei și Vinului de la Drăgășani, găzduit într-o
construcție inclusă în patrimoniul cultural al României, este locul unde pot fi admirate instalațiile de
vinificație tradiționale precum și medaliile și premiile câștigate de vinurile podgoriei Drăgășani la
concursuri de vin internaționale. De asemenea, muzeul deține și o serie de răsaduri de viță de vie
dintre care se remarcă cele de Braghină, Gordan și Crâmpoșie reprezentative pentru Drăgășani și
pentru întreaga regiune a Olteniei.
Cramele vechi se transformă în adevărate resurse turistice prin modul și stilul de construcție.
Multe dintre ele au fost restaurate, iar astăzi sunt simboluri ale rezultatului armonios dintre tradiție și
modernitate. Pe lângă crame se întinde suprafața cultivată cu viță de vie responsabilă pentru
conturarea unui peisaj deosebit. Valoarea acesteia crește prin soiurile de struguri cultivate. Spre
exemplu, soiul de struguri Tămâioasă Roză se găsește doar pe domeniul cramei de la Segarcea ceea ce
ar putea stârni motivația de călătorie pentru turiștii cunoscători. Peisajul suprafețelor cultivate cu viță
de vie este determinat de elemente de topografie sau de intervenția umană, prin modalitatea de
organizare pe înălțime. Peisajul viei de la Segarcea este completat cu trandafiri, plantați la capătul
rândurilor de viță de vie, cu rol în indicarea momentului de apariție al dăunătorilor.
Turismul vitivinicol îndeplinește cu succes o funcție educativă prin oferirea de informații
referitoare la procesul de vinificație, istoria podgoriei și a cramei. Promovând un turism vitivinicol
responsabil, cramele își pot aduce aportul la păstrarea tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor locale.
De asemenea, cramele pot fi un loc potrivit pentru turismul de afaceri. Știm cum, de-alungul timpului
ciocnirea unui pahar de vin era menită pecetluirii înțelegerilor. Raportându-ne la situația actuală,
atmosfera de la cramă poate fi benefică întâlnirilor de afaceri sau organizării de conferințe și congrese.
Cu infrastructura turistică potrivită, cramele pot deveni destinații de organizare a teambuildingurilor.

Fig. 2 – Tradiție și modernitate la Crama Avincis, Drăgășani


(Sursa: prelucrare fotografie www.avincis.ro)
Factorii care amenință sau încetinesc dezvoltarea turismului vitivinicol în Oltenia pot fi legați, în
cele mai multe cazuri, de lipsa unităților de cazare în apropierea cramelor, numărul redus al unităților

65
de alimentație cu specific în proximitatea cramelor, starea drumurilor, precum și lipsa unor programe
unitare de promovare sau de valorificare turistică.
Domeniile Coroanei de la Segarcea sunt predispuse turismului de tranzit având în vedere că nu
există nicio unitate de cazare în orașul Segarcea. Însă, apropierea de reședința județului Dolj, Craiova
poate reprezenta un mare avantaj. Acest avantaj poate fi valorificat și prin linia de cale ferată Craiova-
Calafat care trece prin mijlocul podgoriei de la Segarcea. Prin intermediul acesteia turiștii ar putea
beneficia de experiența inedită de a ajunge la cramă cu un tren care să amintească de perioada
regalității. Acest mod de acces s-ar adresa atât turiștilor veniți din întreaga țară, dar și turiștilor străini
ajunși pe aeroportul din Craiova.
Din punct de vedere social, activitățile vitivinicole participă la ridicarea nivelului de trai al
populației locale desfășurându-și activitatea atât în domeniul agricol (munca la vie), în domeniul
producerii vinului (participă la procesul de vinificație), în domeniul cercetării (prin îmbunătățirea
permanentă a relației dintre soiurile de viță de vie și condițiile geografice), în domeniul vânzărilor și
promovării (găsirea mijloacelor potrivite de a introduce pe piață vinurile produse și de a aduce profit),
precum și în domeniul turismului. Importanța socială a cultivării viței de vie și a vinului este redată și
prin legătura continuă a oltenilor cu această activitate evidențiată prin patrimoniul cultural tangibil și
intangibil rezultat în urma acestei relații.

CONCLUZII

Cu un peisaj viticol impresionant, Oltenia se caracterizează printr-un potențial turistic vitivinicol


ridicat. Acest fapt reprezintă un argument în ideea reutilizării cramelor și adăugării unui plus de
valoare industriei vitivinicole. Turismul se prezintă ca o alternativă viabilă pentru dezvoltarea
economică a Olteniei în contextul valorificării patrimoniului viticol material și imaterial, rezultat al
vechimii și continuității activităților de cultivare a viței de vie și de producere a vinului.
Rolul cramelor vechi este de necontestat în cadrul dezvoltării actuale a sectorului vitivinicol
oltenesc. În perioada de tranziție ele au reprezentat legătura cu tradițiile și cu acea parte din istoria
viticolă care trebuia renăscută. Acolo unde potențialul a fost identificat s-au făcut investiții și vechile
moșii ale Brătienilor sau ale Casei Regale, aflate în paragină, au fost aduse la viață și puse în valoare.
Reușita multor afaceri în domeniul vinicol din Oltenia poate fi pusă pe seama desfășurării unor
activități aflate la contactul dintre tradiție și modernitate. Astfel este luat în considerare farmecul
vremurilor de altădată și adaptat la cerințele actuale ale societății.
Perspectivele și direcțiile de dezvoltare ale cramelor din Oltenia trebuie să aibă în vedere
comunicarea și implicarea tuturor actorilor (publici și privați) în scopul valorificării patrimoniului
vitivinicol material și imaterial într-un mod durabil.

BIBLIOGRAFIE

Mănilă, M. (2012). Wine Tourism-A Great Tourism Offer Face To New Challenges. Revista de turism-
studii si cercetari in turism, (13).
Olaru, O. (2012), Wine Tourism–an Opportunity for the Development of Wine Industry, Anale.Seria
Stiinte Economice, (XVIII/2), pag. 158-165
Popa, A. (1996), Vinul. Importanța socială. Posibilități și de apreciere, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Soare, I., Man, O., Costachie, S., et Nedelcu, A. (2010), Viticultural Potential And Vine Tourism In
Romania, Revista de turism-studii si cercetari in turism, (10), pag. 68-74.
Vlad, S. (1979), Geografia viticulturii din Oltenia – rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ”Al.
I.Cuza” Iași.
*** Crama Domeniul Coroanei Segarcea, disponibil la www.domeniulcoroanei.com, accesat ultima
dată pe 31.01.2015
*** Muzeul Viei și Vinului Drăgășani, disponibil la www.muzeuldragasani.ro, accesat ultima dată pe
31.01.2015
*** Politica de dezvoltare regională, www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-
regionala

66
ŢURLEA
IOANA BIANCA Data și locul nașterii: 06.01.1993, Câmpulung Muscel

Studii: Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul


Universității din București, specializarea Geografia Turismului.
În prezent, masterandă în cadrul Facultății de Geografie –
Gestiunea Spațiului Turistic și Servicii de Ospitalitate.

Domenii de interes: industria hotelieră, geografie economică,


turism durabil, turism industrial.

MODALITĂȚI DE INTEGRARE ȘI OPTIMIZARE A


PRODUSULUI TURISTIC CÂMPULUNGEAN

ȚURLEA IOANA BIANCA

Abstract: The purpose of this study was finding new strategies for better promoting the touristic activities
in Campulung as well as integrate these in the Romanian touristic market, strategies that were based on the
existing values of the city. Every territory has its own identity and in this paper I tried to point some of the main
aspects that make it valid for tourism; so I found the historical side, the natural side, as well as the cultural side.
In order to determine what level of demand exists in this area, I conceived and applied a questionnaire to some
travel agencies and also an interview to citizens in Bucharest to make an idea about how they see the city and
how much they know about it. In the last part of the study, based on the results from the previous stage and the
potential of the city, I tried to propose some strategies that are made to improve the number of tourists in the
territory. Also, I tried to point out some the best aspects the city has to offer, that cannot be found somewhere
else.

Keywords: turism, strategii, produs turisic, cerere turistică, integrare.

INTRODUCERE

Sector economic în plină expansiune, turismul antenează un număr mare de activități, având un
efect multiplicator, aducând în prim plan laturi inedite ale societății, precum: identitate, ospitalitate,
peisaj. Turismul s-a dezvoltat în principal prin valorificarea superioară a potențialului natural și
antropic al unei regiuni, ajutând la îmbunătățirea continuă, concomitent cu satisfacerea unor anumite
motivații umane.
Fiecare teritoriu are o identitate a sa, în dezvoltarea căreia au contribuit mai multe aspecte. În
acest sens, am ales studierea fenomenului turistic la nivelul orașului Campulung Muscel, insistând pe
tipul de produs turistic pe care acesta îl poate oferi, precum și prin încercarea de a formula anumite
strategii de promovare și integrare pe piața turistică romînească. Pentru a facilita acest demers, am
considerat necesară explicarea anumitor termeni specifici, în scopul formării unei imagini cât mai
clare posibil. Astfel, termenul de produs turistic este definit de Gheorghilaș A. în 2011 ca “însumând
totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei desfășurări a activităților turistice”, acestea fiind
elementele de potențial natural și antropic pe de-o parte, iar pe de altă parte ansamblul de servicii și
bunuri materiale. Același autor definește piața turistică ca fiind “aria de interferență a ofertei turistice
cu cererea”, mai exact a produsului turistic cu consumatorii săi. Oferta turistică este reprezentată prin
produsul turistic, așa cum am amintit anterior format din potențialul natural și antropic laolaltă cu
serviciile turistice. Cererea turistică ar putea fi definită ca acel segment de populație care își exprimă
interesul în ceea ce privește un anumit produs turistic, adică un volum potențial de turiști.

67
METODOLOGIE ŞI DATE

Pentru realizarea prezentului studiu, în primă fază am cercetat literartura de specialitate,


principalele surse bibliografice fiind monografii ale orașului, așa cum sunt lucrările Câmpulung
Muscel ieri și azi (Hurdubețiu, L., et. al., 1974) și Monografia municipiului Câmpulung Muscel
(Ciotei, C., Pârnuța, Gh., Argeșel Popescu, I., 2005), teza de doctorat publicată a lui Ghiorghilaș A.
(2006), precum și Geografia Turismului/Metode de analiză în turism (Gheorghilaș A., 2011). De
asemenea, de mare folos în cercetare mi-a fost site-ul primăriei, precum și site-ul dedicat proiectului
de reabilitare a zonei istorice și de agrement.
A doua parte a studiului a constat în conceperea unui chestionar ce a fost aplicat în cadrul unor
agenții de turism, precum și a unui interviu ce a fost aplicat în orașul București cu privire la percepția
populației asupra orașului Câmpulung. Pe baza acestor surse bibliografice și a rezultatelor obținute în
urma aplicării chestionarului și a interviului, am încercat să identific anumite modalități de integrare a
produsului turistic muscelean.
Pe parcursul conceperii prezentei lucrări, am folosit diferite metode, atât specific geografice, cât
și împrumutate din alte științe. Astfel, cele mai importante dintre acestea sunt: metoda analizei
cantitative și calitative prin evaluare vizuală, metode comparative, metoda chestionarului, metode
statistice și matematice, precum și metode grafice pentru reprezentarea grafică a datelor statistice.

IDENTIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC CÂMPULUNGEAN

Pentru a concepe noi metode de promovare și devoltare din punct de vedere turistic a orașului,
trebuie în primul rand identificate elementele de favorabilitate în acest sens. Astfel, se poate vorbi
despre multitudinea de valențe turistice pe care acesta le deține.
Oraș cu o istorie veche, asa cum dovedesc săpăturile arheologice, Câmpulungul a fost atestat
documentar abia în anul 1300, dovada fiind inscripția de pe piatra de mormânt a comitelui Laurențiu
de Longo Campo1. Ca și în cazul altor orașe din Muntenia, în procesul său de formare și dezvoltare,
Câmpulungul a trecut de la faza de obște țărănească la comunitate orășenească, prin fazele de sat, târg
și apoi oraș. Astfel, Gheorghilaș, A., în anul 2006 explică : “Orașul Câmpulung Muscel s-a dezvoltat
ca o așezare de țărani liberi, care stăpânea întreg teritoriul vetrei orașului și împrejurimile, putând să
desfacă liber produsele muncii lor, bucurându-se de largi privilegii, consemnate prin hrisoave
domnești, încă de la întemeierea Țării Românești și reînnoite de toți domnitorii până în 1831, când s-a
produs unificarea administrativă introdusă de Regulamentele Organice.”În continuare, orașul
contribuie la evenimentele istorice de amploare ce au avut loc în țară, Câmpulungenii au participat la
Revoluția de la 1848, precum și la Războiul pentru Independență (1877 – 1878), și mai tărziu la
Primul și Al Doilea Război Mondial.
Dar, cu siguranță, poate cel mai important de amintit este faptul că orașul Câmpulung a servit
drept prima capitală a Țării Românești. Această valență istorică este întărită de prezența crucilor
votive, realizate din calcar de Albești, unice în Țara Românească, menite a comemora diferite
evenimente din istoria orașului. De asemenea, parte a contribuției istorice a orașului este și Scrisoarea
lui Neacșu de la Câmpulung, primul document scris în limba română, cu litere chirilice.
Pe de altă parte, se vorbește despre Câmpulung ca fiind stațiune climaterică, beneficiind de
avantajul unui bioclimat sedativ-indiferent (de cruțare) de dealuri și podișuri, cu stress bioclimatic
foarte scăzut și confort termic ridicat. Mai mult decât atât, orașul a fost stațiune balneo-climaterică,
declarată în anul 1925, atrăgând numeroși turiști din toate colțurile țării2. Tot din punct de vedere
natural, există numeroase puncte de belvedere, ce oferă priveliști inedite asupra orașului.
Orașului i se poate conferi și o valoare culturală. Acesta găzduiește Muzeul de Istorie şi Artă,
Muzeul de etnografie şi artă populară, Casa de Cultură Tudor Mușatescu, precum și edificii religioase
cum ar fi: Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”, Ansamblul bisericii catolice
Sfântul Iacob (Bărăţia), Biserica Domnească. Importante de menționat sunt și Grădina Publică Mersi
și Bulevardul Pardon, care încântă prin unicitatea lor, dar și prin poveștile ce se ascund în spatele

1
*** 1980, Colecția “Județele Patriei” – Argeș (monografie), Editura Sport – Turism, București, pag. 72.
2
http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/sport/11231-izvor-de-apa-minerala-ca-la-calimanesti-lasat-in-
paragina.html

68
denumirii acestora. La definirea valorii culturale participă și existența unor anumite sărbători,
festivaluri, printre care Focul lui Sumedru, tradiție veche de înnoire a anului calendaristic, precum și
Fiii Satului, pe dealul Mățău. De asemenea, amintim și Festivalul Medieval Străjerii Voievodului de
Câmpulung, Festivalul de muzică Rock Posada, precum și raliul care are loc în fiecare an.
Pe de altă parte, având în vedere trecutul industrial al orașului, în luna august 2014 a fost
inaugurat la Câmpulung primul muzeu al automobilului românesc, care să amintească de succesul
enorm pe care l-a avut intreprinderea Aro. Aici sunt expuse toate modelele de Aro produse aici,
precum și toate modelele de automobile produse în România de-a lungul timpului. Acest concept este
unic în țară, tocmai de aceea ar trebui să fie cât mai bine promovat.

Sursa: Gheorghilaș A., 2006

69
CHESTIONAR – EVALUAREA CERERII TURISTICE

Pentru o mai bună imagine asupra cererii turistice pentru orașul Câmpulung, am aplicat un
chestionar la un număr de 5 agenții de turism din București; de asemenea, am aplicat și un interviu
unui număr de 30 de persoane tot din capitală pentru a testa cunoștințele acestora, dar și gradul de
interes pentru zona studiată.
În conceperea acestora, am încercat să pornesc de la general la particular, astfel în cazul
agențiilor am început cu întrebări legate de raportul dintre cererea turistică internă și cea externă,
ajungând până la ceea ce interesează în studiu, cererea pentru produsul turistic câmpulungean. Am ales
introducerea în chestionar atât a unor întrebări cu răspuns închis, dar si întrebări cu răspuns deschis. În
ceea ce privește interviul, întrebările au fost în totalitate cu răspuns deschis, mergând pe același
principiu, de la general la particular.
În ceea ce privește chestionarul aplicat agențiilor de turism, s-a constatat că cererea turistică
pentru destinații externe este mult mai mare decât cererea pentru destinații interne. Deși statisticile
arată că o mare parte dintre români călătoresc doar în interiorul țării, acest lucru nu se reflectă în
activitatea agențiilor de turism datorită faptului că pentru călătoriile interne, românii nu apelează la
serviciile unei agenții de turism, ci își planifica singuri vacanțele.
La întrebarea “Se regăsește printre ofertele agenției orașul Câmpulung Muscel?” toate agențiile
chestionate au răspuns negativ. Pe de altă parte, am dorit să aflu și dacă ar include orașul în ofertele pe
care le promovează, iar în acest fel s-a constatat faptul că mai mult de jumătate dintre acestea nu ar
dori acest lucru considerând că nu ar fi persoane interesate, și deci nu ar aduce profit agenției. Pe de
altă parte, un alt tip de răspuns a avut în vedere promovarea unor anumite activități și nu a destinației
în sine.
În urma obținerii acestor informații, am considerat important de știut dacă totuși există oferte
pentru zona studiată în cadrul oricărei alte agenții de turism. Astfel, am constatat că ECOtravel, cu
sediul în Câmpulung, are o secțiune de incoming, în care promovează un sejur de 4 nopți și 5 zile, în
care propun și diferite trasee prin împrejurimile orașului.

În ceea ce privește interviul, se pare că 100% din respondenți sunt interesați de destinații turistice
interne, în special la sfârșit de săptămână. Deoarece am prevăzut acest aspect, am încercat să caut mai
în profunzime, de aceea am considerat important de aflat spre ce zone s-ar orienta aceștia. În acest
sens, mare parte din persoanele chestionate au răspuns zona litoralului, inclusiv Delta Dunării,
Maramureș, Bucovina și în special zonele montane. A treia întrebare din cadrul interviului urmărea
dacă respondenții ar fi sau nu interesați de o ofertă turistică în care să fie inclus orașul Câmpulung, la
care 23 de persoane (76.6 %) au răspuns afirmativ. Următoarele două întrebări vizau cunoștintele
despre oraș. La intrebarea “Stiați că orașul Câmpulung Muscel a fost prima capitală a Țării
Românești?” s-a răspuns afirmativ în proporție de 100%, deși în unele cazuri am putut observa o
oarecare ezitare. Ultima întrebare a fost “Puteți numi un obiectiv turistic sau orice alt aspect pe care îl

70
cunoașteți despre oraș?”, 40 % din respondenți nu au putut răspunde, în timp ce din restul de 60%,
25% au numit un obiectiv turistic, iar 35 % s-au legat de alte aspecte, printre care existența uzinii Aro,
aproipierea de orașele Curtea de Argeș sau Pitești.

MODALITĂŢI DE PROMOVARE ŞI INTEGRARE

În urma interpretării chestionarului și a interviului, am constatat faptul că cererea turistică reală


este mult mai scăzută decât cea potențială. Majoritatea persoanelor chestionate nu au cunoștințe din
punct de vedere turistic asupra orașului, în schimb s-au dovedit interestați de vizitarea acestuia. Pe de
altă parte, nici agențiile de turism nu promovează acest tip de produs turistic, datorită nerentabilității
acestuia.
Cu toate acestea, se constată faptul că și autoritățile câmpulungene au devenit conștiente de
potențialul turistic al zonei, precum și de importanța acestuia în stimularea economiei orașului. în
acest sens a fost începută reabilitarea zonei istorice și de agrement Complex - Parc Kretzulescu,
precum și dezvoltarea infrastructurii turistice. Prin intermediul acestui proiect se urmărește dezvoltarea
unui turism durabil în cadrul orașului, în acest sens se are în vedere reabilitarea clădirilor ce au
aparținut Băilor Kretzulescu, restaurarea Grădinii Publice “Mersi” și a Bulevardului “Pardon”, precum
și a spațiului de promenadă dintre acestea. Prin acest proiect se dorește și realizarea de materiale
promoționale și de promovare (pliante, postere, broșuri, cataloage, etc.,), precum și diferite spoturi
publicitare, crearea unei pagini web. De asemenea se încearca crearea unei imagini a orașului, care să
reprezinte cât mai bine identitatea acestuia.

Sursa: http://promenada-campulung.ro/

Mergând pe aceeași filiera privind devoltarea infrastructurii turistice, aș propune înființarea unui
centru de informare turistică, în care să fie angajate persoane calificate, care să poată oferi informații
dintre cele mai diversificate în ceea ce privește orașul. De asemenea, bine venită ar fi și modernizarea
principalelor structuri de cazare și promovarea acestora pe site-uri de rezervări.
În ceea ce privește promovarea turistică, orașul a participat la Târgul de Turism al României,
standul cu îmbrăcăminte și bucate tradiționale fiind nelipsit în ultimii ani.
De asemenea, ca și element de favorabilitate poate fi considerat și faptul că se lucrează la
șoseaua DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov, care ar putea facilita accesul în teritoriu. De asemenea,
importantă de amintit este și existența căii ferate, care efectuează rute către București și retur de două
ori pe zi, la tarife accesibile.
Având în vedere trecutul industrial al orașului, aș propune o nouă abordare: vechile hale, astăzi
într-o stare critică, ar putea fi restaurate, principalele procese de producție ar putea fi puse din nou în
funcțiune, în scop educativ, așa încât să genereze cât mai multe persoane doritoare să afle mai multe
despre acestea. În spațiile care permit, ar putea fi amenajate alte tipuri de structuri de agrement, ca de
exemplu, pereți de escaladă, piste de biciclete, puncte de observație și belvedere, cinematograf în aer
liber, sau altele asemenea, care se pretează.

71
CONCLUZII

Prezentul studiu a fost realizat pentru a determina produsul turistic pe care îl poate oferi orașul
Câmpulung, ajungându-se la indentificarea mai multor valențe turistice ale acestuia. În condițiile
cunoașterii acestor aspecte, am putut propune anumite strategii și modalități de promovare și integrare
pe piața turistică, totodată făcându-le cunoscute pe cele deja existente.
Consider că orașul are multe de oferit, experiențe inedite, valori păstrate din vechime, sărbători
de toate tipurile, fiind un loc încărcat de istorie, cu multe povești ce asteaptă să fie auzite. Important
este a fi promovat ca atare, într-un mod care să atragă; așa cum a rezultat anterior, se încearcă acest
lucru, ceea ce mă face să cred că este un lucru real și realizabil.

BIBLIOGRAFIE

Ciotei, C., Pârnuța, Gh., Argeșel Popescu, I., (2005), Monografia municipiului Câmpulung Muscel,
Editura Expert, București.
Gheorghilaș, A., (2006), Bazinul hidrografic Râul Târgului – Potențialul de dezvoltare al așezărilor
umane, Editura Etnologică, București.
Gheorghilaș, A., (2011), Geografia Turismului/Metode de analiză în turism, Editura Universitară,
București.
Hurdubețiu, A., et al., (1974), Câmpulung-Muscel ieri și azi, Tipografia Universității din București.
*** 1980, Colecția “Județele Patriei” – Argeș (monografie), Editura Sport – Turism, București.
http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/sport/11231-izvor-de-apa-minerala-ca-la-calimanesti-
lasat-in-paragina.html
http://www.primariacampulung.ro/index.php, accesat la data 20.01.2015.
http://www.campulung-muscel.ro/, accesat la data 20.01.2015.
http://promenada-campulung.ro/, accesat la data 25. 01.2015.
http://muscelpedia.ro/, accesat la data 20.01.2015.

72

S-ar putea să vă placă și