Obiectivele si recomandarile OMS

OMS abordeaza sanatatea orala ca parte integranta a sanatatii generale, bolile sau
afectiunile orale avand un puternic impact asupra starii de sanatate si de bunastare a
individului. Sanatatea orala si cea generala au factori de risc comun legati de dieta, de
consumul de tututn, si de consumul excesiv de alcool. Exista inegalitati profunde in
sanatatea orala intre regiuni, intre tari, si chiar in interiorul aceleiasi tari; inegalitati
legate de sex, de rasa sau etnie, sau inegalitati legate de starea de sanatate generala
Desi bolile sau afectiunile dentare si OMF obisnuite pot fi prevenite nu toti membrii
comunitatilor sunt informati sau sunt capabili sa beneficieze de masurile de prevenire a
imbolnavirilor si de masurile de promovare a sanatatii orale.
Reducerea acestor inegalitati se realiz prin abordarea populatiei tinta cu cel mai mare
factor de risc pentru afectiunile OMF si cresterea accesului la sistemele de ingrijiri
existente
Pt implemetarea acestor programe de prevenire trebuie sa existe parteneriate intre
organizatiile non guvernamentale nationale si internationale si centrele de colaborare
ale organizatiei mondiale a sanatatii pt sanatate orala.
Una dintre responsabilitatile majore ale OMS este surprinderea tiparului si a tendintelor
afectiunilor OMF, analiza determinantilor bolii (cu referire particulara la populatia
dezavantajata). Deasemenea OMS urmareste sa ofere instrumente pt colaborare
intersectoriala si pt participarea comunitatii si urmareste sa sprjine deciziile politice,
reforma sistemelor de ingrijiri de sanatate si dezvoltarea strategiilor comunitare de
control a bolilor orale
In anul 2003 OMS a publicat programul global de promovare a sanatatii orale in
vederea imbunatatirii sanatatii orale in cursul secolului 21. Acest raport subliniaza faptul
ca in ciuda imbunatatirii mari a starii de sanatate orala a populatiei din intreaga lume,
problemele inca persista in special printre grupurile defavorizate din tarile dezvoltate
sau in curs de dezvoltare. Obiectivele acestui program au fost reorientate in acord cu
strategia de prevenire si promovare a sanatatii punandu-se accent pe dezvoltarea
politicilor globale de promovare a sanatatii orale si prevenirea imbolnavirilor orale
Acest program se bazeaza pe politici de sanatate orala indreptate catre controlul
factorilor de risc pt sanatatea orala bazate pe abordarea comuna a factorilor de risc
accentul fiind pus pe factori de risc comportamentali (dieta, nutritie, ig orala, vicii)
OMS impreuna cu FDI (federantia dentara internationala) au formulat obiectivele
sanatatii orale in ceea ce priveste boala carioasa si boala parodontala.
Obiectivele pt boala carioasa
 - Pana la varsta de 6 ani 50% dintre copii sa fie indemni la carie
- Pana la varsta de 12 ani indicele DMFT sa nu depaseasca 3
- pana la varsta de 18 ani 85% dintre pacienti sa nu prezinte edentatii
- la 35 – 44 de ani 75% dintre dinti sa fie prezenti pe arcada
- la varste de peste 65 de ani se urmareste reducerea cu 25% a edentatiilor
Obiectivele pt boala parodontala
- Pana la varsta de 18 ani 90% dintre indivizi sa prezinte 5 sextanti sanatosi
- La 35 – 44 de ani 75% dintre indivizi sa prezinte 3 sextanti sanatosi
- La peste 65 de ani numai 10% dintre indivizi sa prezinte forme grave de
parodontopatie
OMS impreuna cu FDI si cu asociatia internationala pt cercetari dentare (IADR) au
elaborat scopurile, obiectivele si tintele pt anul 2020.
Scopurile pt anul 2020 sunt:
1. Reducerea impactului afectiunilor de origine orala si craniofaciala asupra sanatatii
si dezvoltarii psihosociale punand accent pe promovarea sanatatii si reducerea
bolilor orale in populatie
2. Reducerea impactului manifetarilor orale si craniofaciale ale bolilor sistemice si
folosirea acestor manifestari pt diagnosticul precoce, pt prevenirea si
managementul eficient al bolilor sistemice
Obiectivele pt anul 2020 sunt:
1. Reducerea mortalitatii datorate afectiunilor orale si craniofaciale
2. Reducerea morbiditatii datorate bolilor orale si cranio faciale si in consecinta
cresterea calitatii vietii
3. Promovarea sustinuta prioritara a politicilor si programelor in cadrul sistemelor de
sanatate orala, derivate din imbunatatirea sistematica a celor mai bune practici
4. Dezvoltarea sistemelor de sanatate orala cu cost final accesibil pt preventia si
controlul afectiunilor orale si craniofaciale
5. Integrarea promovarii sanatatii orale si in alte sectoare care influenteaza
sanatatea utilizand factorii de risc comun
6. Dezvoltarea programelor de sanatate orala in vederea controlului determinantilor
sanatatii
7. Intarirea sistemelor si metodelor de supraveghere a sanatatii orale
8. Promovarea responsabilitatii sociale si a practicilor etice in randurile personalului
medical
9. Reducerea inegalitatilor dintre diferitele grupuri socio-economice din cadrul unei
tari si intre tari in privinta sanatatii orale
 10.Cresterea numarului furnizorilor de servicii de sanatate calificati in supravegherea
epidemiologica a tuturor afectiunilor orale
Tintele pt anul 2020:
1. Durerea
- Reducerea graduala a durerii de origine orala si craniofaciala
- Reducerea numarului de zile absentate de la scoala sau serviciu rezultate in urma
durerii de origine orala si craniofaciala
- Reducerea numarului de persoane afectate de limitari functionale (dureri, dinti
lipsa, dinti traumatizati, anomalii dentare sau craniofaciale congenitale
- Reducerea prevalentei impactului social moderat si sever in activitatea zilnice
rezultat din durere deteriorari si aspecte estetic
2. Dezechilibre functionale
- Reducerea numarului persoanelor cu dificultati in ceea ce priveste masticatia,
deglutitia si fonatia
3. Boli infectioase
- Cresterea numarului furnizorilor de servicii medicale
- Specializati in depistarea si minimizarea riscurilor transmisie bolilor infectioase in
domeniul sanatatii orale
4. Cancerul orofaringian
- Reducerea prevalentei cancerului orofaringian
- Cresterea sperantei de viata a cazurilor tratate (rata de supravietuire la 5 ani)
- Cresterea depistarii premature a cancerului orofaringian
- Cresterea raportarilor rapide
- Reducerea expunerii la factorii de risc (tutun, alcool, nutritie)
- Cresterea numarului persoanelor afectate de boala care primesc asistenta
multidisciplinara de specialitate
5. Manifestarile orale ale infectiei cu HIV
- Reducerea prevalentei infectiilor orofaciale oportuniste
- Cresterea numarului furnizorilor de servicii medicale specializati in diagnoza si
tratamentul manifestarilor infectiilor cu HIV
- Cresterea numarului autorilor de programe de sanatate preocupati de
repercursiunile infectiilor cu HIV in sanatatea orala
6. Traumatismele
- Cresterea depistarii premature
- Cresterea raportarilor rapide
- Cresterea numarului furnizorilor de servicii medicale specializati in diagnosticarea
si asigurarea asistentei de urgenta
 - Cresterea numarului persoanelor afectate de traumatisme care primesc cand este
cazul asistenta multidisciplinara de specialitate
7. Anomanii craniofaciale
- Reducerea expunerii la factorii de risc (tutun, alcool, agenti teratogeni, deficiente
nutritionale)
- Cresterea accesului la screeningul genetic si la consiliere de specialitate
- Cresterea depistarii premature
- Cresterea raportarilor rapide
- Cresterea numarului persoanelor afectate care primesc asistenta multidisciplinara
de specialitate
- Cresterea depistarii premature a malocluziilor grave si cresterea raportarilor
acestora

CURS 4

Indicatorii utilizati pt evaluarea riscului carios

Acestia sunt:

 Experienta carioassa anterioara

 Testele salivare si microbiologice
 Rata fluxului salivar
 Capacitatea tampon salivara
 Determinarea nivelului streptococilor mutans
 Determinarea nivelului de lactobacili
 Determinarea concentratiei ciupercilor salivare
 Testul sucrazei
 Factori de dieta si igiena orala
 Factori socio-demografici
 Bolile generale asociate si dizabilitatile

1.Experienta carioasa anterioara in special a primului molar reprezinta cel mai comun
indicator de evaluare a riscului carios. Nu este considerat suficient ca test singular nici
la nivel de grup si nici individual, insa este cel mai folosit instrument pt medici, in
practica curenta. Prevalenta cariei este un factor important care ilustreaza balanta
dintre factorii de rezistenta si de atac in trecut si in prezent. Daca prevalenta carioasa
este mare inseamna ca pacientul a fost susceptibil la imbolnavire in ultima perioada de
timp. Prevalenta se exprima numeric prin indicii DMFT si DMFS.

Un alt parametru important pt predictia riscului carios este prezenta leziunilor carioase
incipente precavitare.

2.Testele salivare si microbilogice folosite in scop clinic reprezinta deretminarea ratei de

curgere salivara stimulata si nestimulata, capacitatea tampon salivara si capacitatea de
crestere a coloniilor formatoare de streptococi mutans, lactobacili si ciuperci salivare
impreuna cu metodele de determinare a activitatii sucrazei salivare.

Testele salivare si microbiologice sunt utile pt evaluarea diagnostica, pt detectarea

pacientilor cu risc crescut la carii si ca instrument de motivare a pacientului pt
schimbarea atitudinii fata de igiena orala si adaptarea unor obiceiuri stabile de
igienizare la domiciliu.

Rata fluxului salivar stimulat prin mestecarea parafinei este in medie de 1 2 ml|min,
timpul de colectare sugerat fiind de 5 minute, dupa un minut de prestimulare, fluxul
ssalivar stimulat este 6,8 ml|min la femeile adulte si 10 ml|min la barbati.

Cele mai obisnuite alterari ale ratei fluxului salivar implica reducerea secretiei care poate
fi corelata cu anumite medicamente cu modificari patologice ale glandelor salivare,
modificari hormonale, anorexia, sexul si varsta.

Este important ca indivizii cu secretie salivara redusa sa fie identificati pt a putea fi

monitorizata starea lor de sanatate orala. Capacitatea tampon salivara este unul dintre
cei mai buni predictori ai susceptibilitatii la carie, deoarece demonstreaza raspunsul
gazdei. O capacitate tampon scazuta asociata cu un flux salivar redus ednota un
raspuns minim din partea gazdei. Pacientii cu capacitate tampon crescuta sunt mult mai
rezistenti la procesul carios.

Determinarea nivelului streptococilor mutans a fost folosita in evaluarea riscului carios

deoarece s-a demonstrat o asociere intre nivelul streptococilor mutans din saliva si
placa microbiana si numarul de leziuni carioase

Acest test al streptococilor mutans este un instrument util in urmatoarele scopuri:

 Pt preselectia pacientilor in vederea examinarii medicale

 Pt demonstrarea infectiei cariogenice
 Pt evaluarea eficientei clatirilor orale cu clorhexidina sau alte ape de gura
 Pt furnizarea unei metode de evaluare a eficientei unui tratament
 Pt diagnosticarea parintilor cu un nivel crescut de streptococ mutans inaintea
eruptiei dintilor deciduali ai copiilor
Determinarea nivelelor de lactobacili serveste ca indicator de risc pt carie si ca indicator
al consumuli de carbohidrate. Evaluarea numarului de lactobacili impreuna cu
experienta carioasa anterioara sau cu alt parametru, ofera rezultate predictive bune pt
caria pe suprafata radiculara.

Determinarea concentratiei ciupercilor salivare - Aceste microorganisme din saliva sunt

producatoare de acizi in cantitati mici in special acid uric. Aparatele orto si
administrarea antibioticelor creste densitatea de ciuperci in saliva, s-a demonstrat ca
ciupercile sunt mai frecvent intalnite cand saliva subiectilor carioactivi comparativ cu
subiectii fara leziuni carioase

3.Factori de dieta, igiena orala si factori socio-demografici

Dieta – exista o evidenta legatura intre ingestia de carbohidrati fermentabili si

prevalenta cariei dentare. S-a demonstrat ca riscul carios creste semnificativ odata cu
cresterea cantitatii de zahar consumat doar atunci cand igiena orala este deficitara.

Utilizarea fluorurilor – considerarea fluorizarii apei potabile drept masura de sanatate

publica a recomandat implementarea ei in multe comunitati. Exista o evidenta clara
intre eficienta sa si siguranta fiind recunoscut efectul benefic in cazul copiilor cu
posibilitati materiale reduse si risc carios crescut

Factorii socio-demografici – obiceiurile alimentare si cele privind sanatatea orala sunt

influentate de venit, educatie si mediul sociale.

4.Bolile generale asociate sau dizabilitatile

Anumite boli pot influenta in direct procesul de aparitie a cariei dentare

 Modificari in formarea sau compozitia salivei

 Modificari ale obiceiurilor alimentare cu potential cariogen
 Administrarea medicamentelor (fie datorita continutului lor in carbohidrati, ph-
ului scazut, sau influentei asupra fluxului sau compozitiei salivare)
 Radiatii care afecteaza regiunea capului si gatului ducand la distrugerea
glandelor salivare
 Boli din prima copilarie care influenteaza formarea smaltului

Se descriu 3 categorii de risc pt caria dentara: scazut, mediu si crescut.

Categoria de risc scazut

 indivizi fara leziuni noi sau leziuni incipiente in ultimul an

Categoria de risc mediu

  leziune noua sau incipienta sau recurenta in ultimul an
 santuri si fosete adanci sau lipsite de coalescenta.
 Experienta carioasa mare la parinti sau frati,
 carii in antecedente in santurile sau fostele ocluzale, c
 arii aparute in copilaria timpurie,
 igiena orala defectuoasa,
 vizite neregulate la cabinetul stomatologic,
 expunere neadecvata la fluoruri,
 radiotransparente localizate proximal.

Categoria de risc crescut

 2 sau mai multe leziuni noi sau incipiente sau recurente in ultimul an sau doua
dintre urmatoarele conditii:
o Santuri si fosete adanci sau lipsite de coalescenta
o Parinti sau frati cu rata mare a bolii carioase
o Carii in antecedente in santurile sau fosetele ocluzale
o Carii aparute in copilaria timpurie
o Expuneri frecvente la zahar
o Flux salivar scazut
o Igiena orala defectuoasa
o Vizite neregulate la cabinetul stoma
o Expunere neadecvata la fluoruri
o Radiotransparente localizate proximal

Evaluarea riscului in prevenirea afectiunilor parodontale – implica identificarea

elementelor care fie pot predispune pacientul la dezvoltarea unei boli parodontale, fie
pot influenta progresia bolii daca aceasta exista. Informatii privind riscul individual pt
dezvoltarea bolii parodontale se obtin printr-o evaluarea corecta a datelor demografice
ale pacientului prin anamneza medicala, istoric dentar si aspecte clinice.

Elementele care contribuie la un risc crescut si care pot fi identificate prin colectarea
datelor demografice includ varsta, sexul, si statusul socio-economic al pacientului.

Anamneza medicala poate releva elemente precum istoricul de diabet, fumatul,

osteoporoza, obezitatea si perceperea nivelului de stres. Istoricul medical dentar poate
dezvalui un istoric familiar de edentatie timpurie (sugestiva pt o predispozitie genetica
pt parodontita agresiva sau un istoric anterior de boala parodontala si informeaza
asupra frecventei ingrijirilor de sanatate orala, primite in trecut.
Elemente importante identificate in cursul examinarii clinice, pot include localizarea si
extensia, acumularii de placa bacteriana, prezenta factorilor de retentie pt placa
bacteriana, restaurarile debordante si marginile protetice plasate incorect subgingival,
prezenta cariilor de colet retentive pt placa bacteriana, prezenta tartrului, extinderea
pierderii de atasament si prezenta sau absenta sangerarii la sondaj.

Factorii de risc pt boala parodontala:

 Fumatul
 Malnutritia
 Consumul excesiv de alcool
 Stresul si DZ
 Alte afectiuni sistemice
 Igiena orala precara
Cele mai multe studii epidemiologice arata o corelatie semnificativa intre statusul
socioeconomic si boala parodontala se descriu diferente de 10 20 de procente in ceeea
ce priveste prevalenta bolii parodontale si severitatea acesteia la populatiile cu status
socioeconomic scazut comparative cu cele cu status socioeconomic crescut
Urbanizarea si factorii de mediu sunt responsabili de profilul diferit al BP la populatiile
din anumite zone geografice.
In practica de sanitate publica sunt recomandate strategiile bazate pe abordarea
factorilor de risc comun. Este necesar un system de supraveghere care sa evalueaze
evolutia masurilor de control a bolii parodontale si de promovare a sanatatii orale
Fumatul este un factor de risc bine stability pt BP, a fost primul factor de risc identificat
din datele de analiza ale unui studiu efectuat in SUA in perioada 1971 1975 care a
aratat o asociere intre fumat si BP independent de igiena orala de varsta sau de alti
factori
Fumatul este un obicei vicios cu risc crescut cu efecte adverse asupra preventiei
prognosticului, tratamentului si mentinerii fazelor bolii parodontale. Renuntarea la fumat
este o componenta esentiala pt succesul unui tratament parodontal deaceea nu este
rationala tratarea bolii fara eliminarea uneia din cauzele majore ale acesteia
Dieta – in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare a crescut incidenta multor boli
cornice care au devenit astfel principala cauza de mortalitate premature
Bolile cornice cardiovasc, DZ, cancerul, obezitatea sunt puternic corelate cu o dieta
bogata in acizi grasi saturati si zahar si cu cantitati reduse de acizi grasi nesaturati, fibre
si vitamin (A, C, E).
Deficitul sever de vitamina C si malnutritia pot determina agravarea bolii parodontale.
Alcoolul – consumul excesiv de alcool este asociat cu cresterea TA, ciroza hepatica, boli
CV, diabet si cancer oral. De obicei consumul crescut de alcool este asociat cu fumatul
si dieta nesanatoasa. Fumatorii sunt de reguka si mari consumatori de alcool deaceea
sunt mai predispusi la af paro severe
Stresul – este bine cunoscut faptul ca af CV, DZ si alte boli cronice sunt legate de factori
psihosiciali, dar nu exista date concludente care sa asocieze stresul cu BP. Totusi s-a
demonstrat ca incidenta GUN creste in timpul perioadelor de stres enotional si
psihologic.
DZ – este un factor de risc cert pt BP, studiile epidemio demonstreaza ca prevalenta si
severitatea BP sunt semnificativ mai mari la pac cu DZ tip 1 sau 2 decat la cei fara DZ si
ca nivelul de control al glicemiei este o variabila importanta in aceasta relatie. Deaceea
pac uc risc pt DZ ar trebui identificati cat mai repede si informati despre relatia dintre
BP si DZ. Pac cu DZ trebuie informati despre controlul DZ asupra dezvoltarii si
progresiei BP
Determinant ide risc (caract de fundal) pt BP ............
Exista posibilitatea ca pierderea de atasam si pierderea osoasa observate la pac
varstnici sa fie un rez al expunerii prelungite la alti factori de risc de-a lungul vietii unui
individ creandu-se un efect cumulativ in timp
6. stiiintele comportamentale – repr baza intelegerii rolului comportamentului sanogen
in relatie cu statultul de sanatate cu speranta de viata si cu utilizarea serviciilor de
sanatate
7. managementul si administratia serviciilor de sanatate – ca parte integranta a
sistemelor de sanatate, sanatatea publica dentara implica intelegerea dimensiunii si a
operativitatii sistemelor de sanatate pentru a permite analiza calitatii functionarii
acestora in asigurarea ingrijirilor de sanatate
8. etica – este stiinta sociala care se ocupa cu studiul valorilor si conditiei umane din
perspectiva principiilor morale si cu rolul lor in viata sociala
9. metodologia cercetarii stiintifice – studiaza totalitatea mijloacelor de abordare si
analiza a modelelor folosite pt cercetarea stiintifica, cuprinde o serie de principii si reguli
de desfasurare a investigatiilor, instrumentele de lucru pt culegerea si analiza datelor,
criterii de certificare a calitatii rezultatelor, strategiile extractiei si constructiilor teoretice
si integrarea teoriilor particulare in teorii mai generale

I. Epidemiologia – a fost definita ca studiul distributiei si al determinantilor, starilor

sau evenimentelor legate de sanatate in populatii specificate si aplicarea acestui
studiu pt a tine sub control problemele de sanatate
Epidemiologia analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si
mortalitatea cat si aspectele pozitive ale starii de sanatate si metodele de ameliorare ale
acesteia.
Nivelele cercetarii epidemiologice – cercetarea epidemio este diferentiata pe 2 nivele:
1. Nivelul cunoasterii (explicatiei) – cercetarea fundamentala
2. Nivelul interventiei (actiunii) – cercetarea aplicativa
Epidemiologia se adreseaza procesului de aparitie a bolii care are in componenta
urmatoarele etape
 Initierea procesului etiologic
 Initierea procesului patologic ca urmare a actiunii factorilor etiologici – procesul
patologic evolueaza ajungandu-se la starea de boala care poate fi depistata clinic
sau prin examenele de laborator
 Depistarea clinica a bolii
 Supravegherea bolii
Nivelul interventiei sau actiunii are la randul lui 3 componente pe 3 nivele
 Profilaxia primara (evitarea initierii si declansarii procesului patologic)
 Profilaxia secundara (evitarea depistarii tardive a bolii)
 Profilaxia tertiara (evitarea urmarilor nefaste ale bolii, incapacitate, invaliditate,
handicap, deces)
In domeniul sanatatii publice epidemiologia este utilizata in studiul etiologiei bolilor, a
istoricului acestora pentru descriere starii de sanatate a populatiei, pt determinarea
frecventei factorilor de risc, pt descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si
mortalitate, pt evaluarea interventiei medicale, planificarea sanitara, si promovarea
actiunilor de sanatate si evaluarea actiunilor si serviciilor de sanatate
Pt a descrie starea de sanatate a grupelor populationale, epidemiologia cuantifica
cantitatea de boala existenta in cadrul unei populatii specifice. Pe aceste baze sunt
elaborate programe de sanatate publica pt prevenirea si amendarea efecetelor anumitor
afectiuni cae sa foloseasca cele mai eficiente metode in limita resurselor existente.
Mai recent epidemiologia s-a concentrat si asupra evaluarii eficientei si eficacitatii
serviciilor de sanatate prin analiza statistica a rezultatelor diferitelor tratamente aplicate
a eficientei masurilor sanitare de control a bolilor prin determinarea duratei de
spitalizare
Tipuri de studii epidemiologice – pot fi clasificate in studii observationale si studii
experimentale
1. Studiile observationale – sunt acele studii care masoara si analizeaza
dimensiunile unei probleme de sanatate fara a interveni in evolutia bolii, aceste
studii pot fide tip descriptiv sau analitic
o Descriptive – se limiteaza la descrierea fenomenului de aparitie a unei boli
in cadrul unei populatii definite si repr prima etapa in cadrul unei cercetari
epidemiologice. Sunt cele mai simpe studii epidemiologice si pot fi
reprezentate de seriile de caz, studiile ecologice (corelationale) si studiile
in sectiune (transversale)
 Studiile corelationale se bazeaza pe o serie de cazuri uc anumite
conditii specifice de a dezvolta o boala sau o serie de cazuri tratate
fara a avea alocate grupuri de control. Presupune colectarea
datelor de spre aparitia bolilor in populatii in acord uc anumite
caracteristici ale indivizilor (varsta, sex, educatie, obiceiul de a
fuma, religie, ocupatie, status marital, clasa sociala, personalitate,
stare a sanatatii), caracteristici de localizare (rural, urban, local,
subnational, national, international) si de timp (epidemica,
sezonala, ciclica, seculara). O alta descrire poate fi data de caract
familiale (varsta mamaei, paritatea, intervalul dintre nasteri, tipul
familiei, ordinea nasterilor)
 Studiile in sectiune (transversale) se mai numesc si studii de
prevalenta deoarece determina prevalenta unei boli, masurand in
acelasi timp expunerea si efectul, problema principala la acest tip
de studii este determinarea cronologiei expunere-efect iar in cazul
in care datele referitoare la expunere reprezinta expunerea inaintea
aparitiei vreo-unui efect, analiza datelor se face in acelsi mod cal a
studiile de cohorta. Se realizeaza pe esantioane reprezentative de
populatie si se folosesc in cazul anchetelor ce reprezinta
caracteristici fixe ale persoanelor cum ar fi caracteristicile personale
si demografice (etnicitatea, situatia socio-economica, varsta) si
obieiurile legate de sanatate si boala. Rezultatele obtinute
contribuie la evaluarea nevoilor de sanatate ale populatiilor
 Screeningul – poate fi inclus in cat studiilro observationale,
reprezinta o examinare de masa care consta in aplicarea unui
ansamblu de procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup
populational in scopul identificarii de prezumtie a unei boli,
anomalii, sau factori de risc. In prezent screeningul se mai practica
doar pt anumite boli unde i s-a dovedit eficacitatea. Ipotezele care
stau la baza practicarii screeninngului
 Intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita
unor nevoi neresimtite, neexprimate, sau nesatisfacute
  Identificare abolii in perioada ei de latenta face ca
eficacitatea si eficienta interventiilor sa fie mai mare
 Tratamentele efectuate in stadiile precoce ale bolii sunt mai
ieftine si mai eficace (boala nu se agraveaza si se pot
preveni decesele mature)
 Sopurile screeningului:
o Depistarea precoce a bolilor screeningul avand scop
descriptiv
o Determinarea prevalentei unei boli sau factori de risc
fiind un instrument pt planificarea si programarea
sanitara
o Prevenirea bolilor si mentinerea starii de sanatate in
ipoteza in care scopul este determinarea factorilor de
risc putand astfel fi incadrat in masurile de profilaxie
primara
o Diagn starii de sanatate a unei colectivitati
o Evaluarea unor programe si actiuni de promovare a
sanatatii
o Determinarea prezentei unei asocieri intre factorii de
risc si boala
o Analitice – analizeaza relatia existenta intre starea de sanatate si diverse
variabile sau determinantii acestora repr sunt studiile caz control si de
cohorta
2. Studiile experimentale sau de interv implica o tentaliva activa de a schimba prin
tratament un element determinant al bolii cum ar fi expunerea sau progresul
bolii. Modelul de studiu cel mai frecv folosit este studiul controlat randomizat
care are drept subiecti pacientii, alte tipuri de studii experimentale sunt tudiile in
teren si comunitare in care subiectii sunt fie persoane sanatoase fie comunitati
de persoane
Foarte importanta in orice gen de studiu epidemiologic este definirea exacta a cazului
de boala studiata, definitie care include simptomele si caracteristicile bolii respective cat
si o descriere clara a tipului persoanelor expuse, mai precis a caracteristicilor care
identifica expunerea la factorul studiat
Lipsa acestor definitii exacte conduce la probleme de interpretare a datelor cat si la
rezultate eronate.