Sursa: Telegram @dumitruciorici.

com

Discurs: Alexandru Stoianoglo

La început de mandat am anunțat despre prioritizarea investigării

”furtului miliardului.”

În decursul a 9 luni de activitate a noii conduceri a Procuraturii Generale,

unele aspecte ne-a reușit să le elucidăm, altele încă urmează. Un lucru, însă,
este cert – deși investigarea fraudei bancare decurge greu, totuși carul s-a
urnit din loc și încep a fi înregistrate unele evoluții în acest sens.

O spun nu pentru a mă plânge sau pentru a justifica întârzierile în

anchetarea anumitor dosare, toate fiind obiective.

O fac pentru că, din start, am ales să fiu sincer în comunicarea cu publicul și
să vorbesc franc despre problemele din justiție, dar mai ales, despre ceea ce
se întâmplă pe interiorul instituției pe care o conduc.

Așadar, referindu-mă la investigarea fraudei bancare, societatea trebuie să

cunoască că, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta.

Cei implicați în fraudă, până în prezent sunt speriați. În schimb, sunt în plină
acțiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei. Se
exercită influențe asupra celor implicați în procesul investigativ. Figuranților
li se oferă suport și consultanță juridică. Este influențat chiar și sistemul
judecătoresc.

Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar și pe interiorul

procuraturii. Procurori implicați în mușamalizările anterioare pe dosar, își
duc ”misiunea” mai departe, iar pentru a-și justifica acțiunile anterioare -
continuă să acționeze în detrimentul aflării adevărului. Sunt scurse,
controlat, în presă, datele urmăririi penale - totul în favoarea și interesul
figuranților și persoanelor cointeresate pe dosar.

Chiar și în asemenea condiții ancheta continuă. Ne mișcăm hotărât și nu

încetăm, nici pentru o clipă, să acumulăm probe solide pentru a demonstra
implicarea persoanelor concrete în fraudarea sistemului bancar și pentru a
le deferi, cât mai curând, justiției.

Astăzi, v-am invitat pentru a anunța, oficial, despre finalizarea urmăririi

penale în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci
comerciale, despre care s-a vorbit mult, în ultimul timp.

În concret, rechizitoriul procurorilor care însumează 40 de volume ale

cauzei penale, vizează atât instituția bancară, în calitate de persoană juridică
- învinuită de spălare de bani, cât și fosta președintă a Comitetului de
Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de
mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale.

Acum trei săptămâni, la demersul Procuraturii Anticorupție, instanța de

judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în
valoare 1,9 miliarde de lei și anume: 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4
autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori
mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.

Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului

cauzat prin comiterea infracțiunilor, cu eventuala confiscare specială a
acestora, în folosul statului.
Menționăm că, sechestrele aplicate nu vor influența activitatea cotidiană a
instituției bancare.

Cât despre fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii, aceasta este

cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistrații
au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei
învinuite.
Figuranții pe dosar au fost informați despre terminarea urmăririi penale. La
această etapă, părțile fac cunoștință cu materialele cauzei penale, procurorii
urmând, la scurt timp, să-l expedieze în judecată.

Am urmărit speculațiile despre ”mișcările împotriva investitorilor străini”,

despre cercetarea penală a acționarilor acestei bănci sau despre ”mâna lui
Platon” în toată această investigație.

Am încercat să detectez miza acestor speculații şi mă întreb care este

scopul și gradul de responsabilitate al celor care le lansează? Acțiuni care
nu pot genera decât incertitudine, destabilizare și o prelungită neîncredere
în anchetă.

Păcat că, printre multitudinea de voci, nimeni nu a abordat un alt aspect, cel
mai important, și anume - faptul că statul Republica Moldova și cetățenii săi
au fost fraudați cu un miliard de dolari, iar Procuratura trebuie să-și justifice
menirea. Rolul procurorilor este de a investiga obiectiv cazul, a-i deferi
justiției pe toți cei implicați în schema criminală, pentru ca statul și cetățenii
păgubiți - să fie repuși în drepturi prin recuperarea de la cei vinovați a
banilor sustrași.

Anumite voci ne-au acuzat că nu am fi acționat transparent și că nu am fi

oferit publicului toată informația. Nu este adevărat și o știți bine cu toții.
Mai mult ca atât, Parlamentul, Președinția, Guvernul și alte autorități au fost
informate complex despre evoluțiile anchetei și problematica cu care ne-am
confruntat.

În primul rând, toată informația nici nu poate fi făcută publică, reieșind din
interesul și confidențialitatea urmăririi penale, dar și sensibilitatea
subiectului – valori garantate atât de legislația națională, cât și cea
internațională.
Noi nu executăm comenzi și nu avem nimic nici cu acționarii, nici cu
investitorii acestei bănci. Procuratura investighează activitatea instituției
bancare și gestionarilor ei de atunci, care se prezumă a fi implicați în
sustragerea banilor statului în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Încă în anul 2014, despre acest lucru a aflat întreaga comunitate financiar-
bancară, și nu în ultimul rând, fosta și actuala conducere a Băncii Naționale
a Moldovei, precum și alte autorități publice centrale, inclusiv Parlamentul,
Guvernul și Președinția.

Concluzionez cert că, anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă
realizarea ”furtului miliardului”. Majoritatea din ei au fost puși sub învinuire
și, în viitorul apropiat, ne vom aprecia asupra rezultatelor urmăririi penale în
privința lor.

Acum, vom reieși din realitatea pe care o avem și din faptul că Republica
Moldova este statul, al cărui interese suntem obligați să le apărăm. În caz
contrar, riscăm să ne transformăm în ”republică bananieră” în care va dicta
doar ”legea junglei”.

Cât despre cei, care, în mod deliberat, răspândesc informații eronate, nu e

secret că: fie au luat parte la furtul miliardului, fie continuă să lucreze pentru
ei.

Voi reaminti fabula cazului, pentru a nu lăsa uitării dezmățul din sistemul
bancar și fărădelegile instituțiilor statului:

13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele

interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie
recuperate instituțiilor financiare.

17 noiembrie 2014 - Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu

privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci –
a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență,
în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de
Economii, circa 2,3 miliarde de lei.

În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2

miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului”
plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor
companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM.

Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în

lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale.
Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate
imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase.

Iar acum, esențialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie

circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au
fost plasate pe conturile BEM.

De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză

despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al
căruia era cetățeanul Plahotniuc.

Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru
Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic.

Cum credeți, care ar fi explicația? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacțiilor

era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat și exonerat
de orice răspundere juridică, inclusiv și în special - penală.

Prin urmare, spațiul public era ”injectat”, regulat, cu ”doze de minciuni”,

oferind aparențe ale anchetării cazului, pe când în realitate, ”firul roșu” al
responsabililor de investigarea fraudei bancare era mimarea sau, în cel mai
bun caz, deturnarea investigațiilor pe o pistă greșită. Misiune îndeplinită cu
brio. Timp de șase ani!
Chiar și acum, observăm tentativele unora de a deturna atenția publicului
de fiecare data când ieșim cu detalii importante din dosarul ”fraudei
bancare”. Încercări de a umple spațiul informational cu subiecte care ar
deplasa accentele, astfel încât să minimizeze impactul noutăților care
atentează la imaginea adevăraților beneficiari ai furtului miliardului. Repet,
Procuratura nu crede în coincidențe.

Cei care sunt de părere că prin acțiunile procuraturii au fost afectate

interesele noilor acționari ai băncii, să se clarifice cu managerii care au
negociat procurarea pachetului toxic de acțiuni și să împărtășească această
informație și cu Procuratura, chiar dacă nu e în interesul lor.

Las la discreția societății, acum, să concluzioneze: ale cui interese apără

Procuratura și Procurorul General.

Mi-am luat angajamentul să servesc cetățenilor Republicii Moldova și să fac

tot ce-mi stă în puteri pentru ca aceste principii să fie urmate de către
întreg Corpul de procurori.

Să știți că vom continua să ne facem datoria și vom persevera în investigații,

indiferent de convine acest lucru sau nu.

Pe final, subliniez că, măsurile întreprinse de procurori, nu înfrâng în niciun

fel principiul prezumției de nevinovăție al persoanelor fizice sau juridice
învinuite.

Vă mulțumesc pentru interes.