Sunteți pe pagina 1din 25

Interfete de proces

 reprezintă conexiunea dintre sistemul de calcul şi dispozitivele de automatizare


distribuite în procesul controlat
 Functii indeplinite:
 adaptarea semnalelor de intrare la specificaţiile tehnologiei digitale utilizate
(în mod uzual TTL sau CMOS); aceasta presupune adaptare de impedanţă,
amplificare, filtrare, eşantionare şi diverse tipuri de conversii
 generarea semnalelor de ieşire conform specificaţiilor date de dispozitivele
de automatizare către care se îndreaptă; şi această funcţie presupune adaptare
de impedanţă şi de putere, amplificare şi conversii
 izolarea galvanică a semnalelor de intrare şi de ieşire, cu scopul de a proteja
sistemul de calcul (partea inteligentă) de eventuale defecţiuni apărute în partea
de proces şi care ar putea să distrugă componentele digitale (ex.: conectarea
accidentală a unor tensiuni ridicate pe semnalele de intrare sau de ieşire,
scurtcircuite, etc.)
 memorarea temporară a datelor
 sincronizarea fluxului de date de intrare şi de ieşire cu viteza de lucru a
procesorului
Factori de care depinde structura unei interfete

 numărul de semnale recepţionate şi transmise


 natura semnalelor:
 digitale sau analogice,
 de tensiune sau de curent,
 cu codificare pe nivel, în frecvenţă sau în lăţime de impuls, etc.
 domeniul de frecvenţă al semnalelor
 precizia de prelucrare a semnalelor
 tipul de magistrală la care se conectează interfaţa

Moduri de transfer utilizate intr-o interfata

 prin program – unitatea centrală controlează direct transferul de date, pe baza unei
rutine de transfer
 prin întreruperi – fiecare nou transfer este iniţiat prin activarea unui semnal de
întrerupere; transferul propriu-zis se realizează de unitatea centrală printr-o rutină de
întrerupere
 prin acces direct la memorie – un circuit specializat, controlorul de acces direct la
memorie, dirijează transferul între memorie şi interfaţă
 prin procesor de intrare/ieşire – un procesor specializat, conţinut în interfaţă, se
ocupă de transferul de efectuarea transferului

Schema de principiu a unei interfete de proces

 Componente:
 registre (porturi) de ieşire (RE)- pentru memorarea semnalelor de ieşire
 registre (porturi) de intrare (RI) – pentru citirea semnalelor de intrare
 circuite de adaptare (CA) – adaptează semnalele de intrare şi de ieşire
 circuit de decodificare (Dec) – pentru selecţia registrelor de intrare şi de ieşire
Magistrala sistem Adrese
Date
Comenzi

Selecţie RE RI
Dec
Selecţie

CA CA CA CA CA CA

Tipuri de interfete

 Interfeţe de ieşire pentru semnale digitale


 prin releu
 prin optocuplor
 prin tiristor
 comanda motor pas-cu-pas
 comanda motor de c.c.
 Interfeţe de intrare pentru semnale digitale
 prin releu
 prin optocuplor
 Interfeţe de ieşire pentru semnale analogice
 circuite de conversie
 Interfeţe de intrare pentru semnale analogice
 circuite de conversie

Interfeţe de ieşire pentru semnale digitale

 circuit de ieşire digitală prin releu


 functionare
 caracteristici:
 asigură o izolare galvanică foarte bună
 pot fi comutate tensiuni şi curenţi mari
 componentele mecanice ale releului limitează frecvenţa semnalului
de ieşire (max. 1Hz)
 comutările frecvente provoacă uzura prematură a releului
V Circuit de forţă

D1 K Consumator

Circuit TTL
R1
T1

R2

 circuit de ieşire digitală prin optocuplor


 functionare
 caracteristici:
 asigură o izolare galvanică bună
 frecvenţa maximă a semnalului este mult mai mare (10KHz-
1MHz)
 comutările repetate nu afectează circuitul (număr nelimitat de
cicluri)
 puterea transmisă este mică
V1 V2

R1 R2 R3
Comandă

Optocuplor T
Ieşire TTL

 circuit de ieşire digitală prin tiristor


 caracteristici:
 nu asigură izolarea galvanică a circuitului de comandă de circuitul de
forţă
 există pericolul străpungerii tiristorului, ceea ce permite trecerea
tensiunii din circuitul de forţă în partea de control
 consumatorul (elementul de acţionare) poate fi comandat în impulsuri

V Ur V

R
Circuit TTL T2
Uc R1 Ur
T1

R2 t
Uc

 circuit de ieşire pentru comanda motoarelor pas-cu-pas


 unipolare – curentul circula intr-un sens
 bipolare – curentul circula in 2 sensuri
V

L1 L2 L3 L4
L1 Ieşiri
TTL
L2 L4 C1 R1

C2 R2
L3
C3 R3

C4 R4
comanda circuitului pentru motoarelor pas-cu-pas -
unipolare

C1

C2

C3

C4

varianta b.
varianta a.

Comanda unui motor pas-cu-pas bipolar

V
L1
T1 T3
L2

T2 T4
C1

C2
circuit de ieşire pentru comanda motoarelor de curent
continuu
V C1

T1 T3
C2

M
T2 T4
C1
turaţia
t
C2
Interfeţe de intrare pentru semnale digitale

circuit de intrare digitală prin releu


functionare
caracteristici:
izolare galvanică foarte bună
frecvenţa de comutare este limitată superior (aprox. 1 Hz)
număr limitat de cicluri de comutare, datorită uzurii
componentelor mecanice

V
V
R2 Intrare TTL
R1
Circuit de forţă

C
K D
circuit de intrare digitală prin optocuplor
functionare
caracteristici:
izolare galvanică bună
dimensiuni reduse
frecvenţe de comutare relativ mari (1kHz- 100KHz)
număr nelimitat de cicluri de comutare

Vi
V

C R1 R2
Intrare TTL

Optocuplor
Interfeţe de ieşire pentru semnale analogice
Canal analogic de iesire
registrul – memorează valoarea digitală a semnalului analogic
CD/A – convertor digital-analog – converteşte un semnal digital într-o valoare
analogică
FTJ – filtru trece jos – realizează filtrarea semnalului de ieşire, atenuând
trecerile bruşte între valorile de ieşire discrete
amplificator – adaptează semnalul analogic de ieşire conform unui anumit
standard de transmisie (tensiune, curent, impedanţă), sau conform cu
specificaţiile dispozitivului de acţionare
dispozitiv de acţionare – element de automatizare menit să influenţeze
evoluţia unui proces
adaptor – transformă semnalul analogic într-o comandă către elementul de
execuţie
element de execuţie – dispozitiv care acţionează asupra unui parametru de
Magistrala intrare în proces (ex.: robinete, valve, motor electric, etc.)
sistem
Interfaţă de ieşire analogică

Registru Disp. de execuţie


Amplif. Adaptor
Elem.
CD/A FTJ exec.
Circuite de conversie digital-analogice

varianta 1
Caracteristicile circuitului de conversie:
precizia de conversie este puternic influenţată de precizia
sursei de referinţă şi de precizia rezistenţelor din reţea; o
abatere de 1% a rezistenţei R7 are un efect echivalent
cu aportul ramurii corespunzătoare bitului D0
conversia este continuă în timp şi discretă ca valori de
ieşire
D7 D6 D0

10V
R
1mA 1/2mA 1/128mA
Eref
10kΩ 2*10kΩ 128*10kΩ

- Ue

I=Σ Di*Ii +
varianta 2 Uref
Caracteristici:
schema este mai puţin Ue = n * (Uref/16) =
sensibilă la precizia = (D0+D1*2+D2*4+D3*8)*
de realizare a 15/16Uref (Uref/16)
rezistenţelor; este
mult mai uşor să se
realizeze rezistenţe 14/16Uref
de aceeaşi valoare
datorită nivelelor
multiple de
comutare apar
-
căderi de tensiune Ue
care modifică +
valoarea tensiunii
selectate (fiecare
comutator induce o 1/16Uref
cădere de
tensiune)

D0 D1 D2 D3

R
Varianta 3
Ue = - R* Σ Ii = Uref
1
= -R * ( Uref/ 2R+ Uref/4R+ ..+ Uref/2n+1R) = 2R I0 D0 Ue
= -Uref *( D0/2 + D1/4 + .. +Dn/2n+1)
0
R
Caracteristici:
2R I1 D1
precizia conversiei este mai puţin
sensibilă la precizia de realizare a
rezistenţelor R
sursa de referinţă este permanent
încărcată cu aceeaşi sarcină,
indiferent de poziţia comutatoarelor, 2R In D
ceea ce reduce variaţia tensiunii de n

referinţă şi implicit creşte precizia


2R
conversiei
tehnologic este mult mai uşor de realizat
o reţea de rezistenţe care au doar 2
valori
Convertoare cu modulaţie în lăţime de impuls

dezavantaje ale convertoarelor analogice:


tehnologia de realizare este complexă (combinaţie de tehnologie analogică
şi digitală), schema este mai greu de integrat pe scară largă şi implicit
preţul circuitului este mai ridicat
precizia de conversie este influenţată de precizia referinţei de tensiune şi de
precizia componentelor
pentru controlul convertorului sunt necesare mai multe linii digitale de date
Conversia prin modulaţie în lăţime de impuls (eng. PWM – Pulse
Width Modulation)
tehnologie pur digitala pentru a obtine un efect similar cu cel
produs de un semnal analogic
o singura iesire digitala este echivalenta cu un semnal
analogic
solutia: modularea in latime de impuls in functie de valoarea
iesirii
PWM
implementare: numarator reprogramabil si cu
autoinitializare
T T

55% 80%

t
Interfeţe de intrare pentru semnale analogice
traductorul – dispozitiv conectat în proces şi care transformă variaţia unei mărimi fizice în variaţia
unui semnal electric; traductorul se compune dintr-o parte de senzor şi un adaptor de semnal
amplificatorul – are rolul de a adapta semnalul de intrare la domeniul admis al convertorului
analog-digital; în anumite cazuri este necesară izolarea galvanică a semnalului de intrare de
restul circuitului
multiplexorul analogic (MUX) – permite comutarea mai multor intrări analogice la un singur
convertor analog-digital
filtrul trece jos (FTJ) – are rolul de a limita frecvenţa semnalului de intrare; se consideră că acele
componente de semnal care depăşesc o anumită limită de frecvenţă sunt generate de
zgomote şi în consecinţă trebuie eliminate
circuitul de eşantionare/reţinere (eng. S/H – Sample and hold) – are rolul de a preleva eşantioane
din semnalul de intrare şi de a menţine constantă valoarea eşantionată pe toată durata ciclului
de conversie
convertorul analog-digital (CAD) – converteşte un semnal analogic într-o valoare digitală
registrul de intrare (RI) – memorează valoarea convertită pentru a fi citită de procesor
Magistrala
Interfaţa de intrare analogică sistem
Traductor Amp.
M RI
S FTJ S/H CAD
U
X
Selecţie
MUX
Circuite de amplificare
Pentru amplificatorul inversor:
(Ue – Uref)/R2 = (Uref – Ui)/R1
Ue= - R2/R1*( Ui – (1+R1/R2)*Uref)
Ui= Ui_off +ΔUi ;
Uref se regleaza astfe incat sa se elimine tensiunea de offset de la intrare
(Ui_off = (1+R1/R2)*Uref)
Ue= -R1/R2* ΔUi => R1/R2 = factorul de amplificare

R2

R1 Ui Ui
Ui - + +
Ue Ue
Ue
V+ - -
+
R2
Uref
R1
V-

a. circuit inversor b. circuit neinversor c. circuit repetor


Amplificatoare de intrare
pentru amplificatorul neinversor:
Ui = Ue* R1/(R1+R2)
Ue = (1 + R2/R1)* Ui
comparatie intre cele 3 variante:
Circuitul inversor:
amplificare controlabila prin R1 si R2,
eliminarea offesetului prin Uref
impedanta de intrare este dependenta de rezistente
Circuit neinversor:
iesirea este de aceeasi polaritate cu tensiunea de intrare
amplificarea este supraunitara
impedanta de intrare este foarte mare
Circuitul repetor:
amplificare unitara (egala cu 1)
impedanta foarte mare
nu elimina offsetul
Circuit de intrare pentru semnale analogice

Izolarea galvanica a semnalului de intrare:


greu de realizat (cu optocuploare, cu transformatoare de
semnal sau cu amplificatoare cu optocuploare
incorporate)
precizia masurarii scade
Modulul de filtrare:
pentru eliminarea zgomotelor – filtru trece jos
pentru taierea frecventelor mai mari de jumatoate din
frecventa semnalului de esantionare – filtru anti-
aliasing
Teşantioanre

Tsinus
Tsinus fals
Modulul de esantionare-retinere
(eng. sample-and-hold)
Ui

AO1 Ue
AO2
C

CLK

Semnal eşantionat

Semnalul iniţial
Convertoare analog-digitale
Convertor cu aproximări
succesive - Caracteristici: Start conversie Bloc de control Sfârşit conversie
conversia nu este continuă; ea se Comparato
realizează în cicluri, care au un Ui r - Registru de
număr de paşi dependent de + aproximări succesive
R Date
numărul de biţi pe care se face I
conversia
Uconv Convertor D/A
viteză medie de conversie (1-100 μs),
precizie şi rezoluţie moderată (10-12 biţi)
preţ relativ mic
sunt cele mai utilizate convertoare
analog-digitale

255
Uconv

128 Ui
96
64
32

0 1 0 1 0 1 0 0 = 54 16
Convertor A/D cu comparatoare –
convertoare “flash”

Caracteristici:
viteză de conversie foarte mare Ui Uref Codificator
prioritar
conversie continuă în timp R255
este mai dificil de integrat, 255/256* + 255
datorită comparatoarelor Uref -
analogice R254
+ 254 D7
numărul comparatoarelor creşte 254/256*Ur
D6
-
exponenţial cu numărul de ef D5
biţi pe care se face R254
+ 253
conversia (ex.: pentru 8 biţi - D0
sunt necesare 256 de
comparatoare) 1/256*Ure + 1
precizia şi rezoluţia de f
-
conversie este limitată R0
(uzual conversia se face
doar pe 8 biţi)
Convertor cu dublă pantă
Caracteristici:
rezoluţie foarte mare (12-16 biţi);
rezoluţia este dată de U3
Ucondensator
numărul de biţi ai
numărătorului, nefiind limitată U2
superior U1
precizie mare, deoarece procesul
de conversie nu este t1 t2 t3
Comandă
influenţat de precizia
componentelor analogice sau
de variaţia tensiunii de
alimentare
timp de conversie relativ mare Comp. Numărător
P1 P2 Stop
Ui Data
G
C
Start

Comandă
CLK
Convertor sigma-delta
Caracteristici:
integrabilitate foarte bună (număr x(t)
mic de componente analogice) x(t)
se pot aplica filtre digitale pe
xd(t) t
semnalul binar generat
frecvenţă mare de eşantionare y(kT)
rezoluţie bună y(kT)
imunitate la zgomote t
se recomandă pentru tehnicile
digitale de prelucrare a
semnalelor Figura 3.34 Diagrama de conversie sigma-delta
conversie A/D (modulaţie)
x(t) Convertor y(kT)
Σ
pe un bit
xd(t)

conversie D/A (demodulaţie)


y(kT) ∫ x(t)
FTJ

Figura 3.33 Principiul conversiei sigma-delta


Probleme privind conversia analog-digitală

frecvenţa de eşantionare
cuantizarea valorii parametrului de intrare
eroarea de conversie:
eroarea de digitizare – datorită cuantizării valorilor
eroarea de neliniaritate – proporţionalitatea nu este menţinută pe toată plaja
de valori
eroarea de offset – dreapta de conversie nu trece prin punctul de origine,
adică la o tensiune de intrare 0 valoarea convertită este diferită de 0 sau
invers
eroarea de comutare – apare la comutarea de la o valoare cu mulţi biţi de 1
la o valoare cu un număr mai mic de biţi de 1 (ex.: 00001111 
00010000); pentru o valoare mai mare de intrare valoarea digitală este
mai mică
Eroarea de conversie

Eroare de digitizare
Vd
Vd

Eroare de offset
Eroare de comutare

Eroare de neliniaritate 1000


0111

Ui Ui

S-ar putea să vă placă și