Sunteți pe pagina 1din 112
Material suport pentru stagii de practic ă în domeniul dezvolt ă rii software pentru automatiz

Material suport pentru stagii de practică în domeniul dezvoltării software pentru automatizări MEDIU DE DEZVOLTARE LabVIEW

CUPRINS 1. Prezentare general ă a mediului de programare LabVIEW 6 1.1 Introducere 6 1.2

CUPRINS

1. Prezentare generală a mediului de programare LabVIEW

6

1.1 Introducere

6

1.2 Simboluri utilizate în descriere

7

1.3 Introducere în LabVIEW

7

1.4 Şabloane VI, exemple de VI şi instrumente

8

1.4.1 Şabloane LabVIEW VI

8

1.4.2 Exemple de VI-uri LabVIEW

8

1.4.3 Instrumente LabVIEW pentru configurarea achiziţiei

8

1.5 Introducere în instrumentaţia virtuală

9

1.5.1 Panou frontal

9

1.5.2 Diagrama bloc

9

1.5.3 Terminale

9

1.5.4 Noduri

10

1.5.5 Conexiuni prin fire

10

1.5.6 Structuri

11

1.5.7 Pictograma şi panoul conector

11

1.6 Mediul LabVIEW 11

 

1.6.1 Fereastra Getting Started

11

1.6.2 Paleta de controale

12

1.6.3 Paleta de funcţii

12

1.6.4 Navigarea prin paleta de controale sau de funcţii

12

1.6.5 Paleta de unelte

13

1.6.6 Meniuri şi bare de instrumente

13

2. Crearea unui instrument virtual

14

2.1 Lansarea programului LabVIEW

14

2.2 Deschiderea unui nou VI utilizând un şablon

15

2.3 Adăugarea unui control pe panoul frontal

16

2.4 Schimbarea tipului semnalului

17

2.5 Cablarea obiectelor pe Diagrama bloc

19

2.6 Execuţia unui instrument virtual

20

2.7 Modificarea unui semnal

21

2.8 Afişarea a două semnale pe un grafic

24

2.9 Personalizarea unui buton de control

25

2.10 Personalizarea unui grafic de formă de undă

26

2.11 Concepte învăţate în acest capitol

28

 

2.11.1 Căsuţa de dialog New şi şabloanele VI

28

2.11.2 Panoul frontal

28

2.11.3 Diagrama bloc

28

2.11.4 Unelte din panoul frontal şi din diagrama bloc

28

2.11.5 Rularea şi oprirea unui VI

29

2.11.6 Express

VI

29

2.11.7 Resurse de documentaşie LabVIEW

29

2.11.8 Proprietăţile casetelor de dialog

29

2.11.9 Comenzi rapide de la tastatură

29

3. Personalizarea unui instrument virtual

30

3.1

Construirea unui instrument virtual pornind de la un şablon gol

30

3.2 Deschiderea unui instrument virtual blanc (gol) 31 3.3 Ad ă ugarea unui Expre ss

3.2 Deschiderea unui instrument virtual blanc (gol)

31

3.3 Adăugarea unui Express VI care simulează un semnal

31

3.4 Căutări în Help pentru modificarea unui semnal

32

3.5 Personalizarea unei interfeţe utilizator din diagrama bloc

33

3.6 Configurarea unui VI pentru a rula continuu, până la oprire utilizator

35

3.7 Utilitarea ferestrei cu lista de erori

36

3.8 Controlul vitezei de executie

37

3.9 Folosirea unui tabel pentru a afişa date

38

3.10 Căutarea de exemple

39

3.11 Concepte învăţate în acest capitol

40

3.11.1 Folosind resurselor de asistenţă LabVIEW Help

40

3.11.2 Personalizarea codului din diagrama bloc

41

3.11.3 Crearea comenzilor şi indicatorilor

41

3.11.4 Controlul opririi unui VI

41

3.11.5 Erori şi conexiuni întrerupte

41

3.11.6 Afişarea datelor într-un tabel

42

3.11.7 Using the NI Example Finder

42

3.11.8 Comenzi rapide de la tastatură

42

4. Analizarea şi salvarea unui semnal

43

4.1 Construirea unui VI de analizare a unui semnal

43

4.2 Modificarea a VI Creat dintr-un şablon

44

4.3 Adăugarea unui semnal

45

4.4 Adăugarea a două semnale

46

4.5 Filtrarea unui semnal

47

4.6 Modificarea aspectului graficelor

49

4.7 Analizând amplitudinea semnalului

49

4.8 Controlul vitezei de executie

50

4.9 Adăugarea unui led de avertizare

51

4.10 Stabilirea unei limite de nivel de avertizare

51

4.11 Avertizarea utilizatorului

52

4.12 Configurarea unui VI pentru a salva datele într-un fişier

53

4.13 Salvarea datelor într-un fişier

54

4.14 Adăugarea unui buton care stochează date la apăsare

54

4.15 Salvarea datelor la solicitarea utilizatorului

55

4.16 Vizualizarea datelor salvate

56

4.17 Concepte învăţate în acest capitol

56

4.17.1 Controale şi indicatori

57

4.17.2 Datele de filtrare

57

4.17.3 Salvarea datelor

57

5. Achiziţia de date şi comunicaţia cu instrumentele virtuale 57

5.1 Cerinţe hardware şi software

58

5.2 Achizitia unui semnal în NI-DAQmx

58

5.3 Crearea unui task NI-DAQmx 59

5.4 Afişarea grafică a datelor de la un dispozitiv DAQ

61

5.5 Editarea unui task NI-DAQmx

61

5.6 Compararea vizuală a două citirii de tensiune 62

5.7 Comunicarea cu un instrument

63

5.8 Noţiuni de bază cu Instrument Driver Finder

63

5.9 Găsirea şi instalarea driverelor de instrumente

64

5.10 Folosirea driverelor de instrumente

65

5.11 Selectarea unui instrument utilizând Instrument I/O Assistant

65

5.12 Dobândirea şi parsarea de informaţii pentru un instrument 66

67

5.14 Concepte învăţate în acest capitol 68

5.13 Cablarea unei comanzi la un instrument

5.14.1 DAQ Assistant Express VI

68

5.14.2 Taskuri în NI-DAQm

68

5.14.3 Drivere instrument 68 5.14.4 Instrument I/O Assistant Express VI 69 6. Bucle ş i

5.14.3 Drivere instrument

68

5.14.4 Instrument I/O Assistant Express VI

69

6. Bucle şi structuri

69

6.1 Buclele For 70

6.2 Buclele While 71

6.3 Bucle cu auto-indexare

72

6.3.1 Auto-indexarea pentru a seta numărătoarea într-o buclă For

73

6.3.2 Auto-indexarea cu bucle While

73

6.3.3 Utilizarea buclelor pentru a construi matrice

74

6.4 Registre de deplasare şi noduri de reacţie în bucle

74

6.4.1 Registre de deplasare

74

6.4.2 Iniţializarea registrelor de deplasare 75

6.4.3 Registre de deplasare salvate în stive

76

6.4.4 Nodul de reacţie

77

6.4.5 Date implicite în bucle 78

6.5 Structuri condiţionate, secvenţiale şi de tip eveniment 78

78

6.5.2 Valorile electorului Case şi tipuri de date 79

6.5.1 Structura Case

6.5.3 Tuneluri de intrare şi ieşire

79

6.5.4 Utilizarea structurilor de caz pentru erorile de operare

80

6.5.5 Structuri secvenţiale

80

6.5.6 Structuri

eveniment

81

7. Gruparea datelor folosind siruri de caractere, matrici şi clustere

81

7.1 Gruparea datelor utilizând şiruri

81

7.1.1 Tipuri de siruri de caractere

82

7.1.2 Tabele

83

7.1.3 Editarea, formatarea şi parsarea şirurilor

83

7.2 Gruparea datelor utilizând matrici sau clustere

84

7.2.1 Matrici

84

7.2.2 Exemple de matrici

84

7.3 Crearea controalelor de tip matrici, indicatori şi constante 87

7.3.1 Crearea unei matrice multidimensionale

87

7.3.2 Funcţii matrice

88

7.3.3 Funcţiilor de redimensionarea automată a matricilor

88

7.3.4 Date implicite în matrici 89

7.4 Clustere 89

7.4.1 Ordonarea elementelor cluster

90

7.4.2 Funcţii cluster

90

7.4.3 Crearea clusterelor de tip controale, indicatori şi constante 90

8 Grafice şi chart-uri 91

91

8.2 Forme de undă de tip grafice şi charts 92

92

8.1.Tipuri de grafice şi chart-uri

8.2.1 Forme de undă de tip grafic

8.2.2 Forme de undă de tip chart 92

93

8.3 Grafice XY 93

8.2.3 Tipuri de date de forme de undă

8.3.1 Intensitatea graficelor şi chart-urilor

94

8.3.2 Intensitatea chart-urilor

95

8.3.3 Intensititatea graficelor

96

8.3.4 Utilizarea mapării culorilor cu ajutorul indicatoarelor de intensitate

96

8.4 Grafice de formă de undă digitală

97

8.4.1 Tipul de date Digital Waveform 99

8.5 Grafice 3D

99

8.6 Personalizarea indicatoarelor de tip grafic şi chart

101

8.6.1

Utilizarea scalelor X si Y multiple

101

  8.6.2 Autoscalarea 101 8.6.3 Formatarea scalelor X si Y 102 8.6.4 Utilizarea obiect elor
 

8.6.2 Autoscalarea

101

8.6.3 Formatarea scalelor X si Y

102

8.6.4 Utilizarea obiectelor Graph Palette

102

8.6.5 Personalizarea apariţiei

indicatoarelor Graph şi Chart

103

8.7 Personalizarea indicatoarelor de tip grafic

103

8.7.1 Utilizarea

cursoarelor grafice

104

8.7.2 Utilizarea notelor explicative la indicatoare grafice

105

8.7.3 Personalizarea indicatoarelor 3D Graph

106

8.8

Personalizarea indicatoarelor de tip chart

106

8.8.1 Configurarea lungimii istoricului unui chart

106

8.8.2 Configurarea modurilor de actualizare a indicatoarelor chart

107

8.8.3 Utilizarea ploturilor de tip suprapus şi de tip stivă

107

9.

Utilizarea altor caracteristici ale mediului LabVIEW

108

9.1 Controale şi indicatoare

108

9.2 Instrumente virtuale (VI-uri)

109

9.3 Funcţii utilizate în LabVIEW

109

9.4 Tipuri de date

109

9.5 Când să utilizaţi alte funcţii LabVIEW

110

10.

Bibliografie

112

1. Prezentare general ă a mediului de programare LabVIEW 1 1 1 1 I I

1. Prezentare generală a mediului de programare LabVIEW

11

11

IInnttrroodduucceerree

Prezentul material este creat pentru a ajuta utilizatorii noi să se familiarizeze cu unele dintre caracteristicile fundamentale ale mediului de dezvoltare pentru instrumentaţie virtuală al firmei National Instruments denumit LabVIEW. Materialul este conceput astfel încât să-l puteţi să-l parcurgeţi în câteva ore, deci util pentru studenţii care, în stagii de practică, vor utiliza produsul pentru dezvoltarea unei aplicaţii. Acest manual de iniţiere presupune că aţi instalat deja cu succes produsul LabVIEW pe computer. Folosiţi acest manual ca un tutorial pentru a vă familiariza cu mediul de programare grafic şi caracteristicile de bază pe care le utilizaţi pentru a achiziţiona date şi a construi aplicaţii de control ale instrumentelor. Acest manual conţine exerciţii pe care le puteţi parcurge pentru a afla cum să dezvoltaţi aplicaţii de bază în LabVIEW.

Din acest manual de iniţiere puteţi învăta:

O prezentare generală a mediului de programare LabVIEW cu explicitări despre:

 

o

Ferestrele principale

o

Terminale, noduri, conexiuni prin fire

o

Structuri, palete, şabloane

o

Meniuri de bare

Cum să creaţi un instrument virtual

 

o

Cum să personalizaţi o interfaţă utilizator

o

Cum să cablaţi obiectele în diagrama bloc

o

De ce unelte disponibile puteţi face uz

o

Cum se ruleaza un instrument virtual

Cum să personalizaţi un instrument virtual

 

o

Personalizarea unei interfeţe utilizator din diagrama bloc

o

Crearea comenzilor şi indicatorilor

o

Controlul rulării şi vitezei de execuţie a unui VI

o

Controlul opririi unui VI

o

Utilitatea ferestrei cu lista de erori

Cum să analizaţi un semnal şi să salvaţi datele preluate din măsurători

 

o

Cum să adăugaţi semnale

o

Cum să filtraţi un semnal

o

Cum să compactaţi semnalele în grafice

o

Cum să personaţizaţi aspectul graficelor

o

Cum se salvează datele în fişiere dedicate

o

Cum se vizualizează datele salvate

Cum să comunicaţi cu instrumentele virtuale

 

o

Folosirea driverelor de comunicaţie

o

Comunicaţia cu un instrument

o

Dobîndirea şi parsarea de informaţii pentru un instrument

Cum să utilizaţi buclele şi structurile într-un instrument virtual

 

o

Auto-indexarea buclelor

o

Registre de deplasare

o

Diferite tipuri de structuri

Cum să grupaţi datele folosind şirurile, matricile şi clusterele

Cum să utilizaţi efficient diferitele tipuri de grafice

O recapitulare în fiecare capitol a informaţiilor acumulate

Parcurgând acest manual puteţi să faceţi o iniţiere rapidă într-un mediu de dezvoltare de aplicaţii foarte cunoscut şi performant.

1 1 2 2 S S i i m m b b o o l

11 22

SSiimmbboolluurrii uuttiilliizzaattee îînn ddeessccrriieerree

Operarea la nivelul mediului de dezvoltare se face în principal cu ajutorul mouse-ului prin clic sau dublu-clic pe butoanele acestuia. Pentru o mai uşoară reprezentare a capturilor prezentate în manual, în tabelul 1 se prezintă câteva dintre simbolurile de operare utilizate şi semnificaţia acestora.

»

Simbolul te duce prin elementele de meniu imbricate şi opţiuni ale casetelor de dialog către o acţiune finală

Îngroşare

Textul bold denotă obiectele de care trebuie să le selectaţi sau să faceţi clic în mediul de programere, cum ar fi elemente de meniu şi casetele de dialog de opţiuni. De asemenea, textul bold denotă nume de parametru, comenzile şi indicatoarele de pe panoul frontal, casetele de dialog, secţiuni ale casetelor de dialog, nume de meniuri, şi nume de palete.

(bold)

Text

Textul cursiv denotă variabile, accentul pe ceva, o referinţă încrucişată, sau introducerea unui concept cheie. Textul cursiv indică, de asemenea, un text care este un substituent pentru un cuvânt sau o valoare care trebuie să fie furnizată.

cursiv

(italic)

 

Textul cu caractere din acest font (Courier) denotă un text pe care ar trebui să

Caracter

îl introduceţi de la tastatură, secţiuni de cod, exemple de programare şi

emonospac

exemple de sintaxă. Acest font este, de asemenea, utilizat pentru numele

e

proprii de unităţi de disc, căi, directoare, programe, subprograme, subrutine, nume de dispozitive, operatiuni, variabile, nume de fişiere şi extensii.

Caracter

Textul bolduit cu acest font denotă mesajele şi răspunsurile pe care calculatorul le imprimă automat pe ecran. Acest font de asemenea, subliniază linii de cod care sunt diferite faţă de alte exemple.

emonospac

ebold

Platform

Textul în acest font (Arial Black) denotă o platformă specifică şi indică faptul că textul ce urmează se aplică numai la această platformă.

Tabelul 1 – Tabel de simboluri de operaţiuni

11 33

IInnttrroodduucceerree îînn LLaabbVVIIEEWW

LabVIEW (Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench) este un limbaj de programare grafic care utilizează pictograme în loc de linii de text pentru a crea aplicaţii. Spre deosebire de limbajele de programare bazate pe text, în cazul în care instrucţiunile determină ordinea de execuție programului, LabVIEW foloseşte Programarea dataflow, în cazul în care fluxul de date prin nodurile de pe schema bloc determină ordinea de execuție a VI-urilor şi a funcţiilor. Instrumentele VI, sau virtuale, sunt programe LabVIEW care imită fizic instrumentele. În LabVIEW, se construieşte o interfaţă de utilizator prin utilizarea unui set de unelte şi obiecte. Interfaţa cu utilizatorul este cunoscută sub numele de pe panoul frontal. Apoi puteţi să adăugaţi codul utilizând reprezentări grafice de funcţii pentru a controla obiectele de pe panoul frontal. Acest cod sursă grafică este, de asemenea, cunoscut sub numele de cod G sau codul diagramă bloc (schemă bloc). Schema bloc conţine acest cod. În unele privinţe, schema bloc seamănă cu o schemă logică. Puteţi achiziţiona mai multe pachete de instrumente software de add-on pentru dezvoltare aplicaţii specializate. Toate seturile de instrumente se integrează perfect în

LabVIEW. Consulta ţ i site-ul Web National Instruments la ni.com\toolkit -uri pentru mai multe informa

LabVIEW. Consultaţi site-ul Web National Instruments la ni.com\toolkit-uri pentru mai multe informaţii despre aceste toolkit-uri.

11 44

ŞŞaabbllooaannee VVII,, eexxeemmppllee ddee VVII şşii iinnssttrruummeennttee

Utilizaţi template-uri de instrumente virtuale (VI-uri) LabVIEW, exemple VI şi instrumente ca un punct de plecare pentru a vă ajuta să proiectaţi şi să construiţi VI-uri.

1.4.1 Ş abloane LabVIEW VI

Există şabloane de instrumente virtuale predefinite (built-in). Acestea includ subVI- uri, funcţii, structuri, şi obiecte de pe panoul frontal de care aveţi nevoie pentru a începe construirea de măsurători comune de aplicaţii. şabloanele VI se deschid fără titlu VI aşa că trebuie să salvate. Selectaţi File»New pentru a afişa caseta de dialog New, care enumeră şabloanele predefinite. De asemenea, puteţi afişa caseta de dialog New, făcând clic pe link- ul New în fereastra Getting Started noțiuni de bază).

1.4.2 Exemple de VI ­uri LabVIEW

Mediul LabVIEW caută printre sute de exemple VI pe care le puteţi folosi şi încorpora în VI-urile pe care le creaţi. Puteţi modifica un exemplu pentru a se potrivi cu aplicaţia, sau puteţi copia şi lipi de la unul sau mai multe exemple într-un VI pe care il creaţi. Răsfoiţi sau căutaţi exemplu VI cu NI Example Finder prin selectarea Help » Find Examples.

Consultaţi NI Developer Zone la ni.com/zone pentru exemple suplimentare de

VI.

De asemenea, puteţi accesa exemple folosind butoanele Open example şi Browse related examples situate în partea inferioară a anumitor VI şi puteţi accesa funcţii de referinţă în LabVIEW Help. Faceţi clic pe butonul Open example pentru a deschide exemplu VI la care se referă acest subiect. Faceţi clic pe butonul Browse related examples pentru a deschide NI Example Finder şi afişa exemple legate de VIS.

De asemenea, puteţi să faceţi clic dreapta pe un VI sau pe o funcţie pe diagrama bloc sau pe paletă anume şi selectaţi Examples din meniul de comenzi rapide pentru a afişa un subiect de ajutor cu link-uri către exemple pentru acel VI sau acea funcţie.

1.4.3 Instrumente LabVIEW pentru configurarea achizi ţiei

Utilizaţi Measurement & Automation Explorer (MAX), pentru a vă ajuta să configuraţi dispozitive de măsurare. Selectaţi Tools»Measurement & Automation Explorer pentru a lansa MAX şi a configurara hardware-ul şi software-ul National Instruments. Pentru a instala MAX de pe dispozitivul National Instruments aveţi nevoie de CD cu drivere.

Puteţi face referire la cartea Controlling Instruments prin fila Contents în LabVIEW Help pentru informaţii despre controlarea alte tipuri deinstrumente. Utilizaţi DAQ Assistant pentru a configura grafic canale sau operaţii de măsurare comune. DAQ Assistant Express VI nu apare pe paleta Functions dacă nu aveţi NI-DAQmx instalat.

1 1 5 5 I I n n t t r r o o d

11 55

IInnttrroodduucceerree îînn iinnssttrruummeennttaaţţiiaa vviirrttuuaallăă

Programele LabVIEW sunt numite instrumente virtuale, sau Vi, pentru că aspectul şi funcţionarea lor imită instrumente fizice, cum ar fi osciloscoape şi multimetre. Fiecare VI utilizează funcţii care manipulează datele de intrare din interfaţa cu utilizatorul sau alte surse şi afişează aceste informaţii în alte fişiere sau pe alte computere.

Un VI conţine următoarele trei componente:

Panou frontal - serveşte ca interfaţă de utilizator.

Diagrama (schema) bloc - conţine codul sursă grafic care defineşte funcţionalitatea

VI-ului. Pictograma şi conectorul panoul - Identifică interfaţa de la un alt VI, astfel încât puteţi utiliza VI într-un alt VI. Un VI într-un alt VI se numeşte un subVI. La un subVI corespunde o subrutină bazată pe text într-un limbaj de programare.

1.5.1 Panou frontal

Panoul frontal este interfaţa cu utilizatorul al VI-uluia. Puteţi construi un panou frontal folosind comenzile şi indicatoarele, care sunt terminalele interactive de intrare şi de ieşire ale VI-ului, respective. Controalele sunt butoane rotunde, butoane de apăsat, cadrane, şi alte mecanisme de intrare. Indicatorii sunt grafice, LED-uri, şi alte adispozitive de afişare de ieşire. Controale simulează mecanismele de intrare ale instrumentul şi datele de aprovizionare la schema bloc a VI-ului. Indicatorii simulează mecanismele de ieşire ale instrumentului şi a informaţiilor de afişare din schema bloc, achiziţionează sau generează.

1.5.2 Diagrama bloc

După ce ati construit panoul frontal, adăugaţi codul folosind reprezentări grafice de funcţii pentru a controla obiectele de pe panoul frontal. Diagrama bloc conţine acest cod sursă grafică, de asemenea, cunoscut sub numele de cod G sau Codul bloc diagrama. Obiectele de pe panoul frontal apare ca terminale în blocul diagramă. Următoarul VI conţine mai multe obiecte din schema bloc - terminale, funcţii, şi fire şi este prezentat în figura 1.

1.5.3 Terminale

Terminalele reprezintă tipuri de date de control sau indicator. Puteţi configura controalele de pe panoul frontal sau indicatorii să apară ca pictograme sau date de tip terminale pe diagrama bloc. În mod implicit, obiectele panoului frontal apar ca terminale pictograma. De exemplu, un terminal pictograma buton, prezentate după cum urmează, reprezintă un buton de pe panoul frontal.

cum urmeaz ă , reprezint ă un buton de pe panoul frontal. DBL de la partea

DBL de la partea de jos a terminalului reprezintă un tip de date flotante dublu- precizie. Un terminal DBL, prezentate după cum urmează, reprezintă un control numeric în virgula mobila dublă precizie.

un control numeric în virgula mobila dubl ă precizie. MEDIU DE DEZVOLTARE APLICA Ţ II LabVIEW
Figura 1 – Exemplu de panou frontal ş i diagram ă bloc Terminalele sunt porturi
Figura 1 – Exemplu de panou frontal ş i diagram ă bloc Terminalele sunt porturi

Figura 1 – Exemplu de panou frontal şi diagramă bloc

Terminalele sunt porturi de intrare şi de ieşire care produc schimbul de informaţii între panoul frontal şi diagrama bloc. Datele pe care le introduceţi în panoul frontal controleaza (a şi b din figura anterioară) intrările din diagrama bloc prin terminale de control. Datele apoi introducese sunt supuse funcţiilor de adunare şi scadere. Când funcţiile de adunare şi scădere completează calculele lor, ele produc noi valorile de date. Valorile de date curg către terminale indicatoare, unde actualizează valorile indicatorilor de pe panoul frontal (a+b şi a-b în figura anterioară).

1.5.4 Noduri

Nodurile sunt obiecte pe diagrama bloc care au intrări şi/sau ieşiri şi efectuează operaţiuni atunci când un VI se execută. Ele sunt similare la declaraţii, operatori, funcţii şi subrutine cu instrucţiunile din limbajele de programare bazate pe text. Funcţiile de adunare şi scădere din figura anterioară sunt exemple de noduri.

1.5.5 Conexiuni prin fire

Puteţi să transferaţi date între obiectele din diagrama bloc prin fire. În figura precedentă, firele conectează bornele terminalelor de control şi a indicatorilor la funcţiile de adunare şi scădere. Fiecare fir are o singură sursă de date, dar le puteţi conecta la mai funcţii de VI şi care citesc datele. Fire sunt de diferite culori, stiluri, şi grosimi, în funcţie de tipurile de date. Un fir rupt apare ca o linie neagră întreruptă cu un X roşu în mijloc. Firele rupte apar pentru o varietate de motive, cum ar fi atunci când încercaţi să conectaţi două obiecte cu tipuri de date incompatibile.

1.5.6 Structuri Structurile sunt reprezent ă ri grafice ale buclelor ş i sunt echivalente custructurile

1.5.6 Structuri

Structurile sunt reprezentări grafice ale buclelor şi sunt echivalente custructurile case din limbaje de programare bazate pe text. Utilizaţi structuri pe diagrama bloc pentru a repeta blocuri de cod şi pentru a executa un cod condiţional într-o anumită comandă.

1.5.7 Pictograma ş i panoul conector

După ce a aţi construit un panou frontal al VI-ului şi o diagrama bloc, construiţi o pictogramă şi un panou conector astfel încât să puteţi utiliza VI ca un subVI. Pictograma şi panoul conector corespund prototipul funcţiei în limbajele de programare bazate pe text. Fiecare VI afişează o pictogramă, cum ar fi cea prezentată mai jos, în colţul din dreapta sus al panoului frontal şi al diagramei bloc.

dreapta sus al panoului frontal ş i al diagramei bloc. O pictogram ă este o reprezentare

O pictogramă este o reprezentare grafică a unui VI. Acesta poate conţine text, imagini, sau o combinaţie a celor două. Dacă utilizaţi un al VI-lea ca un subVI, pictograma identifică subVI-ul pe schema bloc a VI-ului. Puteţi face dublu-clic pe pictograma pentru a o particulariza sau a o edita. De asemenea, aveţi nevoie pentru a construi un panou conector, prezentate după cum urmează, pentru a utiliza VI ca un subVI.

dup ă cum urmeaz ă , pentru a utiliza VI ca un subVI. Panoul conector este

Panoul conector este un set de terminale care corespund la controalele şi indicatorii acelui VI, similare cu lista de parametrii ai unui apel de funcţie în limbaje de programare bazate pe text. Panoul de conector defineşte intrări şi ieşiri pe care le puteţi cabla la al VI-a, astfel încât să-l folosiţi ca un subVI. Un panou conector primeşte date la bornele sale de intrare şi pasează datele la codul din diagrama bloc prin controalele din panoul frontal şi care primeşte rezultatele ca terminalele de ieşire ale indicatoriilor de pe panoul frontal.

11 66

MMeeddiiuull LLaabbVVIIEEWW

Folosiţi paletele LabVIEW, instrumentele şi meniurile pentru a construi panouri frontale şi diagrame bloc VI. LabVIEW include trei palete: de controale, de funcţii, de unelte. Mediul de asemenea include fereastra Getting Started (noţiuni de bază), fereastra Context Help (ajutor contextual), fereastra Project Explorer şi fereastra de navigare Navigation. Puteţi particulariza paletele de comenzi şi de funcţii şi puteţi seta mai multe opţiuni pentru prezentarea mediului.

1.6.1 Fereastra Getting Started

Fereastra Getting Started (noţiuni de bază) apare la lansarea LabVIEW. Utilizaţi aceasta fereastră pentru a crea noi VI-uri, pentru a selecta printre cele mai recente fişiere LabVIEW deschise, pentru a găsi exemple, şi a lansa LabVIEW Help. De asemenea, puteţi

avea acces la informa ţ ii ş i resurse pentru a v ă ajuta s

avea acces la informaţii şi resurse pentru a vă ajuta să înveţaţi despre LabVIEW, cum ar fi manuale specifice, subiecte de ajutor, şi resursele de pe web site-ul National Instruments ni.com.

Fereastra Getting Started dispare atunci când deschideţi un fişier nou sau unul existent. Fereastra Getting Started apare atunci când se închid panourile frontale şi diagramele bloc. De asemenea, puteţi afişa fereastra selectând View » Getting Started Window.

1.6.2 Paleta de controale

Paleta Controls este disponibilă numai pe panoul frontal. Paleta de controale conţine comenzile şi indicatoarele pe care le utilizaţi pentru a crea panoul frontal. Controalele şi indicatorii sunt situate pe subpalete pe baza tipurilor de controale şi indicatori. Selectaţi View » Controls Palette sau faceţi clic dreapta pe spaţiul de lucru din panoul frontal pentru a afişa paleta Controls. LabVIEW păstrează poziţia şi mărimea paletei Controls când reporniţi LabVIEW, paleta apare în aceeaşi poziţie şi are aceeaşi dimensiune. Aveţi posibilitatea să modificaţi conţinutul paletei.

1.6.3 Paleta de funcţ ii

Paleta de funcţii este disponibilă numai pe diagram bloc. Paleta Functions contine VI-urile şi funcţiile pe care le folosiţi pentru a construi diagrama bloc. VI-ul şi funcţiile sunt situate pe subpalete bazate pe tipuri de VI şi de funcţii. Selectaţi View » Functions Palette sau faceţi clic dreapta pe diagrama bloc într-un spaţiu de lucru pentru a afişa paleta Functions. LabVIEW reţine poziţia şi dimensiunea paleta Functions astfel încât când reporniţi LabVIEW, paleta apare în aceeaşi poziţie şi are aceeaşi dimensiune. Aveţi posibilitatea să modificaţi conţinutul paletei Functions.

1.6.4 Navigarea prin paleta de controale sau de func ţ ii

Faceţi clic pe un obiect de pe paleta pentru a plasa obiecte de pe cursorul astfel încât să puteţi să-l poziţionaţi pe panoul frontal sau pe diagrama bloc. De asemenea, puteţi să faceţi clic dreapta pictograma VI-ului de pe paleta şi selectaţi Open VI din meniul de comenzi rapide pentru a deschide un VI. Faceţi clic pe săgeţile negre din partea stângă a paletelor de controaler sau de funcţii pentru a extinde sau a restrânge subpaletele. Aceste săgeţi apar numai dacă setaţi formatul paletelor la Category (Standard) sau Category (Icons and Text). Folosiţi următoarele butoane de pe paletale de controale şi funcţii pentru a naviga prin palete, pentru a configura paletele, şi pentru a căuta printre controale, VI, şi funcţii.

Up (Sus) – Pute ţ i s ă v ă ridica ţ i cu un

Up (Sus) – Puteţi să vă ridicaţi cu un nivel în ierarhia paletei. Faceţi clic pe acest buton şi ţineţi butonul mouse-ului apăsat pentru a afişa un meniu de comenzi rapide care listează fiecare subpaletă în folderul subpaletei curente. Selectaţi un nume de subpaletă în meniul de comenzi rapide pentru a naviga printre subpalete. Acest buton apare numai dacă setaţi formatul paletei cu Icons, Icons and Text, sau Text

Search (C ă utare) - Modifica ţ i paleta pentru a accesa modul c ă

Search (Căutare) - Modificaţi paleta pentru a accesa modul căutare astfel încât să puteţi efectua căutări bazate pe text pentru a localiza controale, VI-uri, sau funcţii de pe palete. În timp ce o paleta este în modul de căutare, faceţi clic pe butonul Return pentru a ieşi din modul de căutare şi a reveni la paleta.

View (Vezi) - Ofer ă op ţ iuni pentru a selecta un format pentru paleta

View (Vezi) - Oferă opţiuni pentru a selecta un format pentru paleta curentă, arată şi ascunde categorii pentru toate paletele, şi sortează elemente în formate Text and Tree în ordine alfabetică. Selectaţi Options din meniul contextual pentru a afişa Controls/Functions

  Palettes din caseta de dialog Options , în care le pute ţ i selecta
 

Palettes din caseta de dialog Options, în care le puteţi selecta un format pentru toate paletele. Acest buton apare numai dacă faceţi clic pe pioneză în colţul din stânga sus de o paletă pentru a fixa paleta.

Restore Palette Size - Redimensioneaz ă paleta la dimensiunea sa implicit ă . Acest buton

Restore Palette Size - Redimensionează paleta la dimensiunea sa implicită. Acest buton apare numai dacă redimensionaţi paleta Controls sau Functions.

Tabelul 2 – Tabel de butoanele de acces palete

1.6.5 Paleta de unelte

Paleta Tools (de unelte) este disponibilă pe panoul frontal şi diagrama bloc. O unealtă este un mod de funcţionare special a cursorului mouse-ului. Cursorul corespunde cu pictograma uneltei selectate din paletă. Utilizaţi uneltele din paletă pentru a opera şi de a modifica panoul frontal şi obiectele din schema bloc. Dacă selectarea automată a uneltei este activată şi mişcaţi cursorul peste obiectele de pe panoul frontal sau schema bloc, LabVIEW selectează automat unealta corespunzătoare din paleta Tools. Selectaţi View » Tools Palette pentru a afişa paleta Tools. LabVIEW păstrează poziţia paletei Tools aşa că atunci când reporniţi LabVIEW, paleta apare în aceeaşi poziţie. Apăsaţi tasta <Shift> şi faceţi clic dreapta pentru a afişa o versiune temporară a paletei la locaţia cursorului.

1.6.6 Meniuri ş i bare de instrumente

Folosiţi elementele de meniu şi bara de instrumente pentru a opera şi de a modifica obiectele din panoul frontal şi diagrama bloc.

Meniurile din partea de sus a ferestrei VI conţine elemente comune cu alte aplicaţii, cum ar fi Open, Save, Copy şi Paste, precum şi alte elemente specifice LabVIEW. Unele elemente de meniu de asemenea, se pot lista prinde comenzi rapide de la tastatură. Faceţi clic pe săgeţile din partea de jos a meniului pentru a afişa toate elementele meniului. Puteţi afişa toate elementele de meniu în mod implicit prin selectarea Tools » Options, selectând Environment din lista Category, şi îndepărtarea bifa din caseta de validare Use abridged menus.

Meniuri de comenzi rapide Toate obiectele LabVIEW au asociate meniuri de comenzi rapide. Ca să creaţi un VI, utilizaţi elementele de meniu de comenzi rapide pentru a schimba aspectul sau comportamentul faţă de panoul frontal şi obiectele din schema bloc. Pentru a accesa meniul de comenzi rapide, faceţi clic dreapta pe obiect.

Meniuri de comenzi rapide în modul Run Când un VI se execută, sau este în modul de funcţionare run, toate obiectele de pe panoul frontal au un set prescurtată de comenzi rapide în mod implicit. Utilizaţi comanda prescurtată pentru a şterge, copia sau lipi conţinutul obiectului, pentru a stabili obiectul la valoarea implicită, sau pentru a citi descrierea obiectului.

Unele dintre controale mai complexe au opţiuni suplimentare. De exemplu, butonul knob include elemente de meniul contextual pentru a adăuga elemente şi de a schimba afişari de markeri scală.

Uneltele din bara de instrumente Utilizaţi butoanele de pe bara de instrumente al VI-ului pentru a rula un VI, a face pauză de rulare într-un VI, a abandoba execuţia unui Vi, a depana un VI, a configura fonturile, şi alinierea, de grup, şi distribuirea obiectelor.

Fereastra de unelte Project Explorer Utiliza ţ i butoanele Standard, Project, Build ş i Source

Fereastra de unelte Project Explorer Utilizaţi butoanele Standard, Project, Build şi Source Control din bara de instrumente pentru a efectua operaţiuni în cadrul unui proiect LabVIEW. Barele de instrumente sunt disponibile în partea de sus a ferestrei Project Explorer. Poate fi necesar să se extindă fereastra Project Explorer pentru a vizualiza toate barele de instrumente.

2. Crearea unui instrument virtual

Programele LabVIEW sunt numite instrumente virtuale, sau VIs, deoarece aspectul lor şi operaţiune imita instrumente fizice, cum ar fi osciloscoape şi multimetre. LabVIEW conţine un set cuprinzător de instrumente pentru achiziţionarea, analiza, afişarea şi stocarea de date, cum precum şi instrumente pentru depanarea codului scris. În LabVIEW, puteţi construi o interfaţă utilizator, sau un panoul frontal, cu comenzile şi indicatoarele aferente. Controale sunt butoane, butoane de apăsare, cadrane şi alte mecanisme de intrare. Indicatorii sunt grafice, LED-uri, şi alte ecrane de afişare. După ce a construiti un panou frontal trebuie să adăugaţi cod folosind VIs şi structuri pentru a controla obiectele de pe panoul frontal. Schema bloc conţine acest cod. Puteţi folosi LabVIEW pentru a comunica cu hardware-ul, pentru achiziţia de date, pentru a viziona şi controla dispozitivele de control precum şi instrumentele GPIB, PXI, VXI, RS232, RS485. În exerciţiul următor, veţi învăţa să construiţi un VI, care generează un semnal şi afişează semnalul pe un grafic. Puteţi completa exerciţiile din acest capitol în aproximativ 40 de minute. După ce aţi terminat exerciţiul, panoul frontal al VI-lea va arata similar cu cel din figura 2.

frontal al VI-lea va arata similar cu cel din figura 2. Figura 2 – Crearea panoului

Figura 2 – Crearea panoului frontal intr-un VI

22 11

LLaannssaarreeaa pprrooggrraammuulluuii LLaabbVVIIEEWW

Fereastra Getting Started apare atunci când se lansează LabVIEW. Utilizaţi această fereastră pentru a crea noi proiecte şi deschide proiectele existente. De asemenea, puteţi accesa resursele pentru a extinde capacitatea de informare despre LabVIEW pentru a vă ajuta să învăţaţi mai multe despre LabVIEW. Fereastra Getting Started dispare atunci când deschideţi un proiect existent sau creaţi un nou proiect şi reapare atunci când închideţi toate panourile frontale deschise şi diagramele bloc. De asemenea, puteţi afişa fereastra Getting Started de la panoul frontal sau din blocul de diagrame prin selectarea View şi apoi Getting Started Window.

2 2 2 2 D D e e s s c c h h i

22 22

DDeesscchhiiddeerreeaa uunnuuii nnoouu VVII uuttiilliizzâânndd uunn şşaabblloonn

Mediul LabVIEW oferă şabloane (template-uri) gata construite, instrumenete virtuale (VIs) care includ subVIs, funcţii, structuri, şi obiecte de pe panoul frontal de care aveţi nevoie pentru a începe construirea de aplicaţii obişnuite pentru a efectua măsurători. Pentru crearea unui VI ce generează un semnal şi afişarea lui pe un panou frontal parcurgeţi urmărorii paşi:

a) Lansaţi LabVIEW

b) Selectaţi succesiv File apoi New pentru a afişa căsuţa de dialog New.

c) De la Create New list, selectaţi VI apoi succesiv From Template apoi Tutorial (Getting Started) apoi Generate and Display. (Observaţie: utilizînd simbolurile prezentate la 1.2 această succesiune se descrie asffel: Create New list » VI » From Template » Tutorial (Getting Started) » Generate and Display – pe viitor în manual vom descrie în acest mod succesiunea de paşi)

În felul acesta aţi încărcat un template pentru generarea şi afişarea unui semnal. În figura 3 se prezintă succesiunea de paşi ce trebuie urmaţi pentru selectarea unui template de tipul acesta.

urma ţ i pentru selectarea unui template de tipul acesta. Figura 3 – Selectarea unui template

Figura 3 – Selectarea unui template crearea unui VI de tip măsurători

Observaţie: Pe măsură ce selectaţi un anumit template în partea dreaptă vi se prezintă informaţii despre structura selectată, printr-o scurtă descriere şi prin simbolurile ce se generează în blocul de funcţii. Informaţiile sunt în limba engleză. În cazul nostru indicaţiile

suplimentare arat ă s ă folosim acest template pentru a genera un semnal ş i

suplimentare arată să folosim acest template pentru a genera un semnal şi a afişa datele generate într-un graf.

d) După selectare faceţi clic pe butonul OK pentru a crea un VI pornind de la pattern. De asemenea, puteţi realiza acelaşi lucru tastând dublu-clic pe numele şablonului VI în lista Create New. LabVIEW afişează două ferestre: fereastra panoul frontal şi Fereastra cu diagrama bloc.

e) Examinaţi fereastra panoului frontal. Interfaţa cu utilizatorul, sau panoul frontal, apare cu un background gri şi include comenzile şi indicatoarele. Bara de titlu a panoului frontal indică faptul că această fereastră este panoul frontal pentru Generate and Display VI.

Observaţie: Dacă panoul frontal nu este vizibil, puteţi afişa panoul frontal prin selectarea Window » Show Front Panel. De asemenea, puteţi comuta între fereastra panoul frontal şi Fereastra cu diagrame bloc în orice moment prin apăsarea tastelor <Ctrl-E>.

Selectaţi Window » Show Block Diagram pentru a vizualiza blocul de diagrame VI. Schema bloc apare cu un fundal alb şi include instrumentele virtuale şi structuri care controlează obiectele de pe panoul frontal. Bara de titlu a Diagrama bloc indică faptul că fereastra este schema bloc pentru Generarea şi Afişarea VI.

f) Pe bara de instrumente din panoul frontal, faceţi clic pe butonul Run, prezentat în stânga (sau pe peictograma de mai jos). De asemenea, puteţi apăsa tastele <Ctrl-R> pentru a rula un VI.

ţ i ap ă sa tastele <Ctrl-R> pentru a rula un VI. g) Opri ţ i

g) Opriţi rularea unui VI făcând clic pe butonul STOP, prezentat la stânga a panoului frontal.

22 33

STOP , prezentat la stânga a panoului frontal. 2 2 3 3 A A d d

AAddăăuuggaarreeaa uunnuuii ccoonnttrrooll ppee ppaannoouull ffrroonnttaall

Controalele de pe panoul frontal simulează mecanismele de intrare ale unui instrument fizic şi furnizează datele către blocul de diagrame ale instrumentului virtual. Mai multe instrumente fizice au butoane prin care utilizatorul poate modifica valoarile de intrare. Pentru a adăuga un buton pe panoul frontal parcurgeţi următorii paşi:

a) Trebuie să aveţi activă paleta Controls (vezi figura 4). Dacă paleta Controls nu este vizibilă pe panoul frontal atunci selectaţi View »Controls Palette.

frontal atunci selecta ţ i View »Controls Palette . Figura 4 – Paleta de controale (Controls)

Figura 4 – Paleta de controale (Controls)

Observa ţ ii: 1) Oricând de-a lungul exerci ţ iilor, pute ţ i anula ultimele

Observaţii:

1) Oricând de-a lungul exerciţiilor, puteţi anula ultimele modificări efectuate selectând Edit » Undo sau prin apăsarea tastelor <Ctrl-Z>. 2) Aveţi posibilitatea să faceţi clic-dreapta pe orice spaţiu gol de pe panoul frontal sau din blocul de diagrame pentru a afişa o versiune temporară a paletelor Controls sau Functions. Paletele Controls sau Functions apar cu o pictogramă thumbtack (pioneză) în colţul din stânga sus. Faceţi clic pe thumbtack la paleta corespunzătoare astfel încât acesta nu va mai fi temporară.

b) Dacă sunteţi un utilizator nou pentru mediul LabVIEW, paleta Controls se va deschide cu subpaleta Express vizibilă în mod implicit. Dacă totuşi nu vedeţi subpaleta Express subpalette, faceţi clic pe Express din paleta Controls pentru a afişa subpaleta dorită (în figura 3 puteţi vedea controale din subpaleta Express).

c) Mutaţi cursorul peste pictogramele de pe subpalette Express pentru a localiza paleta Numeric Controls. Când mutaţi cursorul peste o iconiţă pe paleta Controls, numele subpaletelor, numele controlului sau indicatorului apare într-o bandă mai jos de pictogramă.

d) Faceţi clic pe pictograma Numeric Controls pentru a afişa paleta cu controalele numerice.

e) Din lista de controale alegeţi butonul de control knob (un tip de buton rotund) facând clic pe el în paleta Numeric Controls şi-l ataşaţi în felul acesta cursorului, iar apoi plasaţi butonul pe panoul frontal în stânga graficului formei de undă. Veţi folosi acest buton într-un exerciţiu ulterior pentru a controla amplitudinea semnalului.

f) Selectati File » Save as şi salvaţi VI cu numele Acquiring a Signal.vi într-o locaţie uşor accesibilă.

22 44

SScchhiimmbbaarreeaa ttiippuulluuii sseemmnnaalluulluuii

Diagrama bloc are o pictogramă albastră etichetată Simulate Signal (simulare de semnal). Această pictogramă reprezintă Simulate Signal Express VI. Acest VI simulează în mod implicit o undă sinusoidală. Dorim să modificăm acest semnal pentru a simula o undă sub formă de dinţi de fierăstră