4.

Avantajele operaţionale ale tehnologiei digitale

Exista o serie de avantaje ale buclelor de instrumente digitale. Reducerea

incertitudinii instrumentului poate oferi o marja de operare mai mare, precum si
imbunatatirea marjei de siguranta. Beneficiile pot fi realizate cu o fiabilitate sporita,
disponibilitate si mentenabilitate.
4.1. Incertitudinea buclei de instrumente
Comisia de reglementare nucleara cere instalatiilor nucleare sa aiba calcule
detaliate pentru a sustine cerinţele legate de siguranta. Calcularea punctelor de
referinta privind siguranta pentru centralele nucleare este prezentata de Ghidul de
reglementare al USNRC 1.105/ , care aproba standardul ISA-67.04-1994 .
Principalii termeni de incertitudine sunt :
- Precizie (liniaritate, histerezis, repetabilitate);
- Stabilitate pe termen lung;
- Incertitudini de calibrare ( setarea tolerantei echipamentului de masura si
testare);
- Temperatura mediului;
- Alimentare cu energie electrica;
- Efect de radiatie asupra preciziei aparatului;
- Efect seismic ( erori de calibrare).
Standardul ISA-67.04-1994, descrie metoda de combinare a incertitudinilor
aleatoare, independente si aproximativ in mod normal distribuit, utilizând eroarea medie
patratica.
Incertitudinile care nu respecta acest standard sunt de obicei combinate algebric.
Acest standard ISA defineste cativa termeni relevanti pentru determinarea valorilor de
referinta care asigura faptul ca limitele de siguranta ale instalatiilor nucleare nu sunt
incalcate.

Tabel 1: Comparatie erori de masura analogică respectiv digitală pentru bucla de

presiune din sistemul de oprire al reactorului
Termen Analog Digital
Senzor de precizie 0.2500% 0.0300%
Deformarea senzorului 0.4500% 0.1875%
Senzor M &TE 0.4240% 0.0300%
Senzor de temperatura 1.3750% 0.2250%
Senzorul sursei de 0.0131% 0.0131%
alimentarea
Acuratetea rack-ului 0.7650% 0.0000%
Rack M&TE 0.2000% 0.0000%
Efectul temperaturii rack- 0.1125% 0.0000%
ului
Suma patratelor 3.285E-04 8.775E-06
Radacina patrata ±1.81% ±0.296%
Consideratii de proces 0.3000% 0.3000%
Incertirtudine ±2.11% ±0.596%
 Pentru masurarea buclei digitale de presiune a senzorului, valori de precizie, ,
efectul temperaturii senzorului si alimentarea senzorului sunt preluate din specificatiile
tehnice publicate de producător. Deoarece semnalul electronic este convertit la o
valoare digitala de catre senzor, numarul de componente electronice analogice care
asigura prelucrarea semnalului nu il degradeaza.

Prin urmare, valorile pentru precizie si temperatura sunt mai scazute. De

asemenea, componentele rack-ului nu contribuie la o incertitudine suplimentara,
deoarece acestea retransmit pur si simplu o valoare digitala receptionata de la senzor.
Tabelul 2 ofera o comparatie similara a buclei digitale cu cea analogica pentru
iesirea indicatoare situata pe aceeasi bucla. Deoarece componentele rack-ului pentru o
bucla digitala retransmit pur si simplu semnalul digital de la traductor, nu exista o
incertitudine suplimentara asociata cu acestea.

Tabel 2: Exemplu de bucla de presiune incerta pentru indicatie

Termen Analog Digital

Senzor de precizie 0.2500% 0.300%
Deformarea senzorului 0.4500% 0.1875%
Senzor M &TE 0.4240% 0.0300%
Senzor de temperatura 1.3750% 0.2250%
Senzorul sursei de 0.0131% 0.0131%
alimentarea
Acuratetea rack-ului 1.0308% 0.0000%
Rack M&TE 0.1369% 0.0000%
Efectul temperaturii rack- 0.2670% 0.0000%
ului
Sursa de tensiune a rack- 0.3715% 0.0000%
ului
Indicabilitatea citirii 0.5000% 0.0000%
Suma patratelor 7.001E-04 8.775E-06
Radacina patrata ±2.65% ±2.96%
Consideratii de proces 0.300% 0.3000%
Incertitudine ±2.95% ±0.596%

Un al doilea exemplu al nivelului generatorului de abur este prezentat in tabele 3

(declansarea reactorului) si 4 (indicatie si control). Performanta imbunatatita a
traductorilor digitali permit ca doua traductoare de presiune, cate una conectata la
fiecare robinet superior si inferior, sa fie utilizate in locul unui singur traductor de
presiune diferentiala.
Cele doua traductoare, sunt conectate electric cu unul din traductorul ce
efectueaza calcule pentru a converti cele doua valori de presiune intr-o valoare de nivel
digital care este transmisa in camera de comanda. Pentru a simplifica calculul, intervalul
calibrat si limita superioara a intervalului, se presupune ca datele sunt aceleasi . Din
acest exemplu de calcul, incertitudinea pentru sistemul de nivel digital este aproximativ
un factor de 8 ori mai precis decat sistemul analogic traditional. Aceasta imbunatatire se
datoreaza performantelor imbunatatite ale traductoarelor digitale .

Tabel 3: Nivelul de incertitudine al buclei de nivel tipica pentru declansarea

reactorului

Termen Analog Digital

Senzor de precizie 0.250% 0.078%
Deformarea senzorului 0.200% 0.125%
(30luni)
Senzor M &TE 0.250% 0.078%
Senzor de temperatura 0.500% 0.140%
(50º)
Senzorul sursei de 0.005% 0.005%
alimentarea ( 1 V )
Senzorul statie al efectului 0.500% N/A
de presiune (1000 psi)
Senzor static de presiune 0.660% N/A
zero efect
Acuratetea rack-ului 0.765% 0.000%
Deformarea rack-ului 0.558% 0.000%
Temperatura rack-ului 0.113% 0.000%
Suma patratelor 2.050E-04 4.742E-06
Radacina patratelor ±1.432% ±0.218%
Incertitudinea pozitiva +2.602%
Incertitudinea negativa -1.932%
Incertitudine, doua ±0.308%
traductoare

Pentru sistemul de indicare al nivelului digital nu exista incertitudine datorita

deplasarii presiunii statice, deoarece aceasta incertitudine este unica pentru traductorii
de presiune diferentiala care nu sunt implementaţi in varianta digitală.
Tabelul 4 ofera o comparatie intre iesirile de indicatie analogice si cele digitale
pentru exemplul nivelului generatorului de abur. Bucla digitala din acest exemplu este
de 7 ori mai precisa.
 Tabel 4: Nivelul de incertitudine ale buclei tipice pentru indicatie

Termen Analog Digital

Senzor de precizie 0.250% 0.078%
Deformarea senzorului 0.200% 0.125%
(30luni)
Senzor M &TE 0.250% 0.078%
Senzor de temperatura 0.500% 0.140%
(50º)
Senzorul sursei de 0.005% 0.005%
alimentarea ( 1 V )
Senzorul statie al efectului 0.500% N/A
de presiune (1000 psi)
Senzor static de presiune 0.660% N/A
zero efect
Acuratetea rack-ului 1.031% 0.000%
Deformarea rack-ului 1.768% 0.000%
Temperatura rack-ului 0.267% 0.000%
Tensiunea de alimentare a 0.372% 0.000%
rack-ului
Suma patratelor 5.766E-04 8.742-06
Radacina patratelor ±2.401% ±0.296%
Incertitudinea pozitiva +3.571%
Incertitudinea negativa -2.901%
Incertitudine, doua ±0.418%
traductoare

Capacitatile diferitelor traductoare digitale de masură difera de la caz la caz.

Toate vor contine o conversie analog-digitala. Un traductor digital poate include, de
asemenea, liniarizarea, compensarea temperaturii si amortizarea pentru a imbunatati
acuratetea si stabilitatea traductorului. Combinat cu eliminarea componentelor
analogice pentru a regla semnalul de 4 pana la 20 mA, aceste caracteristici au ca
rezultat o precizie imbunatatita semnificativa, o influenta redusa a temperaturii mediului
si o stabilitate imbunatatita pe termen lung.
Figura 1 este o diagrama care ilustreaza relatia dintre intervalul normal de
functionare pentru un parametru si limita de siguranta pentru acel parametru. Analiza de
siguranta a instalatiei stabileste o limita analitica pentru un parametru care asigura
respectarea limitei de siguranta pentru acest parametru.
Marja si incertitudinea instrumentului sunt scazute (sau adaugate in functie de
faptul ca procesul creste sau scade spre limita de siguranta) pentru a stabili valoarea de
referinta pentru deplasare. Dupa cum se poate observa din aceasta diagrama,
incertitudinea are un impact direct asupra marjei dintre valorile normale de functionare
si limita de siguranta, precum si marja dintre valorile normale de functionare si valoarea
de referinta pentru deplasare.
 Figura 1: Parametri normali de operare si limitele parametrilor de siguranta

- Limita de siguranta = 2500 psia

- Limita analitica = 2450
- Valoarea de referinta pentru deplasare = 2350
- Incertitudine bucla = ±2.1% sau 21 psia
- Valoarea nominala operationala = 2250
- Banda de operare = ±25

Pentru acest exemplu,marja de siguranta este egala cu limita de analiza, minus

suma incertitudinii si a valorii de referinta pentru deplasare.
In forma ecuatiilor:
Marja de siguranta = Limita de analiza – (Valoarea setata de declansare +
Incertitudine bucla)
Marja de siguranta = 2450-(2350+21)
Marja de siguranta = 79 psi

Marja de operare este diferenta dintre cea mai mica valoare a referintei de
deplasare si suma celor mai ridicate valori nominale de functionare si incertitudinea
indicata.
Marja de operare = (Valoarea de referinta de deplasare – Valoarea de
referinta) – (Valoarea nominala de operare + Banda de operare + Incertitudine de
indicare)
Marja de functionare = Valoarea de referinta pentru deplasare – Valoarea
nominala de operare – Banda de operare – Instabilitatea punctului de referinta –
Incertitudinea indicatiei
 Incertitudinea de referinta si incertitudinea indicatorului pot fi combinate folosind
radacina medie patratica;
Marja de functionare = 2350-2250-20-(182+9.72) ½
Marja de functionare = 75-20.5
Marja de functionare = 54 psi

4.2. Fiabilitatea

Siguranta nucleara este in mare masura dependenta de fiabilitatea

componentelor ce alcatuiesc sistemele importante ale unei centrale nucleare. Prin
urmare, este necesar ca proiectarea unei centrale nucleare sa efectueze analize de
fiabilitate pentru anumite componente legate de siguranta in conformitate cu
standardele IEEE-603 [9] si IEEE-7-4.3.2-2003 [5].

Fiabilitatea este definita in standardul IEEE-352 [10] dupa cum urmeaza:

- caracteristica unui element sau a unui sistem exprimata de probabilitatea

ca acesta sa indeplineasca o functie in conditii precizate pentru un anumit
interval de timp precizat.
Principiile de fiabilitate, asa cum sunt ele enuntate in standardul IEEE-352, sunt
aplicabile analizei efectelor defectiunilor componentelor asupra fiabilitatii sistemului de
siguranta. Acesta este un principiu de baza al sigurantei reactorului in principiile de
reglementare si proiectare tehnica ale reactoarelor din intreaga lume. Principiile sunt
aplicabile in orice faza a duratei de viata a sistemului. Ele au cea mai mare valoare in
timpul fazei de proiectare. In aceasta faza, ingineria de fiabilitate poate aduce cea mai
mare contributie la cresterea sigurantei.

4.2.1. Importanta fiabilitatii senzorilor

Fiabilitatea senzorilor intr-o centrala nucleara este extrem de importanta pentru

operatiunile sigure. Senzorii sunt practic singura modalitate in care operatorii cunosc
conditiile de functionare a instalatiei, deoarece, in cea mai mare parte, instalatia nu
poate fi monitorizata vizual. Fara senzori de functionare corespunzatori, starea
instalatiei nu este cunoscuta. Cand senzorii nu functioneaza corect sau nu functioneaza
pentru reparatii, instalatia se afla intr-o configuratie degradata.
Acest lucru afecteaza o varietate de functii critice ale instalatiei - sistemul de
protectie automat, sistemul de control automat, actiunile manuale ale operatorului si
fidelitatea alarmei. Chiar si in sistemele care au canale de instrumente redundante,
logica de actionare este degradata si ar putea duce la o operatie falsa. Atunci cand
exista un singur senzor pentru un anumit parametru si acesta nu functioneaza,
parametrul trebuie obtinut in alt mod.
Alarmele sunt afectate in doua moduri atunci cand senzorii esueaza. Alarmele
care depind de functionarea corecta a senzorului pot sa nu functioneze. Altele ar putea
provoca o alarma neplacuta atunci cand conditiile instalatiei nu garanteaza alarmarea.
Alarmele distrag atentia operatorului si creeaza o indicatie falsa in camera de control
prin declansarea luminilor de alarma. Camerele de control nucleare mentin, in general,
ceea ce se numeste "concept de tabla neagra sau negru" in camera de control, ceea ce
inseamna ca numai alarmele valabile ar trebui sa fie aprinse. Atunci cand o indicatie
falsa va fi probabil prezenta pentru o perioada indelungata de timp, modificarile
temporare se fac de obicei in circuitul de senmalizare pentru a stinge lampa de alarma.

Toate acestea conduc la rezolvarea problemelor operatorului, ceea ce inseamna

ca trebuie elaborata si documentata o metoda alternativa de realizare a unei functii.
Operatorii trebuie sa fie informati sau chiar instruiti cu privire la metoda alternativa.
Solutiile pot contribui substantial la volumul de munca mental al operatorilor in timpul
evenimentelor bazate pe proiectare si, prin urmare, trebuie analizate in mod regulat si
mentinute sub un nivel care nu creeaza o povara necorespunzatoare a operatorilor.

De asemenea, senzorii care nu sunt fiabili duc la o intretinere excesiva, care

este atat costisitoare, totodata poate duce la defectiuni induse de intretinere. Cu alte
cuvinte, intretinerea frecventa pe componente dificile pot induce alte probleme,
deoarece aceste componente sunt manipulate si testate excesiv. Un bun exemplu in
acest sens este deconectarea tuburilor de instrumente, ceea ce duce la uzura si la
scurgerile viitoare ale tuburilor.

Cele mai frecvente tipuri de defectiuni au fost:

- Conductoarele necorespunzatoare din sursele de alimentare
- Linii de sesizare esuate datorita deteriorarii, coroziunii si blocarii
- Degradarea releelor, contactelor sau a circuitelor

4.2.2 Exemplu de calcul al fiabilitaţii – traductor de temperatura

O analiza cantitativa este efectuata in mod tipic pentru a calcula fiabilitatea sau
disponibilitatea (sau ambele) componentelor de siguranta pentru a se asigura ca isi
indeplinesc functiile de siguranta pe perioade de supraveghere specificate. O masura
cheie de fiabilitate utilizata de industria nucleara este probabilitatea medie de defectiune
(PFDavg). Functia PFDavg este o functie a intervalului mediu de timp (MTBF) si a
intervalului de testare (sau supraveghere) de proba.
In mod obisnuit, furnizorul de componente va stabili valoarea MTBF pentru o
componenta bazata pe analiza si istoric de operare, de obicei urmand procesele din
urmatoarele documente.
- Mil-HDBK-217F, "Predicţia de fiabilitate a echipamentelor electronice" [12]
22
- ANSI S84.01-1996 "Aplicarea sistemelor bazate pe instrumente de securitate
pentru procesele industriale" [13]
- IEEE 352-1987, "Ghid IEEE pentru principiile generale de analiza a fiabilitatii
sistemelor de siguranta ale statiilor de generare a energiei nucleare" [10]
 - IEEE 577-2004, "Cerinte standard IEEE pentru analiza fiabilitatii in
proiectarea si functionarea sistemelor de siguranta pentru instalatiile
nucleare" [14]

Exemplu de fiabilitate al traductorului de temperatura al sistemului de calcul

digital:
Fiabilitatea unui proiect specific de instrumentatie poate fi determinata cantitativ
in conformitate cu IEC 61508, [15] utilizand un model Markov, inclusiv datele de
fiabilitate pentru componentele individuale combinate in modul in care acestea sustin
performanta functiei de siguranta.
Aceasta analiza se bazeaza pe intervalele de proba sau de supraveghere, ratele
de reparatii ale componentelor si configuratia specifica instalatiei care efectueaza
functia de siguranta.
Conceptul de baza intr-un model Markov este de a identifica starea unui sistem
si tranzitiile care apar intre aceste stari. In modelele traditionale ale senzorilor analogici,
anumite moduri de defectare a senzorilor ar putea sa nu fie detectate pana la
urmatoarea testare programata la sfarsitul intervalului actual de supraveghere.
Daca esecul s-ar fi putut intampla in orice moment in timpul intervalului de
supraveghere, fiabilitatea prevazuta a sistemului de instrumente ar trebui sa tina seama
de acest lucru. Din nou, masura acestuia este PFDavg. Intervalele de supraveghere
pentru anumiti senzori critici de siguranta sunt supravegheati intre 18 sau 24 de luni,
corespunzand unui ciclu de realimentare si, prin urmare, perioada de timp in care o
defectiune ar putea sa fie nedetectata ar putea fi destul de semnificativa. Unii senzori
au intervale de supraveghere mai lungi.

Evident, in cazul in care durabilitatea senzorului ar putea fi confirmata pe o baza

mai frecventa, PFD avg instrumentul ar fi redus (imbunatatit). Sistemele digitale sunt
capabile sa faca acest lucru prin monitorizarea continua a senzorilor. Aceasta
capacitate depinde de senzorul ce face parte dintr-un sistem digital care poate efectua
aceasta monitorizare, cum ar fi un DCS. In acest caz, sistemul digital poate obtine
informatii importante cu privire la starea de functionare a instrumentului, precum
circuitul de comunicare a semnalului, iar acest lucru poate fi luat in considerare in
determinarea PFDavg. Aceasta capacitate poate fi, de asemenea, utilizata pentru a
justifica intervale de supraveghere mai lungi.

Exemplele de monitorizare intr-o aplicatie de field-bus includ:

1. Comunicatiile Field-bus executa fiecare ciclu de procesare de baza, totodata

sunt raportate defectiuni, astfel incat monitorizarea online si verificarea
defectiunilor este continuă.
2. Canalele configurate in fiecare procesor de comunicatii sunt interogate,
determinate de blocul de control intrare / iesire atasat acelui canal si de
perioada de timp determinata la configurare.
3. Conexiunile de retea de la procesorul de comunicatii sunt monitorizate in
monitorul sistemului. Pierderea comunicarii (din orice motiv) este alarmata.
4. Comutatoarele de retea pot fi monitorizate utilizand un program separat.
 5. Linkurile de comunicare raporteaza starea lor de functionare in perioada de
procesare in care sunt configurate.
6. Statiile de lucru si serverele pot fi monitorizate de personal.

Un aspect important in monitorizare il constituie tratamentul la asa numitele

fractiuni de esecuri detectate si nedetectate, care sunt stabilite pentru a furniza
informatii despre modelul de fiabilitate Markov pentru dispozitiv, si pentru sistemul
asociat. Standardul IEC-61508 [15] le defineste dupa cum urmeaza:

 Defect periculos detectat - o defectiune detectata care are potentialul de a

pune sistemul de instrumente de siguranta intr-o stare periculoasa sau
care nu functioneaza. Defectiunile periculoase detectate nu includ
defectiuni hardware sau defecte software identificate in timpul incercarilor
de testare, reprezentate de testarea de supraveghere a instalatiei.

 Defect periculos nedetectat - o defectiune nedetectata care are

potentialul de a pune sistemul de instrumente de siguranta intr-o stare
periculoasa sau in stare de functionare defectuoasa. Esecurile
nedetectate periculoase nu includ defectiunile hardware sau defectele
software identificate in timpul testelor de proba.

Fractiunea de defectiune se refera la proportia relativa a defectiunilor detectate si

nedetectate, exprimata ca o fractiune de unu. Astfel, fractiunea de eroare detectata de
0,93 inseamna ca 93 din 100 de esecuri periculoase sunt detectate de capacitatea de
monitorizare. Rolul capabilitati de monitorizare este de a detecta cat mai multe din
totalul posibilelor defectiuni periculoase ale sistemului si ale dispozitivelor aferente, cu o
monitorizare proportionala cu o fractiune . Mai sunt alte defectiuni care sunt desemnate
ca fiind sigure, ceea ce inseamna ca acestea nu ameninta siguranta sistemului.
Tabelul 1 contine un calcul tipic de fiabilitate ce descrie toate defectiunile pentru
acest proiect DCS, separand pe cele care sunt periculoase de cele care sunt sigure. In
plus, cele detectate (prin monitorizarea online) pot fi separate de cele care nu pot fi
detectate. Aprobarile privind utilizarea creditelor de monitorizare sunt obtinute de la
organizatiile de testare a produselor nucleare (cum ar fi TÜV-ul european).

Exemplul de calcul al fiabilitatii sistemelor digitale ilustreaza cazul unui model

Markov pentru o comanda logica programabila DCS (PLC) cu un sir de intrare utilizand
un traductor tipic digital de temperatura. Urmatorii pasi sunt facuti in aceasta analiza
utilizand foile de calcul PLC, dupacum urmeaza:

1) Selectati functia cea mai importanta de siguranta pentru configuratie utilizand

documentatia de sistem (Diagrame logice, Listele de intrare / iesire si diagramele de
bloc simplificate). In acest caz, traductorulu de temperatura mentionat.

2) Selectati foaia de calcul pentru configuratia PLC (1 din 2, 2 din 3, 2 din 4, etc.).
Dezvoltati foi de calcul noi pentru cazuri speciale (De exemplu, configuratia Dual 2 din
3 PLC).
 3) Introduceti informatiile modulului de intrare / iesire, intervalul de proba si timpul
mediu de reparat in fiecare foaie de calcul.

In acest exemplu particular, trei traductoare de temperatura digitale sunt utilizate

pe post de canale redundante paralele astfel incat capacitatea de monitorizare online
sa poata efectua verificari pe canale intermediare pentru a verifica daca dispozitivele
functioneaza corect. Acesta este doar unul dintre numeroasele controale de buna
functionare efectuate de capacitatea de monitorizare.

Calculul real este foarte complex si este realizat de un program de calculator

bazat pe datele introduse in diferitele tabele care se gasesc in calcul. In conformitate cu
metodologia mentionata ( standardele IEEE-352 si IEC-61508), valorile fiabilitatii pentru
valorile senzorului (modulul de izolare si traductoarele de temperatura) sunt combinate
cu componentele de interfata pentru a stabili valorile fiabilitatii complete pentru sirul de
intrare si pentru a furniza baza pentru testarea probelor necesare a intrarilor senzorilor.
In mod similar, sirul de iesire, reprezentat in figura 1, este combinat cu dispozitivele de
actionare corespunzatoare de iesire pentru a stabili fiabilitatea si pentru a furniza baza
pentru testarea probabila a sirului de iesire necesar pentru executarea functiei de
siguranta.

Valoarea PFD avg a traductorului de temperatura este stabilita in mod conservator

la 1 X 107pe baza unui interval de supraveghere de 14 zile . In realitate, intervalul de
supraveghere este la fiecare cateva minute, ceea ce reprezinta timpul ciclului pentru
monitorizarea continua online. Acest lucru arata un efect semnificativ asupra PFD avg ca
urmare a monitorizarii online, deoarece are o fractiune de esec periculoasa detectata
de 0,99.

Capacitatea de monitorizare online ajuta in doua moduri distincte. Detecteaza

aproape toate defectele periculoase si face acest control foarte frecvent. Prin urmare,
aproape orice defect periculos ar fi detectat imediat si operatorii instalatiei ar putea lua
masuri compensatorii inainte ca dispozitivul sa esueze intr-o anumita operatie.

Ca o parte separata a calculului, se calculeaza P FD avg solutiei logice PLC si se

constata ca acesta este de 5,99 x 10−5 timp de 18 luni pentru un DCS complet integrat
cu intrare a senzorului de temperatura.
PFD avg combinat al PLC si al sirului de intrare al traductorului de temperatura se gasesc
dupa cum urmeaza:

PFD AVG−TOTAL= PFD AVG−LOGIC SOLVER+ PFD AVG−TEMPERATURATRANSMITTOR

PFD AVG−TOTAL=5,99 x 10−5+1 x 10−7
PFD AVG−TOTAL=6.00 x 10−5
 Trebuie remarcat faptul ca PFD avg pentru traductorul de temperatura este de
doua ori mai mica decat cea a solverului logic PLC, ceea ce inseamna ca el aduce o
contributie neglijabilala PFD avg total. Din nou, acest lucru este posibil numai prin
utilizarea unui senzor digital combinat cu o capacitate eficienta de monitorizare
(fractiune de defectiune detectata foarte periculoasa).

Exemplu de calcul pentru fiabilitatea traductorului analogic de temperatura :

Pentru comparatie, este prezentat un calcul de fiabilitate pentru un traductor tipic

de temperatura analogic. Acest traductor are un MTBF de 73,98 ani, determinat de
experienta furnizorului si reprezinta un dispozitiv de inalta fiabilitate. In acest caz, testul
de incercare sau intervalul de supraveghere (TI) este de 18 luni sau 1,5 ani, pe baza
unui ciclu normalizat de realimentare a instalatiei.

Spre deosebire de omologul digital, acest senzor analogic nu are capacitatea de

a fi monitorizat online. Deoarece nu exista nici o capacitate de monitorizare pentru a
efectua o comparatie automata a unui senzor transversal, este luat in considerare un
singur senzor. Prin urmare, trebuie sa presupunem fractiunea de defect nedetectata
complet . Altfel, fractiunea de defect periculoasa detectata este 0,00 fata de 0,99 pentru
omologul digital. Deci, pentru acest dispozitiv, nu se poate acorda niciun credit de
monitorizare.

Pe aceasta baza, calculul PFD avg este oarecum mai simplu, dupa cum urmeaza:

PFD avg = (1 / MTBF) ² x TI²

PFD avg= (1 / 73,98) ² x 1,5 ²
PFD avg = 4,11 x 104

Fara monitorizare online, acesta este cel mai bun PFD avg pe baza standardelor
din industrie. Rezultatul este, de asemenea, in concordanta cu valorile fiabilitatii
majoritatii tehnologiei analogice actuale instalate astazi in centralele nucleare. De fapt,
o valoare din PFD avg in gama 10−4 este reprezentativa pentru un design robust, asa
cum este mentionat in IEC-61508 si IEEE-352.

Implicatii pentru imbunatatirea fiabilitatii senzorului

La nivelul senzorului, PFD avg este imbunatatit cu mai multe ordini de marime prin
utilizarea senzorilor digitali in loc de cei analogici. In mod specific, in acest exemplu,
senzorul digital PFD avg este de 1 x 10−7 fata de senzorul analogic PFDavg de 4,11 x 10−4
. Chiar si cu adaugarea verificarilor pe canale, imbunatatirea fiabilitatii senzorilor este
scazuta.

La nivel de sistem, acest lucru inseamna ca, contributia senzorilor digitali la

probabilitatea sistemului nu functioneze corect la cerere, deci este neglijabil. Nu este
cazul pentru senzorul analogic (cu verificarea canalelor), unde senzorii contribuie
aproape egal la probabilitatea ca intregul sistem sa nu functioneze corect la cerere.
 Acest lucru conduce la luarea in considerare a unui design analogic-digital hibrid
care este vazut de obicei in industria de astazi pentru operarea centralelor nucleare,
precum si a noilor instalatii. Acesta este cazul in care un sistem modern de control
digital, cum ar fi un DCS, este combinat cu intrarile traditionale de semnale analogice.
Folosind numerele rezultate din calculele de fiabilitate pentru digital si analoag
prezentate mai sus, valoarea totala a PFD avg pentru functia de temperatura poate fi
calculata dupa cum urmeaza:

PFD AVG TOTAL= PFD AVG−LOGIC SOLVER(digital ) + PFD AVG−TRADUCTORTEMPERATURA ( Analog) PFD AVG TOTAL
= 5,99 x 10−5 + 4,11 x 10−4
PFD AVG TOTAL = 4,71 x 10−4

In acest caz, fiabilitatea sistemului total pentru aceasta functie de temperatura a

fost degradata la nivelul aproximativ al senzorului analogic. Cu alte cuvinte, fiabilitatea
imbunatatita a fost in esenta pierduta, iar fiabilitatea sistemului total, pentru aceasta
functie de temperatura, este redusa cu peste un ordin de marime in comparatie cu un
design digital.
Avand in vedere efectul verificarilor canalelor, fiabilitatea este inca redusa. In
acest caz, se presupune o valoare medie PFDavg de 5 x 105 pentru un instrument
analogic cu verificari de canal , avand urmatoarele rezultate:

PFD AVG TOTAL= PFD AVG−LOGIC SOLVER(digital ) + PFD AVG−TRADUCTORTEMPERATURA ( Analog) PFD AVG TOTAL
= 5,99 x 10−5 + 4,11 x 10−5
PFD AVG TOTAL = 4,71 x 10−4

Probabilitatea ca aceasta functie de temperatura sa nu functioneze la cerere este

de aproximativ doua ori mai mare comparativ cu designul digital. Acest lucru ilustreaza
modul in care avantajele de fiabilitate ale unui sistem modern de control sau de
protectie digitala sunt substantial negate atunci cand sunt combinate cu senzorii
analogici traditionali ca intrari de proces.

4.3 Disponibilitatea

Din punct de vedere practic, disponibilitatea inseamna ca o componenta data

este operationala sau "disponibila pentru utilizare". Termenul opus este
"indisponibilitatea" sau timpul in care componenta este "nedisponibila pentru utilizare".
Conceptul de disponibilitate este legat de fiabilitatea prezentata mai sus. Evident, cu cat
componenta este mai fiabila, cu atat mai mult este disponibila. Cu toate acestea,
disponibilitatea efectiva, masurata prin utilitati, va fi de asemenea ajustata pentru
perioada in care o componenta este scoasa din functiune pentru intretinerea si testarea
preventiva atunci cand aceasta este in stare buna de functionare (fara a fi necesara
reparatia).
 Disponibilitatea este un concept foarte important in functionarea centralelor
nucleare, deoarece instalatia este la cea mai inalta configuratie de siguranta atunci
cand toate componentele sunt disponibile, atat in conditii de siguranta, cat si de
nesiguranta. Dupa cum este descris in sectiunea 4.2.1, solutiile operatorului sunt
impuse in mod obisnuit atunci cand componentele importante ale instalatiei sunt
indisponibile, cu exceptia cazului in care acestea sunt concepute special pentru aceasta
prin utilizarea redundantei. De asemenea, in cazul absentei senzorilor, logica de
declansare a functiilor importante de siguranta ar putea fi redusa, crescand posibilitatea
operatiilor parazite .

Disponibilitatea este definita in standardul IEEE 352-1987 [10] dupa cum urmeaza:

Disponibilitate - probabilitatea ca un element sau un sistem sa fie operational la

cerere.
(1) disponibilitatea la starea de echilibru este fractia asteptata a timpului pe
termen lung in care un element (sau un sistem) functioneaza satisfacator.
(2) disponibilitatea tranzitorie (sau disponibilitatea instantanee) este
probabilitatea ca un element (sau sistem) va fi operational la un anumit moment
in timp. Pentru elemente reparabile , acest lucru va duce la starea de echilibru pe
termen lung.

Pentru furnizor, analiza este efectuata la nivel de componenta pentru a stabili

valoarea medie a timpului intre defectiune (MTBF) pentru componenta de baza a
analizei si a istoricului de functionare.
Pentru operator, aceasta analiza include interactiuni pertinente ale sistemului si
detalii suficiente pentru a stabili intervale de testare a probelor, in concordanta cu
obiectivele de functionare ale sistemului.
O analiza simpla a disponibilitatii traductorului tipic analogic de temperatura
mentionata la sectiunea 4.2.2 este prezentata mai jos. Senzorul analogic de
temperatura are un MTBF de 73,98 ani, dupa cum se mentioneaza mai sus.
disponibilitatea se calculeaza dupa cum urmeaza:

MTBF
Disponibilitate =
MTBF+ MTTR

Unde:

MTBF - timpul mediu intre defecţiuni

MTTR - timpul mediu de reparare (o valoare comuna folosita pentru MTTR este de 4
ore)

Prin urmare:
73.98 ani x 8760 ore/an 648064.8
DisponibilitateTT − Analog= + 4 ¿= =99.9993 %
73,98 x 8760 ¿ 648068,8
 Trebuie remarcat faptul ca aceasta este doar disponibilitatea traductorului de
temperatura (senzor) si nu a intregii bucle de instrumente. Disponibilitatea reala a buclei
va fi probabil mai mica datorita disponibilitatii celorlalte componente din bucla.
Dupa cum s-a mentionat anterior ,fiabilitatea si disponibilitatea unui senzor digital
pot fi imbunatatite datorita monitorizarii continue a starii de functionare a dispozitivului.
Din nou, se presupune un MTTR monitorizat timp de 4 ore. Folosind exemplul aceluiasi
traductor de temperatura tipic, disponibilitatea poate fi determinata ca o relatie inversa
a PFDavg calculata anterior de 1 x 10−7 dupa cum urmeaza:

1 1
DisponibilitateTT −Digital = = =¿ 99,99999%
(1+ PDFavg) (1+1 x 10−7)

Rezultatele indica o imbunatatire a disponibilitatii senzorului digital comparativ cu

senzorul analogic, desi ambele sunt in mod evident rezultate foarte bune de
disponibilitate. Acest lucru se datoreaza faptului ca ambii senzori sunt foarte fiabili, dupa
cum indica valorile lor MTBF. Disponibilitatea reala pentru o bucla sau un sir intreg de
instrumente ar indica probabil un avantaj mai mare pentru senzorul digital, deoarece
celelalte componente dintr-o bucla de instrumente analogice sunt mai predispuse la
esec.

4.4 Mentenabilitate

Mentenabilitatea este utilizarea unui echipament sau sistem care va fi folosit in

conditii date, sa fie mentinut sau restabilit in starea de a-si indeplini functia impusa. Mai
mult decat testarea directa si intretinerea, mentenabilitatea cuprinde pe scara larga
eforturile intregii intreprinderi ale organizatiei de sprijin pentru a se asigura ca sistemele
si componentele vor continua sa-si indeplineasca functiile bazei de proiectare.

Exista mii de senzori de instalatii si componente inrudite intr-o instalatie nucleara

tipica, ceea ce face ca acest lucru sa fie un efort foarte scump si consumator de forta de
munca. Din acest motiv, imbunatatirea performantelor care ar conduce la reducerea
cerintelor de testare si intretinere ar fi extrem de benefica.

Centralele nucleare desfasoara un program foarte structurat pentru testarea

supravegherii si intretinerea preventiva a senzorilor pentru instalatii. Testarea de
supraveghere a senzorilor de siguranta consta in trei niveluri, conform cerintelor tehnice
ale instalatiei:
Verificari canal = o evaluare calitativa a comportamentului canalului, comparand
indicatia sau starea canalului cu alte indicatii ale canalelor independente de instrumente
care masoara acelasi parametru. Acestea sunt de obicei efectuate la fiecare schimbare
sau zilnic.
Testul de functionare al canalului analogic (ACOT) = injectarea unui semnal
simulat in canal pentru a verifica functionarea functiilor de alarma, interblocare si / sau
declansare, inclusiv efectuarea ajustarilor necesare pentru a stabili puncte astfel incat
acestea sa se incadreze in limitele si precizia necesare. Acestea sunt de obicei
efectuate in fiecare trimestru.
Calibrarea canalului = ajustarea canalului astfel incat sa raspunda in intervalul si
acuratetea dorite la valorile cunoscute date de intrari. Acesta cuprinde intregul canal,
incluzand alarme, interblocari si / sau functii de declansare, si poate fi efectuat prin orice
serie de pasi secventiali si suprapuneri astfel incat intregul canal este calibrat. Acestea
sunt de obicei efectuate la fiecare intrerupere a alimentarii cu combustibil.

Pentru senzorii nesiguri care nu fac obiectul specificatiilor tehnice,

supravegherile similare sunt stabilite in conformitate cu practici si experienta de
functionare, astfel incat sa se obtina un grad suficient de fiabilitate.
Institutul de cercetare al energiei electrice este o sursa de sabloane de
intretinere preventiva care se bazeaza pe cele mai bune practici si experiente din
industrie.

Dispozitivele digitale ofera posibilitatea reducerii semnificative a testelor de

supraveghere. Capacitatile lor de autodiagnosticare pot oferi justificari pentru eliminarea
sau cel putin reducerea frecventei comparatiilor canalului transversal. De asemenea,
instrumentele digitale pot permite intervale mai mari intre calibrarile canalelor datorita
stabilitatii pe termen lung imbunatatit.

Intretinerea corectiva se efectueaza ori de cate ori apare o defectiune a unei

componente sau exista o anomalie operationala cu componenta. Uneori este necesara
o modificare a componentei pentru a corecta problemele de proiectare sau pentru a
actualiza componentele, deoarece piesele de schimb nu mai sunt disponibile.

Intretinerea corectiva consta in depanare si reparatii. Pentru defectari majore, timpi de

depanare si reparare sunt relativ mici. Multe defecte majore pot fi identificate si reparate
intr-o zi. Identificarea sursei de probleme intermitente este o sarcina mai dificila si mai
consumatoare de timp. Functiile de auto-diagnosticare permit detectarea rapida si
repararea unor defectiuni si totodata va simplifica foarte mult depanarea. De
asemenea, capacitatea de autodiagnosticare poate identifica defectiuni intermitente fara
rezolvarea problemelor consumatoare de timp.

Exista un efort considerabil al personalului de intretinere al instalatiei pentru a

sprijinii programul de intretinere al instrumentatiei si al controlului. Acesta este de obicei
cel mai mare grup tehnic din organizatia de intretinere a instalatiei. In plus, volumul
acestei lucrari este un factor-cheie al dimensiunii organizatiilor de planificare si
programului de munca si contribuie semnificativ la volumul de munca al altor functii de
suport, cum ar fi etichetarea de siguranta, controlul calitatii, managementul riscului
nuclear, operatiunile de intretinere si inginerie.

Testarea si intretinerea senzorilor determina un volum de lucru corespunzator in

inginerie pentru a revedea valorile stabilite pentru stabilirea tendintelor, preocuparile
legate de operabilitate si eventualele modificari ale frecventei incercarilor. Aceste
informatii sunt de obicei analizate la scurt timp dupa efectuarea intretinerii si sunt
documentate in programul de functionare al sistemului.

Testarea frecventa a senzorilor de siguranta supune instalatia la un risc crescut

de fructuatii si alte actionari ale dispozitivelor de siguranta. Acest lucru se datoreaza
faptului ca, canalele senzorilor care sunt testate trebuie sa fie introduse intr-o stare de
declansare (cu exceptia cazului in care instalatia poate "trece" canalul conform
cerintelor Ghidului de reglementare NRC 1.47 [16]) care de obicei satisface jumatate
din logica pentru actionare. Acest lucru inseamna ca, daca exista o fructuatie
instantanee pe un canal redundant care depaseste valoarea de referinta, se va produce
actionarea de siguranta. Uneori, acest lucru se datoreaza unui eveniment "incorect".

Un avantaj cheie pentru testarea si intretinerea mai putin frecvente este evitarea
defectiunilor induse de intretinere. Din pacate, un procent semnificativ de defectiuni ale
canalului senzor se datoreaza practicilor de intretinere defectuoase, in ciuda tuturor
eforturilor de a controla calitatea lucrarii. Un alt contribuitor este efecul timpuriu al
pieselor de schimb nou instalate, datorita unui defect inerent de fabricatie, dar si
efectuarea lucrarilor asupra dispozitivelor poate provoca uzura si deteriorare, cum ar fi
dezasamblarea si reasamblarea tuburilor de instrumente, care sunt apoi predispuse la
scurgere.

Dezvoltarea abilitatilor de lucru pentru mentinerea senzorilor digitali moderni,

inclusiv a echipamentelor avansate de testare, va fi un factor important in atragerea si
mentinerea unei forte de munca inalt calificate si motivate in viitor. In caz contrar,
inginerii si tehnicienii vor fi preocupati de inbunatatirea cunostintele tehnice si abilitatile
lor profesionale situate in spatele cerintelor pietei, si ca vanzarile lor personale vor
scadea.

In concluzie, senzorii digitali ofera beneficii semnificative in ceea ce priveste

mentenabilitatea sistemelor de instrumente si sisteme de control al instalatiilor ,
reducerea lucrarilor de fabricare, reducerea costurilor, operatiun mai sigure si
satisfactie profesionala imbunatatita. Aceste beneficii sunt utilie pentru prelungirea
duratei de viata a centralei nucleare, si ar trebui sa sprijine cazul de afaceri care face
aceasta tranzitie digitala.