Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTE DE CURS
C H I Ş I N Ă U - 2014
1
Lucrarea este elaborată de lector superior V. Guţan
Examinată şi aprobată:
2
CUPRINS:
PRELIMINARII…………………………………………………………………………………
Capitolul 1. Particularităţile contabilităţii în construcţii……………………
1. 1. Conţinutul economic si clasificarea contractelor de construcţii……………………………
1. 2. Componenţa şi contabilitatea costurilor şi cheltuielilor contractului de construcţii……….
1. 3. Componenţa, recunoaşterea şi evaluarea venitului contractual.……………………………
1. 4. Evaluarea şi contabilitatea rezultatului financiar la antreprenor.……………………………
Capitolul 2. Particularităţile contabilităţii şi calculaţiei costurilor în întreprinderile de
panificaţie…………………………………………………………………….
2.1. Organizarea procesului de producţie în întreprinderile de panificaţie. Sarcinile şi bazele
organizării contabilităţii în aceste întreprinderi …………………………………………………
2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea aprovizionării cu faină şi alte materii prime………
2.3. Perfectarea documentară şi contabilitatea consumului fainei şi altor materiale………………
2.4. Contabilitatea costurilor de producţie în întreprinderile de panificaţie……………………
2.5. Raportul de producţie pe brigăzi şi schimburi: conţinutul, modul de întocmire, primirea,
verificarea şi prelucrarea acestuia în contabilitate………………………………………………….
2.6. Contabilitatea produselor finite de panificaţie şi a realizării lor……………………………….
Capitolul 3. Contabilitatea şi calculaţia costurilor produselor agricole……………………….
3. 1. Particularităţile caracteristice ale activităţii agricole………………………………………….
3.2. Modul de recunoaştere, evaluare şi contabilitate a activelor biologice şi produselor agricole.
3.3. Contabilitatea cheltuielilor anticipate şi altor cheltuieli specifice unităţilor agricole…………
3.4. Perfectarea documentară, contabilitatea şi calculaţia costului produselor agricole în cultura
plantelor ( fitotehnie )………………………………………………………………………………
3.5. Perfectarea documentară, contabilitatea şi calculaţia costului produselor agricole în
zootehnie……………………………………………………………………………………………
Capitolul 4. Particularităţile contabilităţii transportului auto…………………………………
4.1.Contabilitatea combustibilului şi lubrifianţilor…………………………………………………
4.2. Contabilitatea anvelopelor şi acumulatoarelor………………………………………………..
4.3. Contabilitatea costurilor (cheltuielilor) la deservirea tehnică…………………………………
4.4. Contabilitatea consumurilor (cheltuielilor) la reparaţia mijloacelor de transport auto şi altor
mijloace………………………………………………………………………………………..
4.5. Contabilitatea costurilor directe în transportul auto.
4.6. Contabilitatea costurilor indirecte de producţie în transportul auto.
4.7. Contabilitatea costurilor la prestarea serviciilor de expediţie şi executarea altor lucrări.
4.8. Calcularea costului serviciilor de transport.
4.9. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor în transportul auto.
3
PRELIMINARII
4
Capitolul I. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Subiecte:
1. 1. Conţinutul economic si clasificarea contractelor de construcţii.
1. 2. Componenţa şi contabilitatea costurilor şi cheltuielilor contractului de construcţii.
1. 3. Componenţa, recunoaşterea şi evaluarea venitului contractual.
1. 4. Evaluarea şi contabilitatea rezultatului financiar la antreprenor.
Obiectivele capitolului:
Prezentarea conceptului şi tipurilor contractelor de construcţie;
Caracterizarea modul de evaluare şi recunoaştere a costurilor contractelor de antrepriză;
Prezentarea conceptului de venit contractual şi componenţei acestora;
Precizarea criteriilor de recunoaştere a tipurilor de venituri contractuale;
Explicarea contabilităţii costurilor directe aferente contractului de antrepriză;
Descrierea modul de contabilizare a costurilor indirecte aferente contractului de
antrepriză;
Descrierea modul de contabilizare a costurilor de regie ale construcţiei;
Descrierea contabilităţii cheltuielilor aferente contractelor de construcţie;
Prezentarea modul de contabilizare a venitului şi rezultatelor financiare aferente
contractului de antrepriză.
Surse bibliografice:
1. SNC „Contracte în construcţii” , aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor al RM
nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al R.M., nr. 233-237 din 22.10 2013.
2. Брынзила Любовь. Аспекты признания доходов и затрат в соответствии с
МСФО (IAS) 11 «Договоры на строительство» În: БНК, 2016, nr.4, p.46-54..
5
II. În funcţie de beneficiarii construcţiei:
1) un singur beneficiar;
2) mai mulţi beneficiari.
III. În funcţie de modul de stabilire a preţului se disting contracte de construcţie:
1) cu preţ fix care prevăd un preţ fix al contractului în ansamblu sau o rată fixă pe unitate
de obiect sau lucrări acceptate de către beneficiar şi antreprenor. În unele cazuri contractul poate
prevedea clauze de majorare a preţului stabilit.
Exemplul 1.1. Întreprinderea-antreprenor a încheiat pe şase luni un contract pentru
construirea a trei garaje. Conform contractului, valoarea contractuală a fiecărui garaj este egală
cu 30 000 lei (fără TVA).
În cazul de faţă, indiferent de modul de efectuare a decontărilor între părţi şi suma efectivă a
costurilor contractuale, valoarea contractului este egală cu suma stipulată în contract şi constituie
90 000 lei (fără TVA).
2) cu cost plus care prevăd recuperarea de către beneficiar a costurilor negociate, la care se
adaugă un procent din aceste costuri sau un onorariu fix. Un astfel de contract se aplică în cazul
când în momentul încheierii acestuia este imposibil a determina exact valoarea lui.
Exemplul 1. 2. Întreprinderea-antreprenor a încheiat pe un an un contract pentru
construirea unui drum. Conform contractului, beneficiarul îi recuperează antreprenorului
costurile pentru construirea drumului suportate efectiv de el, estimate la preţurile de piaţă
curente, şi îi plăteşte o recompensă suplimentară în mărime de 3% din suma costurilor efective.
Dacă vom presupune că suma costurilor contractuale efective negociată de părţi constituie
3 000 000 lei, suma recompensei suplimentare este egală cu 90 000 lei (3 000 000 x 0,03). Prin
urmare, valoarea totală a contractului constituie 3 090 000 lei (fără TVA).
3) mixte care îmbină prevederi ale contractelor cu preţ fix şi ale contractelor cu cost plus.
Exemplul 1.3. Întreprinderea-antreprenor a încheiat pe doi ani un contract pentru
construirea unui pod. Conform contractului, beneficiarul îi recuperează antreprenorului costurile
efective aferente construirii podului (în baza proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor
executate) şi îi plăteşte o recompensă suplimentară fixă în sumă de 50 000 lei. Totodată valoarea
totală a contractului, ţinând cont de recompensa suplimentară, nu trebuie să depăşească
2 000 000 lei. Dacă vom presupune că suma costurilor contractuale efective constituie 1 900 000
lei, valoarea totală a contractului este egală cu 1 950 000 lei (fără TVA).
În acest caz beneficiarul îi va plăti antreprenorului toată suma de 1 950 000 lei, întrucât ea
nu depăşeşte valoarea maximă totală a contractului stipulată în contract.
8
Credit 226 „ Creanţe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanţe ale titularilor de avans”- la suma
costurilor de delegaţie;
Credit 211 „Materiale” , 544 „Alte datorii curente” – la suma cheltuielilor de reprezentanţă;
Credit 242 „Conturi curente în monedă naţională”, 544 „Alte datorii curente” – la suma taxei
pentru participarea la tender pentru obţinerea contractului.
Ulterior costurile pre-contractuale se includ în costurile contractuale (vezi operaţiunea 1.
din tabelul 1.1) sau se raportează la cheltuieli curente ( 713 „Cheltuieli administrative”).
Costurile pre-contractuale pot fi incluse în componenţa costurilor contractuale:
1) integral în perioada de gestiune în care s-a încheiat contactul;
2) prin decontarea uniformă în perioadele de gestiune pe durata contractului;
Costurile indirecte contractuale se evidenţiază la contul 822 „Costuri indirecte aferente
contractelor de construcţie” şi includ:
1) costurile ce ţin de asigurarea bunurilor şi personalului aferente mai multor contracte, în
cazul când acestea nu se includ în costurile de regie ale construcţiei;
2) costurile proiectării şi asistenţei tehnice aferente mai multor contracte, în cazul când
acestea nu se includ în costurile de regie ale construcţiei;
3) costurile îndatorării, aferente mai multor contracte, capitalizate în conformitate cu SNC
"Costurile îndatorării";
4) costurile de exploatare a maşinilor şi mecanismelor care se utilizează la executarea mai
multor contracte în cursul unei perioadei de gestiune.
Tabelul 1.2.
Formule contabile privind contabilitatea costurilor indirecte contractuale
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. Includerea costurilor ce ţin de asigurarea bunurilor şi
personalului în costurile indirecte de construcţie 822 542
2. Includerea costurilor proiectării şi asistenţei tehnice în
costurile indirecte de construcţie 822 544
3. Includerea costurilor îndatorării în costurile indirecte de 822 411,412,
construcţie 511,512
4. Includerea costurilor de exploatare a maşinilor şi
mecanismelor în costurile indirecte de construcţie:
- combustibilului; 822 211,
- salarizarea şoferilor; 531,
- CAS şi PAM; 533,
- serviciile activităţilor auxiliare a entităţii; 812
- amortizarea maşinilor şi mecanismelor 124
Costul efectiv a unei maşină-ore se determină ca raportul dintre costurile totale efective de
exploatare a maşinilor şi mecanismelor pentru grupul "tractoare-buldozere" şi numărul total de
maşină-ore lucrate, care este egal cu 94,75 lei (45 000 lei : 480 maşină-ore).
Formula contabilă aferentă includerii costurilor indirecte în costurile directe aferente
contractelor de construcţie se înregistrează:
Debit 811 „Activităţi de bază”
Credit 822 „Costuri indirecte de construcţie”.
Costurile de regie se divizează în costuri recuperabile şi nerecuperabile de către beneficiari.
Costurile de regie se evidenţiază la contul 823 „Costuri de regie aferente contractelor de
construcţie”.
Costurile de regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari cuprind:
1) costuri generale şi administrative;
2) costuri pentru deservirea personalului din construcţii;
3) costuri pentru organizarea lucrărilor la obiectele de construcţie;
10
4) altele costuri cu caracter general.
Tabelul 1.4.
Formule contabile privind contabilitatea costurilor de regie aferente
contractelor de construcţie
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. Includerea costurilor cu personalul administrativ în
costurile de regie 823 531,533
2. Includerea costurilor de amortizare a activelor imobilizate
în costurile de regie ale construcţiei 823 113,124,152
3. Includerea costurilor de delegare în costurile de regie ale 823 2261
construcţiei
4. Includerea costurilor pentru organizarea lucrărilor la
obiectele de construcţie, alte costuri cu caracter general în 823 812, 544
costurile de regie ale construcţiei
12
2. Amortizarea maşinilor şi mecanismelor care nu sunt
utilizate în cadrul unor contracte concrete 713 124
3. Pierderile din staţionări 714 531
4. Amenzile, penalităţile şi despăgubirile legate de 714 544
activitatea antreprenorului
5. Cheltuielile efective de regie ale construcţiei, în cazul
când antreprenorul într-o perioadă de gestiune nu execută 713 823
lucrări de construcţie
6. Cheltuielile peste normele stabilite în cazul cînd acestea
nu vor fi recuperate de către beneficiar 714 822, 823
În cazul când antreprenorul suportă costuri peste normele stabilite, care se prevăd să fie
recuperate de către beneficiar, acestea vor fi incluse în costurile contractuale.
13
În baza datelor din exemplu, suma totală a venitului contractual va fi majorată şi va constitui
4 800 000 lei (4 200 000 lei + 600 000 lei). Venitul aferent modificării se va include în valoarea
contractului în perioada executării lucrărilor corespunzătoare.
3. Venitul din reclamaţii reprezintă o sumă cerută (revendicată) de către antreprenor de la
beneficiar sau de la o persoană terţă pentru rambursarea unor prejudicii cauzate de acesta. O
reclamaţie poate fi înaintată, de exemplu, în cazul erorilor din specificaţii sau proiect şi
nerespectării clauzelor contractuale de către beneficiar.
Venitul din reclamaţii poate fi recunoscut dacă:
1) reclamaţiile înaintate sunt recunoscute de beneficiar sau sunt stabilite printr-o hotărâre a
instanţei de judecată; şi
2) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.
Exemplul 1.7. Un antreprenor a încheiat un contract pentru construirea unei clădiri pe o
durată de doi ani în valoare de 5 200 000 lei. Costurile de deviz aferente contractului constituie 4
900 000 lei. În procesul executării lucrărilor antreprenorul a depistat în proiectul respectiv o
eroare a cărei corectare necesită costuri suplimentare în sumă de 110 000 lei. Venitul din
reclamaţie (aceasta a fost înaintată de antreprenor şi recunoscută de beneficiar) constituie
124 500 lei şi include costurile suplimentare efective în sumă de 110 000 lei şi profitul respectiv
de 14 500 lei.
Conform datelor din exemplu, antreprenorul va recunoaşte venitul din reclamaţie în mărime
de 124 000 lei ca venit contractual, iar costurile suportate efectiv în sumă de 110 000 lei – drept
costuri contractuale. Suma totală a venitului contractual constituie 5 324 000 lei (5
200 000 lei + 124 000 lei), iar suma totală a costurilor contractuale – 5 010 000 lei (4 900 000 lei
+ 110 000 lei).
4. Venitul sub formă de prime de stimulare reprezintă sumele suplimentare plătite
antreprenorului în cazul în care unele prevederi contractuale au fost respectate sau standardele de
performanţă specificate au fost atinse sau depăşite. De exemplu, contractul de construcţie poate să
prevadă o primă de stimulare a antreprenorului pentru finalizarea înainte de termen a contractului,
calitatea înaltă a lucrărilor executate, reducerea costurilor sau alte rezultate stipulate în contract.
Plăţile de stimulare pot fi stabilite în procente din valoarea contractului, sub formă de sumă fixă
sau în alt mod stabilit în contractul de construcţie.
Venitul sub formă de prime de stimulare poate fi recunoscut dacă:
1) clauzele stipulate în contract au fost respectate; şi
2) mărimea venitului poate fi determinată cu certitudine.
Exemplul 1.8. Un antreprenor a încheiat, pe o perioadă de cinci ani, un contract pentru
construirea unui depozit în valoare de 9 000 000 lei. Contractul prevede o plată suplimentară în
14
mărime de 0,03 % din valoarea contractului pentru fiecare zi de finalizare înainte de termen a
acestuia. Să presupunem că antreprenorul a finalizat construcţia cu 60 de zile înainte de termenul
stabilit.
În baza datelor din exemplu, venitul sub formă de prime de stimulare va constitui 126 000
lei (9 000 000 lei x 60 x 0,0003) şi va fi recunoscut ca venit contractual, iar suma totală a venitului
contractual – 9 162 000 lei (7 000 000 lei + 162 000 lei).
În componenţa veniturilor contractuale nu se includ sumele încasate în numele părţilor terţe
în modul stabilit de SNC „Venituri”.
4. Evaluarea şi contabilitatea rezultatului financiar la antreprenor.
15
4) costurile aferente contractului pot fi identificate şi evaluate cu certitudine, astfel încât
costurile contractuale efectiv suportate să poată fi comparate cu estimările precedente.
Rezultatul financiar al unui contract cost plus poate fi estimat în mod credibil dacă sunt
respectate următoarele condiţii:
1) există probabilitatea că beneficiile economice aferente contractului vor fi obţinute de
către antreprenor;
2) costurile contractuale atribuibile contractului, indiferent de faptul dacă sunt sau nu
recuperabile de către beneficiar, pot fi identificate şi evaluate cu certitudine.
Rezultatul financiar al unui contract mixt poate fi determinat cu certitudine, dacă sunt
respectate prevederile al unui contract cu preţ fix şi cost plus.
Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor contractuale se efectuează reieşind din durata de
executare a contractului de construcţie care se poate încadra sau poate depăşi o perioadă de
gestiune.
Dacă contractul de construcţie a fost executat într-o singură perioadă de gestiune, veniturile
şi cheltuielile contractuale se recunosc în această perioadă la finalizarea contractului respectiv. În
cazul în care contractul de construcţie se execută în cursul mai multor perioade de gestiune,
veniturile şi cheltuielile contractuale se recunosc prin aplicarea metodei stadiului de execuţie a
contractului.
Stadiul de execuţie a contractului se confirmă de către beneficiar şi poate fi determinat
utilizând una din următoarele variante:
1) ponderea costurilor contractuale suportate efectiv pentru executarea lucrărilor până la
data raportării în costurile totale contractuale estimate (varianta cost-la-cost);
2) volumul lucrărilor executate efectiv;
3) gradul de finalizare a volumului fizic al unei părţi din lucrările contractate.
Plăţile intermediare şi avansurile primite de la beneficiari nu influenţează stadiul de execuţie
a contractului şi nu se recunosc ca venituri.
I. În cazul variantei cost – la - cost stadiul de execuţie a contractului se determină ca
raportul dintre costurile contractuale efectiv suportate la data raportării şi costurile contractuale
estimate. Ea se aplică, de regulă, pentru determinarea veniturilor contractuale aferente contractelor
cu preţ fix.
Veniturile contractuale recunoscute în perioada de gestiune curentă în baza variantei cost
-la - cost se determină în modul următor:
1) procentul de execuţie a contractului se înmulţeşte cu valoarea iniţială a contractului
(ţinând cont de modificările ulterioare ale acesteia) şi astfel se stabilesc veniturile contractuale
16
aferente tuturor perioadelor de gestiune de la începutul executării contractului, inclusiv a perioadei
de gestiune curente;
2) din veniturile contractuale calculate se scad veniturile contractuale recunoscute în
perioadele de gestiune precedente.
În continuare vom examina modul de recunoaştere a veniturilor şi costurilor de construcţie
în baza ponderii costurilor contractuale suportate efectiv pentru executarea lucrărilor până la data
raportării în costurile totale contractuale estimate (varianta cost-la-cost).
Exemplul 1.9. În anul 201X un antreprenor a încheiat un contract cu preţ fix pe o perioadă
de trei ani care prevede construirea unui bloc de locuit în valoare de 16 200 000 lei. Mărimea
iniţială a costurilor contractuale de deviz constituie 15 100 000 lei.
La 1 iulie 201X+1 antreprenorul şi beneficiarul au convenit asupra unor modificări în
contract care prevăd finisarea faţadei cu alte materiale, fapt ce conduce la majorarea veniturilor
contractuale cu 300 000 lei, iar a costurilor contractuale de deviz – cu 240 000 lei. Conform
politicilor contabile a antreprenorului, veniturile şi cheltuielile contractuale se determină la finele
fiecărei perioade de gestiune.
Informaţia privind executarea contractului de construcţie în fiecare an şi calculul procentului
de execuţie a contractului este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1.8.
Calculul procentului de execuţie a contractului
Nr. Indicatori Anul 201X Anul 201X+1 Anul 201X+2
crt.
1. Valoarea totală a contractului (lei) 16 200 000 16 500 000 16 500 000
2. Costuri contractuale curente suportate efectiv 5 981 000 5 682 000 3 677 000
(lei)
3. Costuri contractuale cumulative suportate 5 981 000 11 663 000 15 340 000
efectiv până la data raportării (lei)
4. Costuri contractuale totale estimate (lei) 15 100 000 15 340 000 15 340 000
5. Procentul de executare a contractului, (%)
(rd. 3 : rd. 4 x 100 %) 39,61 76,03 100
18
În anul 201X+2 totalul veniturilor contractuale de la începutul executării contractului
constituie 16 500 000 lei.
Veniturile contractuale recunoscute în acest an sunt egale cu 3 955 050 lei (16 500 000 lei –
12 544 950 lei).
Cheltuielile contractuale recunoscute – 3 677 000 lei (15 340 000 lei – 11 663 000 lei).
Profitului recunoscut – 278 050 lei [(3 955 050 lei – 3 677 000 lei) sau (1 160 000 lei –
881 950 lei)].
II. La aplicarea variantei volumului lucrărilor executate efectiv şi confirmate de către
beneficiar mărimea venitului contractual care urmează a fi recunoscut depinde de tipul
contractului.
1) În cazul unui contract cu preţ fix venitul se recunoaşte în baza volumului lucrărilor
executate efectiv la data raportării.
2) În cazul unui contract cost plus, venitul se formează din suma costurilor contractuale
suportate efectiv şi recompensa suplimentară prevăzută în contract.
III. Recunoaşterea venitului conform variantei gradului de finalizare a volumului fizic al
unei părţi din lucrările contractuale prevede determinarea ponderii volumului fizic al lucrărilor de
construcţie finalizate la data raportării în volumul total al lucrărilor prevăzute în contract. O astfel
de variantă se aplică pentru contractele cu preţ fix. În aceste cazuri venitul contractual se
determină ţinând cont de gradul de finalizare a volumului fizic al lucrărilor în ansamblu pe obiect.
Venitul contractual recunoscut în perioada de gestiune se determină prin înmulţirea gradului de
finalizare a volumului fizic al lucrărilor pe obiect în ansamblu cu valoarea contractului.
Exemplul 1.10. În anul 201X un antreprenor a încheiat un contract cu preţ fix pe o durată
de doi ani care prevede construirea unui apeduct cu lungimea de 150 km şi valoarea de 12500000
lei.
Conform politicilor contabile a antreprenorului, veniturile contractuale se recunosc în
funcţie de stadiul de executare al contractului, utilizând varianta gradului de finalizare a
volumului fizic al unei părţi din lucrările contractuale.
La finele anului 201X volumul fizic al lucrărilor efectuate constituie 90 km, iar gradul de
finalizare a lucrărilor – 60% (90 km : 150 km x 100).
Costurile lucrărilor executate constituie 6 750 000 lei.
În baza datelor din exemplu, în anul 201X antreprenorul contabilizează:
1) creanţa beneficiarului în mărimea etapei finisate a lucrărilor de construcţii la suma
veniturilor recunoscute 7 500 000 lei (12 500 000 lei x 0,6) şi TVA calculate 1 500 000
(7 500 000 x 0,2):
Debit 221 „Creanţe comerciale” - 9 000 000 lei
19
Credit 611 „Venituri din vânzări” - 7 500 000 lei
Credit 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”
- 1 500 000 lei.
2) decontarea costului efectiv aferent contractului de construcţie în mărimea etapei finisate a
lucrărilor de construcţii
Debit 711 „Costul vânzărilor” - 6 750 000 lei
Credit 811 „Activităţi de bază” - 6 750 000 lei.
Bibliografia:
20
Tema 2. Particularităţile contabilităţii costurilor şi calculaţiei costurilor în
întreprinderile de panificaţie
1. Organizarea procesului de producţie în întreprinderile de panificaţie. Sarcinile şi bazele
organizării contabilităţii în aceste întreprinderi.
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea aprovizionării cu faină şi alte materiale.
3. Modul de determinarea şi perfectare documentară a necesarului de făină şi altor
materiale pentru fabricarea produselor de panificaţie
4. Contabilitatea costurilor de producţie în întreprinderile de panificaţie
5. Raportul de producţie: conţinutul, modul de întocmire, verificare şi prelucrare a acestuia
în contabilitate.
6. Contabilitatea produselor de panificaţie fabricate şi realizate
21
pregătirea şi dozarea materiei prime; pregătirea aluatului (frământarea şi afânarea); prelucrarea
aluatului; divizarea şi modelarea aluatului; dospirea, coacerea şi ambalarea produselor.
Metoda pe faze cunoaşte două variante: cu sau fără evidenţierea semifabricatelor.
Principalele sarcini ale contabilităţii procesului de producţie :
1) organizarea precisă şi sistematică a evidenţei costurilor de producţie;
2) efectuarea controlului consumului de materie primă şi materiale potrivit normelor de
consum şi de ieşire a produselor finite. Controlul nominalizat poate fi produs în baza
documentelor de circulaţie a materiei prime, materialelor şi raportului de producţie.
3) determinarea costului făinii, care include:
- valoare de procurare;
- adaos la umiditatea făinii;
- cheltuieli de transport-aprovizionare
4) determinarea abaterilor de consum a materiei prime şi materialelor;
5) organizarea evidenţei sintetice şi analitice a materiei prime şi materialelor, precum şi a
produselor finite;
6) calcularea corectă a costului produselor de panificaţie.
2. Perfectarea documentară şi contabilitatea aprovizionării cu faină şi alte materiale
În cadrul procesului tehnologic de fabricare a produselor de panificaţie se consumă un
spectru foarte variat de materii prime şi materiale Dintre cele mai importante grupe de materii
prime şi materiale, în panificaţie pot fi menţionate următoarele:
materia primă;
materialele de bază;
materialele auxiliare în scopuri tehnologice;
energia electrică, termică, apa, combustibilul, gazele utilizate în scopuri tehnologice.
Materia primă a producţiei de panificaţie include: făina de grâu şi de secară, drojdia, sarea,
apa. Materia primă principală o constituie făina. La materialele de bază se referă: uleiul, zahărul,
untul, oule, laptele, nucile, stafidele, diferite mirodenii (vanilie, scorţişoară etc.) şi coloranţi
alimentari şi aromatizaţi etc.
O grupă aparte o constituie materialele auxiliare, la care se referă ambalajele şi materialele
de ambalat, care contribuie la majorarea calităţii produselor finite - etichete, pelicule, pungi, cutii,
hârtie de ambalat etc., precum şi materialele consumate în scopuri tehnologice.
Materia primă se recepţionează la unităţile economice în baza facturilor, facturilor fiscale,
certificatului de calitate. În cazul recepţionării materialelor la depozitele furnizorilor sau de la
22
calea ferată reprezentatul întreprinderii trebuie să dispună de procură. În cazul unor abateri
stabilite la recepţie se întocmeşte proces verbal comercial.
Recepţia făinii se efectuează doar după ce tehnologul din laboratorul entităţii verifică
calitatea făinii (după culoare, miros, gust). În baza analizelor de laborator se determină umiditatea
făinii şi corespunderea acesteia cu documentele de însoţire. Cu cât umiditatea făinii este mai mare
cu atât va fi mai mică ieşirea producţiei finite şi invers. La recepţia făinii se verifică selectiv
integritatea sacilor şi corespunderea acestora cu greutatea indicată. În cazul stabilirii
necorespunderii greutăţii sacilor se întocmeşte proces verbal şi se înaintează reclamaţie
furnizorului.
În cazul existenţei la întreprinderile de panificaţie a recipientelor de păstrare a făinii
acestea se aduc la întreprindere de la mori sau depozite în containere speciale.
Intrarea materiei prime şi materialelor se reflectă în contabilitate:
Tabelul 2.1
Formulele contabile privind contabilitatea intrării materiei prime şi materialelor
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
Debit Credit
d/o
1. Intrarea materiei prime, materialelor de bază şi materialelor 211 521, 522
auxiliare (de ambalat): 5344 521, 522
2. Intrarea materiei prime, materialelor de bază şi materialelor 211 226, 532
auxiliare achiziţionate de titularul de avans 5344 226, 532
3. Cheltuielile de transportare a materialelor de:
- furnizor 211,5344 521,522
- organizaţie specializată 211,5344 544
- transportul propriu 211 812
4. Serviciile de încărcare-descărcare a încărcăturii, asigurării 211 531,533,542
încărcăturii
5. La valoarea taxei vamale în cazul importului 211 234, 544, 226
23
Evidenţa cantitativ-calitativă a mişcării materialelor şi ambalajului în unităţi naturale se
evidenţiază de către magaziner în cartea de mărfuri f.020. Pentru fiecare tip şi calitate de
material în cartea se deschide foi separate cu indicare denumirii materialului, unităţii de măsură,
preţului. Sacii de sub făină se evidenţiază în carte separat pe tipul de material din care este
fabricat, categorie, volum (50 şi 70 kg.).
Cartea se deschide pentru un an calendaristic de aceea pentru fiecare material trebuie să fie
rezervate suficiente pagini. Pentru comoditate la începutul cărţii se indică titlurile de materiale.
Înregistrările în cartea de mărfuri se produc în ordinea efectuării operaţiilor economice în baza
documentelor justificative. După fiecare înregistrare în carte se calculează soldul final.
3. Modul de determinarea şi perfectare documentară a necesarului de făină şi altor
materiale pentru fabricarea produselor de panificaţie
Pornind de la particularităţi fabricării produselor de panificaţie, pentru stabilirea cantităţii
necesare de materii prime şi materiale ce urmează a fi incluse în cost pe parcursul unei ture, în
contabilitate se ţine cont de:
volumul de producţie calculat în baza comenzilor preluate de la clienţi de către secţia de
vânzări;
umiditatea făinii calculată pe fiecare sort de făină în parte;
randamentul produselor finite luând ca bază umiditatea efectivă;
normele de consum a materialelor pe fiecare tip de produs.
Indicatorul principal al procesului tehnologic îl reprezintă modificarea volumului
produsului finit faţă de volumul materialelor consumate. Acest indicator poartă denumirea de
randamentul producţiei şi se determină procentual, luând ca bază umiditatea de bază. Drept
umiditate de bază a făinii este stabilită umiditatea de 14,5%. În practică, cu cât mărimea acestui
indicator este mai mică, cu atât randamentul pâinii este mai mare şi dimpotrivă.
Randamentele pe fiecare tip de produs fabricat sunt stabilite de către tehnolog în funcţie de
diferite grade de umiditate a făinii şi reţeta concretă. Rezultatele acestor calcule se introduc într-un
registru special şi se aprobă de către conducătorul entităţii.
Pentru a stabili necesarul de făină utilizat la producerea unui anumit tip de produs se aplică
formula:
Qf=(Qp-Qr) *100 (1.1)
Rb
unde: Qf - exprimă necesarul de făină, în kilograme;
Qp - volumul producţiei finite prognozate, în kilograme;
Qr - cantitatea de pâine rebutată consumată în producţie, deşeurile prelucrate din rebutul
obţinut în diferite etape a procesului tehnologic ş.a, în kilograme,
24
Rb - randamentul producţiei fabricate la umiditatea efectivă, în procente
Conform normelor metodologice, la determinarea randamentului pâinii, ca bază se iau atât
consumul net de făină materializat în produsul finit şi alte materiale conform normelor, cât şi
pierderile tehnologice ca rezultat al fabricării pâinii şi produselor de panificaţie. Necesarul de
făină determinat în baza formulei nominalizate se aplică ulterior pentru determinarea consumului
altor materii prime (drojdie, zahăr, sare etc.) .
În acest scop se aplică formula:
Qm=Qf x Ncn/ 100 (1.2)
unde: Qm - exprimă necesarul de materii prime, în kilograme; Ncn - norma de consum a
materiilor prime, în kilograme.
Pentru determinarea randamentului pâinii, în raport cu umiditatea efectivă a făinii, se
aplică formula:
Rrec = Rb x 100 (1.3)
100 – (14,5 –Uef)
unde: R rec indică randamentul pâinii, recalculat în funcţie de umiditatea efectivă a făinii, în
procente;
Uef – umiditatea efectivă a făinii, în procente.
Exemplu 1.1. La „Pâinea ovală”, cu greutatea 0,38 kg din făină de calitate superioară
s-a stabilit randamentul de 140,5% la umiditatea de bază a făinii de 14,5 %, iar, efectiv, pâinea a
fost fabricată din făină cu umiditatea de 15%. Prin urmare, aplicând formula de mai sus,
randamentul pâinii în funcţie de umiditatea efectivă a făinii va constitui:
Rrec = Rb x 100 = (140,5*100/ 100- (14,5-15,0)) = 139,8 %
100 – (14,5 –Uef)
Este de menţionat că, pentru alte tipuri de produse fabricate la aceeaşi umiditate a făinii de
14,5%, randamentul va fi diferit dat fiind faptul că şi reţetele sunt diferite.
Proporţia materiilor prime (sarea, drojdiile, uleiul vegetal şi altele) în reţetă se stabileşte,
de regulă, la 100 kg de făină şi la 1 tonă de producţie finită.
În baza programei se întocmeşte sarcina de producţie, care este eliberată de şeful de
producţie (tehnologul) într-un exemplar. În ea se indică denumirea şi cantitatea de produse, care
trebuie fabricate într-un schimb de fiecare brigadă, precum şi denumirea şi cantitatea de materiale,
care trebuie să fie eliberate din depozit. Sarcina de producţie este documentul în baza căreia se
eliberează materialele din depozit. Ordinea de calcul a necesarului de materie primă şi materiale în
corespundere cu sarcina de producţie vom precauta-o în următorul exemplu.
25
Exemplul 1.2. Brigada trebuie să producă într-un schimb pâine de grâu de cal. I, la
bucată, 0,8 kg. – 6250 buc. Umiditatea făinii de c. I - 13,6 %. Randamentul pâinii în funcţie de
umiditatea efectivă a făinii constituie 141,78 %.
Norma de consum a materialilor auxiliare la 100 kg. de făină pentru pâinea de cal. I.:
sare -1,3 kg., drojdie - 0,7 kg., ulei - 1,0 (la 1 t. de produs finit)
Determinăm greutatea necesară de:
1) produse finite: 6250 x 0,8 = 5 000 kg.
2) făină Qf = 5 000 x 100 / 141,78% = 3526 kg.
3) sare 3526 x 1,3 / 100 = 45,8 kg.
4) drojdie 3526 x 0,7 / 100 = 24,7 kg.
5) ulei 5000 x 1,0 = 5,0 kg.
Calculele aferente necesarului de făină şi materiale se includ în sarcina de producţie. Formele
sarcinii de producţie pot să difere în dependenţă de modul de organizare şi particularităţile
procesului tehnologic. Eliberarea materiei prime şi materialilor din depozit se perfectează cu
bonul de consum întocmit în 2 ex.: I ex.- se anexează la raportul de circulaţie a materiei prime
şi materialilor în depozit, iar al II-lea – maistrul-brigadier îl anexează la raportul de producţie.
27
Entităţile de panificaţie, repartizarea costurilor indirecte în baza unei baze stabilite în mod
intuitiv (salariile muncitorilor, valoarea materiilor prime şi materialelor).
Evidenţa analitică a costurilor de producţie se duce după denumirea produselor şi
nomenclatorul articolelor de costuri stabilite. Înregistrarea costului de materiale în evidenţa
analitică se efectuează în baza borderourilor acumulative pe obiecte de calculaţie şi rapoarte de
producţie.
28
Consumul efectiv de materiale auxiliare pe tipuri de produse sunt determinate de brigadier,
iar şeful de producţie verifică corespunderea consumului acestora potrivit normelor, prevăzute în
recitare şi aprobă calculele efectuate în raport cu semnătură sa.
În compartimentul II a raportului se reflectă circulaţia făinii, materialilor şi ambalajului
în unităţi băneşti în baza documentelor primare anexate la raport. În acest compartiment se
include costul deşeurilor de făină şi rebutului sanitar eliberate de brigadier în depozit şi perfectate
prin proces-verbal al sacilor eliberaţi de sub făină. La eliberarea făinii din saci se stabilesc deşeuri
de până la 50 grame la sac.
Compartimentul III include producţia obţinută în rezultatul procesului tehnologic în
panificaţie în decursul schimbului, care se completează în baza facturii, întocmite la eliberarea
produselor finite din producţie în expediţie. În acest compartiment se reflectă denumire, cantitatea
în bucăţi, greutatea, modul de coacere a producţia finite fabricate. La fel se reflectă umiditatea
făinii utilizate, randamentului pâinii, în raport cu umiditatea de bază a făinii în %, randamentului
pâinii, în raport cu umiditatea efectivă a făinii în %. În baza acestor date se ţine evidenţa operativă
a consumului făinii, determinându-se economia sau supraconsumul de făină a brigăzii.
În compartimentul IV a raportului se include membrii brigăzii, categoria acestora, numărul
de ore lucrate şi cantităţii de producţie fabricată de fiecare membru a brigăzii. Această informaţie
este utilizată pentru calcularea salariului fiecărui muncitor.
Raportul de producţie pe schimburi se verifică de şeful de producţie, se semnează şi se
transmite în contabilitate pentru verificare, aprobare de conducător şi prelucrarea contabilă.
29
3. Costul produselor de panificaţie realizate 711 216
4. Returnarea producţiei finite din cauza necorespunderii calităţii 216 833
5. Supraconsumul de materiale 714 211
6. Imputarea de la persoana vinovată a pagubei materiale 226 612
226 5344
Obiectivele capitolului:
definirea activităţii agricole, activelor biologice, produselor agricole, transformării
biologice;
prezentarea particularităţilor activităţii agricole şi trăsăturilor comune a ramurilor
agriculturii;
examinarea modului de recunoaştere, de evaluare şi contabilizarea a activelor biologice;
descrierea modului de contabilizare a cheltuielilor anticipate şi altor cheltuieli specifice
unităţilor agricole;
examinarea modului de contabilizare a costului produselor agricole în fitotehnie şi
zootehnie;
explicarea costurilor activităţii auxiliare în activitatea agricolă.
30
Transformare biologică – proces de creştere, producere, degenerare şi reproducere care
provoacă modificări calitative şi/sau cantitative a unui activ biologic (de exemplu, creşterea unor
culturi în scopul obţinerii produselor agricole, creşterea animalelor pentru a fi vândute sau
sacrificate, creşterea copacilor pentru obţinerea lemnului).
Agricultura se caracterizează prin diferite particularităţi:
1) Mijlocul principal de producţie este pământul, care nu se amortizează. Transformarea
pământului în marfă impune necesitatea evaluării, contabilizării acestuia ca activ şi a cheltuielilor
necesare pentru exploatarea lui.
2) Caracterul sezonier şi îndelungat de producţie (1 an şi mai mult). Acest fapt influenţează
calculaţia costului de producţie la sfârşitul anului şi nu lunar. Procesul de producţie se începe
într-un an şi se finalizează în anul următor.
3) O particularitate a agriculturii, că în urma unuia şi aceluiaşi proces de producţie se obţine
diferite produse finite:
- producţia de bază – producţia, obţinerea căreia a fost organizată de procesul de producţie
(legume, grâu, spor de masă vie etc.).
- producţia secundară – producţia care se obţine concomitent cu producţia de bază, dar are o
importanţă minoră (paiele, cioclejii,gunoiul de grajd etc.).
- produse asociate – două sau mai multe feluri de produse, ce reprezintă rezultatul unui
proces tehnologic unic (masa vie, seminţele, laptele şi producţia animalieră, lâna etc.).
4) În agricultura unele produse finite obţinute în rezultatul procesului de producţie se
utilizează în diferite direcţii: pentru vânzare, consum intern sau utilizarea pentru continuarea
procesului de producţie.
Tabelul 3.1.
Active biologice, produse agricole şi produse obţinute din procesarea
acestora
Active biologice Produse agricole Produse obţinute din procesarea
produselor agricole
Turma de bază a ovinelor Lapte, lînă Brînză, fire toarse
Cireada de bază a Lapte Unt, caşcaval, brînză
bovinelor
Porci Carcasă Cîrnaţi, şuncă prelucrată
Piscicultură Peşte-marfă, puiet Produse din peşte
Culturi cerealiere Cereale, paie Făină, crupe, furaje combinate
Culturi legumicole Legume Conserve din legume, murături
Culturi tehnice cultivate pe Frunze de tutun, seminţe de Tutun fermentat, ulei vegetal, zahăr
plantaţii floarea-soarelui, rizocarpi
Copacii dintr-o pepinieră Copaci tăiaţi Buşteni, cherestea
Plantaţii perene:
- vii Struguri Vin brut, materiale pentru sucuri
- livezi Fructe Fructe uscate, conserve din fructe
- copaci în pădure (masiv Copaci tăiaţi Buşteni, cherestea
31
forestier)
32
2. Modul de recunoaştere, evaluare şi contabilitate a activelor biologice şi produselor
agricole
Un activ biologic sau un produs agricol se recunoaşte în baza metodei contabilităţii de
angajamente dacă:
1. entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor trecute;
2. există o certitudine întemeiată că în viitor entitatea va obţine beneficii economice din
utilizarea activului biologic şi produsului agricol;
3. costul activului biologic şi al produsului agricol poate fi determinat credibil.
În funcţie de durata obţinerii beneficiilor economice şi de pregătire spre utilizare după
destinaţie se disting:
1) active biologice imobilizate care se divid în:
– activele biologice mature (132), care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole
şi/sau a activelor biologice adiţionale pe parcursul unei perioade ce depăşeşte un an (de exemplu,
viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje,
legumicole, vacile, ovinele, porcinele, cabalinele, adulte);
– activele biologice imature (131) care se află în perioada de pregătire spre utilizare după
destinaţie (de exemplu, viile şi livezile înfiinţate până la transferarea lor în categoria pe rod).
2) active biologice circulante (212) – animale la creştere şi îngrăşat care includ unele grupe
de active biologice mature (de exemplu, iepuri de casă, animalele cu blană, păsările adulte) şi
imature cum ar fi animalele tinere (de exemplu,viţeii, purceii, miei), animalele rebutate din cireada
(turma) de baza şi trecute la îngrăşat.
Componenţa şi modul de determinare a costului de intrare a activelor biologice
imobilizate este condiţionat de sursa de intrare a acestor active şi include:
1) la procurarea plantaţiilor perene roditoare precum şi animalelor pentru completarea
cirezii (turmei) de bază – valoarea de cumpărare şi costurile de achiziţie (de exemplu, costurile de
transport, de însoţire a animalelor, de marcare şi identificare, de evaluare, de asigurare, privind
hrana animalelor, taxa vamală, procedurile vamale etc.);
2) la transferarea în cireada (turma) de bază a animalelor tinere crescute în cadrul entităţii
când destinaţia de creştere a acestora la recunoaşterea iniţială nu era determinată, sau dacă există
decizia de a le creşte pentru vânzare şi/sau sacrificare – costul efectiv al animalelor la începutul
perioadei de gestiune şi costul planificat aferent creşterii lor de la începutul perioadei până la
momentul transferării.
3) la transferarea plantaţiilor perene în categoria pe rod sau până la împreunarea coroanelor
(pentru fâşiile forestiere de protecţie, masivele forestiere):
33
a) costurile efective aferente desfundării solului, materialului săditor, plantării în primul an,
plus costurile privind creşterea şi îngrijirea plantaţiilor în anii ulteriori cu total cumulativ până la
darea în exploatare a acestora;
b) costul materialului săditor, a lucrărilor de plantare, creştere şi îngrijire a plantaţiilor
perene în cazul înlăturării golurilor provocate de evenimente excepţionale se recunosc drept
cheltuieli curente.
Tabelul 3.2.
Formule contabile privind contabilitatea costului de intrare a activelor biologice imobilizate
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. La costul de intrare plantaţiilor perene roditoare precum
şi animalelor pentru completarea cirezii (turmei) de bază:
- la valoarea de cumpărare (fără TVA); 131,132 521,
- costurile de transport a organizaţiei terţe (fără
TVA) sau transport propriu; 544, 812,
- de marcare şi identificare; 211
- de asigurare; 542
- taxa vamală, procedurile vamale. 229,226
2. La transferarea în cireada (turma) de bază a animalelor
tinere crescute în cadrul entităţii 132 212
3. La costurile efective aferente desfundării solului,
materialului săditor, plantării în primul an, plus costurile
privind creşterea şi îngrijirea plantaţiilor în anii ulteriori 131 211,
cu total cumulativ până la darea în exploatare a acestora 531, 533,
812, 821,
113,124
544
4. La transferarea plantaţiilor perene în categoria pe rod sau
până la împreunarea coroanelor 132 131
5. La costul materialului săditor, a lucrărilor de plantare,
creştere şi îngrijire a plantaţiilor perene în cazul 723 211, 531,533
înlăturării golurilor provocate de evenimente excepţionale
6. Animalele de muncă, de producţie, viile şi livezile,
plantaţiile de pomuşoare pe rod primite de la proprietari
sub formă de aport la capitalul social 132 313,314
34
La aplicarea metodei costului efectiv, costul produselor se determină în conformitate cu
gradul de maturitate (nivelului atins al capacităţii de producţie) a plantaţiilor perene în anul
recoltei care include suma costurilor directe privind recoltarea şi transportarea fructelor,
strugurilor şi cota-parte a costurilor de creştere şi îngrijire a plantelor perene din anul recoltei.
Costurile aferente creşterii fructelor şi strugurilor obţinute de la plantele perene tinere se
acumulează în debitul contului 131 „ Active biologice imobilizate în curs de execuţie” cu creditul
conturilor de costuri 211 „Materiale”, 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, 531 „Datorii faţă de
personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, 812
„Activităţii auxiliare”.
Costul butaşilor uscaţi şi costurile aferente creşterii şi îngrijirii acestora se reflectă:
Debit 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”
Credit 131 „ Active biologice imobilizate în curs de execuţie”.
Intrarea produselor obţinute de la plantele perene tinere:
Debit 216 „Produse”
Credit 131 „ Active biologice imobilizate în curs de execuţie”.
Activele biologice imobilizate imature procurate pentru completarea/înfiinţarea cirezii
(turmei) de bază se contabilizează astfel:
Tabelul 3.3.
Formule contabile privind contabilitatea activelor biologice imobilizate imature procurate
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. Valoarea de procurare şi costurile de achiziţie a 131 521,211, 812,
activelor biologice imature
2. Costurile de creştere şi îngrijire a activelor biologice 131 211,812,544,
în perioada de pregătire după destinaţie 113,124
3. Produsele obţinuţi de la activele biologice
imobilizate în curs de execuţie evaluate conform 216 131
politicilor contabile
4. Costul de intrare a activelor biologice imobilizate
imature transferate în categoria celor mature (în 132 131
exploatare)
35
destinaţiei terenurilor; sacrificării animalelor; rebutării animalelor din cireada (turma) de bază;
evenimentelor excepţionale etc.
Tranzacţiile de ieşire a activelor biologice imobilizate cu excepţia sacrificării, rebutării şi
casării animalelor din cauza evenimentelor excepţionale se contabilizează în acelaşi mod ca şi alte
active imobilizate conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale şi
corporale” şi SNC „Capital propriu şi datorii”.:
Tabelul 3.4.
Formule contabile privind contabilitatea ieşirii activelor biologice imobilizate
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. Decontarea amortizării cumulate 133 132
2. Casarea valorii contabile 721 132
3. Înregistrarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor 721 812,211,
biologice imobilizate 531,533, 544
4. Înregistrarea valorii de vânzare (contractuale) din ieşirea 242, 221 621
activelor biologice imobilizate - 5344
5. Animalele de muncă şi de producţie rebutate din cireada
de bază şi transferate în categoria activelor biologice
circulante pentru îngrăşat, se evaluează la valoarea 212 132
contabilă
6. Casarea valorii contabile a activelor biologice imobilizate
(de exemplu, livezilor, viilor, plantaţiilor de arbuşti
fructiferi, vitele de muncă şi de producţie) afectate de
evenimente extraordinare (de exemplu, grindină,
inundaţii, îngheţuri, secetă, boli etc.) 723 132
7. Decontarea amortizării cumulate a activelor biologice
imobilizate 133 132
8. Înregistrarea cheltuielilor de defrişare a lotului de viţă-de-
vie 723 812, 544
9. Înregistrarea la intrări a stâlpilor de spalier utilizabili 211 132
10. Decontarea la cheltuieli a diferenţei dintre valoarea
reziduală şi valoarea de intrare a stâlpilor de spalier 723 132
36
Tabelul 3.5.
Contabilitatea cheltuielilor anticipate
№ Conţinutul operaţiilor economice Corespondenţa
conturilor
Debit Credit
Cheltuielile anticipate pe termen lung
1. Arenda plătită în avans pe o perioadă mai mare de un an 171 521,544
2. Cheltuielile aferente
- amenajării ţarcurilor de vară şi ocoalelor pentru animale; 171 211,
- construcţiei serelor de primăvară cu caracter necapital; 213,214,
- construcţiei gropilor şi tranşeelor pentru siloz şi fâneţe, 531,533,
- uscătoriilor pentru tutun şi altor construcţii speciale provizorii cu 124
caracter necapital;
- tratării solului cu var şi ghips;
- îmbunătăţirii primare a pământurilor ameliorate prin lucrări
agrotehnice;
3. Sumele calculate ale amortizării reţelelor interne de irigare pe
parcursul primilor trei ani în cazul când la punerea acestora în
funcţiune nu a fost obţinută recolta la hectar pronosticată etc. 171 124
Cheltuielile anticipate curente
1. Cheltuielile achitate pentru abonarea literaturii speciale 261 521,544
2. Plăţile achitate în avans pe termen de până la un an pentru arendă 261 521,544
3. Plăţile achitate în avans pe termen de până la un an pentru
asigurarea recoltei, bunurilor şi altor obiecte 261 542
4. Cota-parte a cheltuielilor anticipate pe termen lung constatată în
anul de gestiune ca cheltuieli anticipate curente 261 141
37
Cheltuielile activităţii operaţionale sunt cheltuieli aferente desfăşurării activităţii de bază a
întreprinderii. Acestea includ costul vânzărilor şi cheltuielile perioadei. Costul vânzărilor (711)
include costul produselor agricole, activelor biologice curente şi mărfurilor vândute în perioada
de gestiune, precum şi cel al serviciilor prestate. Cheltuielile perioadei includ cheltuielile de
distribuire (712), cheltuieli administrative (713), alte cheltuieli din activitatea operaţională (714).
Cheltuielile activităţii neoperaţionale sunt cheltuieli aferente desfăşurării altor tipuri de
activităţi. Acestea includ: cheltuieli cu active imobilizate (721), cheltuielile financiare (722),
cheltuielile excepţionale (723).
Cheltuielile privind impozit pe venit (731) cuprind cheltuielile curente şi amânate privind
impozitul pe venit.
Nomenclatorul articolelor de cheltuieli se determină de întreprinderea agricolă de sine
stătător în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
39
Costurile de bază repartizabile acumulate se repartizează la finele perioadei de gestiune în
raport cu baza stabilită de entitate (de exemplu, masa grâului curăţat – amortizarea maşinilor de
curăţat boabe şi se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază pe fiecare cultură
(grup de culturi) şi diminuare a costurilor activităţilor de bază repartizabile.
Costurile de bază directe şi repartizabile efectuate în perioada de gestiune curentă pentru
obţinerea activelor biologice şi produselor agricole în perioada de gestiune ulterioară se
consideră producţie în curs de execuţie.
În componenţa costurilor pentru fabricarea produselor vegetale unităţile agricole includ
resursele folosite cu pregătirea solului pentru semănat şi terminând cu finisarea recoltei pe arie:
Tabelul 3.7.
Contabilitatea costurilor în fitotehnie
№ Conţinutul economic Documentul Debit Credit
1. Restabilirea soldului de costuri Nota contabilă
conform situaţiei la 1 ianuarie anul de
gestiune care se referă la lucrările
agricole executate în anul precedent 811 215
2. Casarea: Actul (procesul-verbal) de
- seminţelor (răsadului), consum al îngrăşămintelor
îngrăşămintelor, mijloacelor de minerale,organice şi
protecţie a plantelor, cârlige pentru bacteriene, chimicalelor şi 811 211
suspendarea căldărilor etc.); ierbicidelor
- produselor petroliere (utilizate Foaia de evidenţă a 812 211
pentru exploatarea tractoarelor şi tractoristului-maşinist 811 812
combinelor);
3. Calcularea retribuirii muncii: Foaia de evidenţă a muncii şi
- agrotehnicienilor; lucrărilor executate 811 531
- mecanizatorilor Foaia de evidenţă a 812 531
tractoristului-maşinist 811 812
4. Calcularea contribuţiilor pentru
asigurările sociale şi medicale
aferente retribuţiilor: - Calculul contabilităţii 811 533
agrotehnicienilor; Calculul contabilităţii 812 533
- mecanizatorilor 811 812
5. Calcularea provizionului pentru plata
concediilor de la sumele retribuţiilor
în mărimea stabilită de administraţia
întreprinderii: - agrotehnicienilor; Calculul contabilităţii 811 538
- mecanizatorilor Calculul contabilităţii 812 538
811 812
6. Consumul de servicii la transportarea
recoltei din câmp:
- cu transportul auto propriu; Foaia de parcurs al 811 812
camionului
- cu transportul auto al terţilor Factura fiscală, factura 811 521,544
5344 521,544
7. Calcularea amortizării plantaţiilor Borderoul
perene roditoare, maşinilor pentru de calcul 811, 124
40
sortarea şi purificarea recoltei de a amortizării 812,
cereale, construcţiilor de spaliere, mijloacelor fixe 821
serelor, uscătoriilor de tutun şi altor
mijloace fixe, care sunt calculate
lunar
8. Consumul de materiale, retribuire a Bonul de consum, borderoul 811, 211,
muncii, CAS, PAM aferente de calcul a salariului, CAS, 812, 531,533,
reparaţiei OMVSD CAM 821 521,544
9. Cota cheltuielilor anticipate, care Nota
urmează a fi reportate la costurile contabila 811 261
anului curent
10. Repartizarea costurilor indirecte de Calculul
producţie conform bazei alese contabilităţii 811 821
11. Înregistrarea produselor agricole Inventarul de recepţie a
cerealelor 216 811
12. Înregistrarea deşeurilor furajere Actul de sortare şi uscare a
producţiei vegetale 216 811
13. Includerea costurilor referitoare
perioadei de gestiune viitoare în Nota contabilă
producţia în curs de execuţie 215 811
14. Raportarea după destinaţie a
abaterilor costului efectiv de la cel
planificat al produselor:
- vândute; Calculul contabilităţii 711 811
- folosite pentru nutriţia animalelor, 811 811
fabricarea făinii, Calculul contabilităţii
- în calitate de ajutor material Calculul contabilităţii 713 811
- la producţia vegetală alterată Calculul contabilităţii 714 811
- rămase în stoc Calculul contabilităţii 216 811
15. Casarea costurilor aferente Proces-verbal de inspectare a
semănăturilor nimicite (îngheţate) semănăturilor
parţial 723 811
41
Tabelul 2
Repartizarea costurilor aferente aratului de toamnă din anul 201X
(lei)
Costuri înregistrate Inclusiv pe culturi
floarea porumb sfeclă de
Articole de costuri total la 1 ha soarelui (200 ha) zahăr
(80 ha) (120 ha)
1 2 3 4 5 6
Retribuirea muncii 14 000 35,00 2 800 7 000 4 200
Contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii şi prime de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală 3 570 8,92 714 1 785 1 071
Combustibil 39 200 98,00 7 840 19 600 11 760
Întreţinerea mijloacelor fixe 11 000 27,50 2 200 5 500 3 300
Servicii ale activităţilor auxiliare 3 500 8,75 700 1 750 1 050
Total 71 270 178,17 14 254 35 635 21 381
În aprilie 2015
43
agricultură”. Costurile acumulate de producţia auxiliară se repartizează proporţional cu baza de
repartizare stabilită de entitate în politica contabilă.
5. Perfectarea documentară, contabilitatea şi calculaţia costului produselor agricole
în zootehnie
Costurile în sectorul zootehnic se contabilizează separat pe tipuri de producţii, fără
delimitarea pe subdiviziuni.
În sectorul zootehnic producţia în curs de execuţie include:
- în apicultură - costul mierii lăsate pe iarnă în stupi în calitate de hrană pentru familiile de
albine;
- în avicultură - consumurile aferente incubării ouălor puse la incubare după 11 decembrie a
anului de gestiune;
- în acvacultură - costul peştilor de vară din iazurile de iernare care trec pe anul următor.
În sectorul zootehnic, spre deosebire de fitotehnie, contabilitatea producţiei în curs de
execuţie nu se ţine pe ani adiacenţi. Spre deosebire de fitotehnie în sectorul zootehnic produsele se
obţin pe parcursul anului mai uniform, iar mijloacele investite se recuperează practic în acelaşi
timp cu valori concrete (lapte, ouă, spor în masă vie etc.) sau cel puţin cu formarea treptată a
acestora şi/sau a unor active biologice noi (lână, miere, produse etc.).
În raport cu modul de includere în costul produselor agricole şi a activelor biologice
adiţionale se disting:
1) Costurile de bază directe în zootehnie reprezintă costurile direct atribuibile creşterii şi
îngrijirii animalelor (de exemplu, costuri directe privind retribuirea muncii, costuri directe de
materiale, servicii). Costurile de bază directe includ costurile aferente: creşterii şi îngrijirii
animalelor şi păsărilor; însămânţării artificiale a animalelor; incubării ouălor etc.
2) Costurile de bază repartizabile reprezintă costurile perioadei de gestiune aferente
creşterii câtorva tipuri (grupuri) de animale, păsări (de exemplu, amortizarea şi reparaţia
mijloacelor fixe (grajdurilor, poieţilor etc.).
3) Costurile indirecte de producţie reprezintă costurile de deservire şi gestiune care se
înregistrează în cadrul unei subdiviziuni. Ele nu pot fi raportare direct la costul produselor
agricole, activelor biologice adiţionate, serviciilor prestate. Aceste costuri se acumulează pe
parcursul perioadei de gestiune, ulterior se repartizează pe obiecte de evidenţă a costurilor.
Costurile acumulate pentru creşterea şi îngrijirea unui tip (grup) de active biologice se
repartizează între produsele de bază, cuplate şi secundare şi activele biologice adiţionale, în
dependenţă de structura şi componenţa obiectelor de calculaţie, aplicând una din metodele stabilite
în politicile contabile:
44
1) excluderii din suma costurilor totale a costului produselor secundare evaluate la valoarea
realizabilă netă sau a costurilor efective aferente colectării produselor şi activelor biologice
adiţionale din zootehnie;
2) coeficienţilor stabiliţi în politicile contabile ale entităţii. Conform acestei metode un tip de
produse cuplate constituie o unitate consecventă, iar celelalte tipuri de produse sunt exprimate prin
coeficienţi convenţionali. Astfel, toate tipurile de produse se recalculează în produse
convenţionale, ulterior se determină ponderea fiecărui tip de produse în volumul total convenţional
al acestora în raport cu care suma costurilor de producţie se repartizează şi se atribuie la fiecare tip
de produse – se aplică la calcularea costului laptelui şi a unui viţel obţinut din fătare. De exemplu,
costurile pentru creşterea şi îngrijirea cirezii de bază „Vaci pentru lapte” diminuate cu costul
produselor secundare se repartizează între volumul laptelui şi a viţeilor obţinuţi din fătare în baza
coeficienţilor 0,9 şi respectiv 0,1 stabiliţi în politicile contabile ale entităţii;
3) în raport cu valoarea produselor cuplate la valoarea realizabilă netă – se aplică în
apicultură la calcularea costului mierii, cerii, propolisului, noilor roiuri de albine etc.;
4) alte metode stabilite în politicile contabile.
Ţinând cont de particularităţile transformării activelor biologice în zootehnie, contabilitatea
costurilor a acestei ramuri poate fi redată în următorul tabel:
Tabelul 3.8.
Contabilitatea costurilor în zootehnie
№ Conţinutul economic Documentul Debit Credit
1. Casarea: Borderoul de consum al
- valorii nutreţurilor, medicamentelor, nutreţurilor, fişa-limită 811 211
produselor petroliere, ouălilor puse la de ridicare a valorilor
incubare; materiale
- OMVSD (halate, mănuşi, şorţuri, cizme
de cauciuc) 811,821 213
2. Calcularea retribuirii muncii personalului Calculul retribuirii
de producţie muncii lucrătorilor din
sectorul zootehnic 811 531
3. Calcularea contribuţiilor pentru Calculul
asigurările sociale şi medicale aferente contabilităţii
retribuţiilor personalului de producţie 811 533
4. Calcularea provizionului pentru plata Calculul
concediilor de la sumele retribuţiilor contabilităţii
personalului de producţie 811 538
5. Costul planificat al lucrărilor executate Calculul
de activităţile auxiliare contabilităţii 811 812
6. Calcularea amortizării încăperilor Borderoul de calcul
zootehnice (grajduri, secţii pentru al amortizării
prepararea nutreţurilor, stâne etc.), mijloacelor fixe 811, 821 124
utilajului instalat în aceste încăperi
7. Casarea costurilor de reparaţii aferente Proces-verbal de recepţie-
OMVSD, mijloacelor fixe din ramură predare a obiectelor 813 211,531,
45
reparate, reconstruite şi 533,521,
modernizate 544,812,
8. Cota cheltuielilor anticipate, care Nota
urmează a fi reportate la costurile anului contabila
curent 811 261
9. Casarea valorii contabile a animalelor Calculul
sacrificate din cireada de bază contabilităţii 811 132
10. Înregistrarea costurilor condiţionate de Borderoul de consum, 811 211,
sacrificare Borderoul de calcul 113,124,
al amortizării, facturi, 521,544
facturi fiscale, Borderou 531,533
de calcul a salariului,
Nota contabilă
Obiective:
48
normele sale de consum de combustibil şi lubrifianţi, aprobate printr-un ordin al conducerii
acesteia, luând în consideraţie condiţiile de exploatare a mijloacelor de transport.
Pentru autovehicule cu destinaţie generală se stabileşte norma de consum de combustibil,
spre exemplu:
- în litri la 100 km de parcurs al mijlocului de transport;
- în litri la 100 tone-km de lucru de transport al autocamionului (se ia în calcul consumul de
combustibil suplimentar în raport cu norma de bază la deplasarea cu încărcătură, remorcă etc.).
Normele de consum sunt majorate în cazul funcţionării autovehiculului pe timp de iarnă,
drumuri publice în condiţii de munte, cu plan complicat, în oraşe mari etc.
Unitatea ce dispune de transport auto poate fi alimentată cu combustibil prin:
I. achiziţionarea combustibilului nemijlocit de la furnizori;
II. procurarea tichetelor (bonurilor) pentru alimentarea autovehiculelor;
III. prin intermediul titularului de avans (şoferilor).
I. În cazul achiziţionării combustibilului nemijlocit de la furnizori între întreprindere şi
furnizor se încheie un contract în baza căreia furnizorul emite facturi fiscale. În cazul formei de
achitare ulterioare:
Debit 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” – la valoarea combustibilului fără
TVA, inclusiv acciza
Debit 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- la suma TVA
Credit 521 „Datorii comerciale curente”, 544 „Alte datorii curente”.
Evidenţa analitică a combustibilului se ţine la depozitul de produse petroliere (benzină,
motorină, ulei, gaz petrolier etc.) pe denumiri şi mărci în fişa de magazie sau registrul de magazie.
La procurarea combustibilului în cisterne,în factura fiscală sau factură, furnizorul indică
cantitatea atât în litri, cât şi în kilograme.
Combustibilul este eliberat şoferilor în baza fişei-limită sau borderoului-limită de
alimentare, care se deschid pentru fiecare şofer pentru o lună. După ce autovehiculul este
alimentat,cantitatea combustibilului este scrie în borderoul (fişa-limită) de alimentare şi foaia de
parcurs. Fiecare foaie de parcurs este trecută în Registrul de evidenţă a foilor de parcurs.
Zilnic magazionerul este obligat să determine densitatea (greutatea specifică) a
combustibilului şi să o indice în borderoul de alimentare. La sfârşitul lunii combustibilul în kg se
recalculă în litri.
Pentru a determina consumul de combustibil la sf. lunii rezervoarele autovehiculelor se
supun inventarierii, întocmind un proces-verbal de inventariere. Stocul combustibilului se
determină în baza datelor aparatelor de măsurat combustibil al autovehiculelor. Concomitent se
49
inventariază şi stocul produselor petroliere la depozit. Datele aferente stocurilor combustibilului la
depozit şi aflate în rezervoarele autovehiculelor din procese-verbale se verifică cu aceiaşi
indicatori după datele contabilităţii.
Parcursul efectiv (km) îl constituie diferenţa dintre datele vitezometrului la ieşirea din garaj
şi la sosirea în garaj, care se indică în foaia de parcurs. După determinarea parcursului efectiv în
luna gestionară se efectuează următoarele calcule:
1) se află consumul de combustibil prevăzut după normă;
2) se compară consumul de combustibil efectiv cu cel normativ şi se determină economia
sau supraconsumul.
Datele respective se acumulează în borderouri (situaţii) sau maşinograme cumulative.
În baza datelor borderourilor de alimentare sau foilor de parcurs se întocmeşte formula contabilă:
Debit 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” – numele de familie a şoferului.
Credit 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” – numele de familie a
depozitarului.
În conformitate cu borderouri (situaţii) cumulative de evidenţă a activităţii transportului
auto (document centralizator), la consumul efectiv de combustibil se efectuează înregistrarea
contabilă:
Tabelul 4.1.
Formule contabile privind consumul de combustibil
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. Consumul de combustibil la întreprinderi auto
specializate 811 2114
2. Consumul de combustibil la întreprinderi industriale,
agricole, construcţii etc., la care transportul auto se
consideră activitate auxiliară 812 2114
3. Consumul de combustibil pentru exploatarea
automobilelor de asistenţă tehnică şi de deservire a
subdiviziunilor de producţie 821 2114
4. Combustibilul consumat pentru exploatarea
automobilelor ce deservesc procesul de desfacere 712 2114
5. Combustibilul consumat pentru exploatarea
automobilelor cu destinaţie generală 713 2114
50
Tabelul 4.2.
Formule contabile privind procurarea tichetelor (bonurilor) pentru alimentarea
autovehiculelor
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. La achitarea plăţii în avans, în temeiul ordinului de plată a
tichetelor 224 242, 244
2. La primirea tichetelor, combustibilul specificat în ele se
indică la intrări:
- la valoarea combustibilului fără TVA, inclusiv
acciza 2114 521,544
- la suma TVA 534 521,544
Furnizorul emite factura fiscală sau factura în ziua comercializării tichetelor pentru
carburanţi şi lubrifianţi. Întreprinderea contabilizează tichetele pentru combustibil şi lubrifianţi în
contul extrabilanţier 918 „Formulare cu regim special”.
Evidenţa analitică se ţine la fel ca şi în primul caz.
III. Procurarea combustibilului şi lubrifianţilor prin intermediul titularului de
avans (şoferilor).
În acest caz titularul de avans poate procura combustibil fiindu-i acordat anterior avans sa fără
a i se acorda avans.
Tabelul 4.2.
Formule contabile privind procurarea combustibilului şi lubrifianţilor prin
intermediul titularului de avans (şoferilor)
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. La eliberarea avansului în baza dispoziţiei de plată,
ordinului de plată şi extrasului bancar 226 241,242
2. Înregistrarea la intrări a carburanţilor în baza facturii
fiscale:
- la valoarea combustibilului fără TVA, inclusiv 2114 521,522,544
acciza 5344 521,522,544
- la suma TVA
3. Stingerea datoriei faţă de furnizor de către titularul de
avans în baza decontului de avans şi bonului de casă în
cazul:
- acordării anterior a avansului; 521,522,544 226
- neeliberării avansului 521,522,544 532
4. Stingerea datoriei faţă de şoferi în cazul procurării
valorilor materiale din mijloacele proprii 532 241,242,244
51
2. Contabilitatea anvelopelor şi acumulatoarelor
În ordinul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor cu privire la aprobarea
normelor de parcurs şi exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport auto nr. 124 din
29.07.2005 sunt stabilite normele de parcurs şi exploatare a anvelopelor pentru autoturisme,
autocamioane, autobuze şi troleibuze, remorci şi semiremorci.
Anvelopele cu/sau fără cameră sunt contabilizate în funcţie de următoarele două cazuri:
1) procurarea anvelopelor şi acumulatoarelor în ansamblul mijloacelor de transport auto;
2) procurarea anvelopelor şi acumulatoarelor în perioada de exploatare a autovehiculelor
pentru a le schimba pe cele vechi.
1) Procurarea anvelopelor şi acumulatoarelor în ansamblul mijloacelor de transport
auto
În cazul procurării autovehiculului el include în ansamblul său anvelope şi acumulatoare.
Prin urmarea valoarea acestor componente sunt incluse în valoarea mijlocului de transport.
Calculând uzura autovehiculului, se consideră că şi valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor,
treptat se includ în componenţa consumurilor şi/sau cheltuielilor, în funcţie de destinaţia de
utilizare a acestuia.
În conformitate cu Ordinul M.F. R.M. nr.87 din 23.12.2004 este necesar de ţinut evidenţa
parcursului de către anvelope şi a duratei (în ani) de utilizare a acumulatoarelor fără a indica
valoarea acestora. Când aceste piese de schimb vor fi înlocuite se vor trece la consumuri şi/sau
cheltuieli.
2) Procurarea anvelopelor şi acumulatoarelor în perioada de exploatare a
autovehiculelor pentru a le schimba pe cele vechi.
Anvelopele şi acumulatoarele se procură în baza facturii şi/sau facturii fiscale şi se reflectă:
Debit 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Anvelope şi acumulatoare procurate separat de
mijloacele de transport”
Debit 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”
Credit 521 „Datorii comerciale curente”, 544 „Alte datorii curente”, 522 „Datorii curente
faţă de părţile afiliate”, 226 „Creanţe ale personalului”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte
operaţii”.
Anvelopele sunt evaluate astfel:
1) cele noi – la valoarea de intrare potrivit SNC 2”Stocurile de mărfuri şi materiale”, sau
valoarea de procurare, inclusiv CTA, luând în considerare dacă cumpărătorul este sau nu plătitor
de TVA;
52
2) cele scoase din exploatare, dar utilizabile – la valoarea determinată în baza
parcursului rămas (neutilizat).
De exemplu, valoarea anvelopei 5000 lei, iar norma de parcurs 80 000 km. Efectiv s-au
parcurs 60 000 km. Valoarea anvelopei va fi 1250 (5000:80x(80-60));
3) cele neutilizabile (demontate de pe discuri) şi trecute la intrări – la valoarea realizabilă
netă.
Evidenţa sintetică şi analitică a anvelopelor se ţine pe tipuri, sorturi, dimensiuni, mărci de
automobile separat: noi, care au fost în exploatare, spre lichidare.
Evidenţa analitică a acumulatoarelor se ţine pe tipuri, mărci de autovehicule, număr de
nomenclator în fişa de magazie.
La eliberarea acumulatorului, anvelopei din depozit pentru a fi înlocuită se perfectează cu
un bon de consum, bon cu destinaţie internă, cerere-bon sau alt document.
Concomitent pentru anvelope se întocmeşte o Fişă de evidenţă a exploatării anvelopei
unde se indică lunar şi cu total cumulativ parcursul efectiv. Pentru fiecare acumulator se
deschide o Fişa de evidenţă a utilizării acumulatorului, indicând data, luna, numărul
autovehiculului la care este montat..
Anvelopele utilizabile demontate urmează a fi înregistrate la intrări în baza bonului de
intrare.
Anvelopa neutilizabilă este trecută într-un Proces-verbal de casare a anvelopelor auto, în
care se indică tipul, dimensiunea, numărul, modelul, parcursul, cauza care a contribuit la
neîndeplinirea normei de parcurs.
Acumulatorul, de regulă, este exploatat 2-2,5 ani.
Tabelul 4.3.
Formule contabile privind decontarea valorii acumulatoarelor şi anvelopelor
N Conţinutul economic Corespondenţa conturilor
d/o Debit Credit
1. La transmiterea acumulatoarelor din depozit în
exploatare: 171 2116
2. În funcţie de intensitatea de exploatare a autovehiculului,
anvelopele se vor trece la:
- cheltuieli anticipate pe termen lung (daca perioada de
exploatare va depăşi un an); 171 2116
- cheltuieli anticipate curente (durata nu depăşeşte un
an) 261 2116
3. La sfârşitul lunii se va deconta valoarea anvelopele la
cota-parte în baza datelor din fişelor de evidenţă a
exploatării anvelopelor, borderourilor cumulative de
evidenţă a transporturilor auto:
- pentru mijloacele de transport ce execută lucrări în
53
activitatea de bază (autoturisme, autobuze, 811 261
autocamioane, taximetre etc.);
- pentru transportul auto la celelalte întreprinderi, la care 812
transportul auto nu este activitate de bază;
- pentru automobilele de asistenţă tehnică mobilă şi alte 821
mijloace ale subdiviziunilor;
- în cazul anvelopelor montate la mijloacele de transport
ce deservesc permanent procesul de desfacere; 712
- pentru mijloacele de transport auto cu destinaţie
generală şi alte conturi; 713
4. Casarea anvelopelor înainte de termen se reflectă în
temeiul procesului-verbal de casare a anvelopelor sau al
notei de contabilitate 714 261
5. Restabilirea la buget a TVA aferentă valorii anvelopei
casate 713 5344
6. Înregistrarea la intrări a acumulatorului, anvelopei după
expirarea termenului de utilizare în baza bonului de
intrări 2113 612
56
Documente primare şi centralizatoare pot fi: fişa-limită (în cazul primirii pieselor de
schimb, materialilor de reparaţie de la depozitul întreprinderii), bonul de consum, bonul cu
destinaţie internă, raportul privind mişcarea valorilor materiale, borderou (calcul) de repartizare a
costului de materiale şi a pieselor de schimb, fişa de lucru în acord pentru calcularea salariilor
muncitorilor ocupaţi cu reparaţia, fişa de pontaj, raportul de repartizare a energiei electrice
consumate, borderoul (calculul) de repartizare a serviciilor prestate de către alte activităţi auxiliare
( aer comprimat, apă, abur etc.), borderoul de repartizare a costurilor indirecte etc.
La sfârşitul lunii gestionare se întocmeşte un borderou de decontare a costurilor de
reparaţie a obiectelor reparate în funcţie de destinaţia lor de utilizare, care se întocmeşte numai
pentru reparaţiile finisate: Debit 811, 812, 821, 121, 712, 713, 714, 723 Credit 812.
Costurile de reparaţie capitală sau aferent modernizării MTA în cazul că se aşteaptă
obţinerea unor avantaje economice pot fi capitalizate:
Debit 123 „Mijloace fixe” – la suma costurilor capitalizate în limita valorii de recuperare a
obiectului reparat sau modernizat
Debit 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” – la suma costurilor ce depăşeşte valoarea de
recuperare a obiectului
Credit 812 „Activităţi auxiliare”- la suma totală a costurilor de reparaţie.
În cazul efectuării reparaţiei pe locurile de aflare, exploatare a MTA costurile (cheltuielile)
de reparaţie vor fi cumulate în fiecare cont de evidenţă a costurilor (cheltuielilor) aferente
întreţinerii şi exploatării obiectelor reparate. Astfel, se va debita conturile 811, 812, 821, 121,
712, 713, 714, 723 în contrapartidă cu creditul conturilor 211, 213, 214, 521, 522,544, 531,533,
541, 812 etc.
Costurile de reparaţie capitală indiferent de destinaţia obiectului se vor acumula la contul
121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” în contrapartidă cu conturile 211, 213, 214, 521,
522, 544, 531, 533, 541, 812 etc.
Capitalizarea costurilor enunţate se va înregistra prin formula contabilă:
Debit 123 „Mijloace fixe” – la suma costurilor capitalizate în limita valorii de recuperare a
obiectului reparat sau modernizat
Debit 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” – la suma costurilor ce depăşeşte valoarea de
recuperare a obiectului
Credit 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”- la suma totală a costurilor acumulate.
Sumele din debitul contului 123 „Mijloace fixe” incluse în rezultatul capitalizării vor fi
reflectate în fişa de inventar a mijloacelor fixe. Ulterior se recalculează baza din care se
determină suma amortizării obiectului reparat (modernizat).
57
Evidenţa sintetică şi analitică a costurilor (cheltuielilor) examinate se ţine în registre aferente
fiecărui cont utilizat.
În cazul efectuării lucrărilor de reparaţie neuniform (în primele luni ale anului) se
recomandă costurile (cheltuielile) efective pentru reparaţia curentă şi/sau capitală MTA să fie
contabilizate la contul 261 „Cheltuieli anticipate curente”, iar lunar în proporţie de 1/12 cotă-
parte a costurilor (cheltuielilor) de reparaţie să fie decontate uniform la conturile de costuri sau
cheltuieli în funcţie de destinaţia de utilizare a obiectelor reparate.
În cazul efectuării lucrărilor de reparaţie conform graficului în ultimele luni ale anului
gestionar întreprinderile pot constitui provizioane. Constituirea provizioanelor se înregistrează în
debitul conturilor de costuri (cheltuieli) în dependenţă de destinaţia MTA în contrapartidă cu
contul 538 „Provizioane curente”. Utilizarea provizioanelor se va înregistra în debitul contului
538 în contrapartidă cu tipul serviciilor de reparaţie.
60
Evidenţa analitică a costurilor de întreţinere şi exploatare a transportului auto se ţine în fişe
(borderouri) de evidenţă a producţiei.
La sfârşitul lunii întreprinderea de transport auto întocmeşte calculaţia costului serviciilor
de transport prestate, unde calculează costul efectiv al unei t/km, 1 pasagero/km, 1 km/parcurs,
1 oră de lucru a autovehiculului etc. Costul se calculează prin raportul costurilor cumulate către
volumul serviciilor prestate exprimat în indicatori specificaţi. În prealabil din volumul de lucrări
de transport se scade volumul de lucrări executat pentru necesităţile proprii.
La întreprinderile de transport auto care dispun de două sau mai multe coloane auto şi secţii
apar costuri indirecte de producţie. Aceste se contabilizează la contul 821 „Costuri indirecte de
producţie” şi includ costurile condiţionate de managementul sau deservirea procesului de prestarea
a serviciilor auto.
Documentele primare şi centralizatoare pot servi: fişa de pontaj, foile de parcurs pentru
automobilele de depanare, borderourile-limită de alimentare, calculul CAS şi PAM, raportul
inginerului electrician anexat la factura fiscală, fişa-limită (bonul de consum) şi borderoul de
repartizare a materialelor consumate sau raportul privind mişcarea valorilor materiale, fişa de
lucru în acord, calculul amortizării mijloacelor fixe, decontul de avans, chitanţele pentru serviciile
de telefonie etc.
În componenţa costurilor indirecte pot fi incluse:
1) retribuţiile salariale ale personalului din secţii, ale dispecerilor, controlorilor, casierilor
de bilete, lucrătorilor birourilor de informaţii, şefilor secţiilor coloanelor auto, mecanicilor,
inginerilor secţiilor etc.;
2) contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală la salariile lucrătorilor specificaţi;
3) costurile privind tehnica de protecţie a muncii (echipamente şi îmbrăcăminte de
protecţie etc.);
4) costurile privind întreţinerea şi reparaţia încăperilor de producţie (garajelor, secţiilor
de reparaţie etc.);
5) costurile privind reparaţia utilajelor, strungurilor, motoarelor electrice,
mecanismelor de ridicat, şoproanelor în conformitate cu SNC „Imobilizări corporale şi
necorporale”;
6) amortizarea mijloacelor fixe ce deservesc coloanele auto, secţiile, alte subdiviziuni cu
excepţia mijloacelor de transport auto (clădirile secţiilor, utilajele, clădirile garajelor, şoproanele).
61
7) combustibil şi energia electrică consumate pentru întreţinerea utilajelor, strungurilor,
încălzirea încăperilor cu destinaţie secţională;
8) costurile pentru întreţinerea automobilelor de depanare (asistenţă tehnică mobilă);
9) costurile de delegaţie pentru şoferi care nu sunt compensate de beneficiarii de servicii;
10) costurile privind raţionalizarea şi ameliorarea serviciilor de transport auto:
costurile de pregătire a materialilor, instrumentelor în conformitate cu propunerile
raţionalizatorilor, suma onorariilor calculată raţionalizatorilor;
11) plata pentru arenda operaţională şi finanţată a încăperilor de producţie;
12) costurile la întreţinerea rutelor de autobuze, plata pentru pregătire itinerarului
circulaţiei autobuzelor şi taximetrelor, standurilor de reclamă;
13) alte costuri: primele de asigurare a garajelor, clădirilor şi utilajelor secţiilor şi a altor
obiecte cu destinaţie subdivizionară, plata pentru închirierea acestor obiecte.
Evidenţa analitică a costurilor indirecte de producţie se ţine pe fiecare coloană auto, secţie
sau altă subdiviziune şi pe nomenclatorul articolelor de consumuri.
Contul 821 „Costuri indirecte de producţie” se debitează în contrapartidă cu conturile 211
„Materiale”, 213”Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată”, 261”Cheltuieli anticipate curente”, 531”Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind asigurările”, 541 „Datorii preliminare”, 812 „Costurile
activităţii auxiliare”, 521”Datorii comerciale curente”, 544 „Alte datorii curente”, 124
„Amortizarea mijloacelor fixe”, 226 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532”Datorii faţă
de personal privind alte operaţii”.
În calitate de registre analitice ale CIP pot fi utilizate borderouri (situaţii) sau maşinograme.
CIP la sfârşitul lunii gestionare se repartizează în raport cu salariile şoferilor de
autocamioane, autobuze, microbuze, taximetre sau a muncitorilor secţiilor, altor subdiviziuni, sau
cu numărul de maşină-ore pe tipuri de transport sau servicii.
În baza calculelor de repartizare a CIP se efectuează înregistrarea contabilă:
Debit 811„Activităţi de bază” – la suma CIP inclusă în costul serviciilor de transport auto;
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la suma costurilor indirecte de producţie ce se
vor include în componenţa cheltuielilor perioadei;
Credit 821 „Costuri indirecte de producţie” – la suma totală a costurilor indirecte de
producţie repartizată.
Astfel costurile indirecte de producţie vor fi repartizate respectând prevederile SNC
„Stocuri”, SNC „Cheltuieli” şi Indicaţia metodică privind contabilitatea costurilor de
producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor.
62
7. Contabilitatea costurilor la prestarea serviciilor de expediţie şi executarea altor
lucrări
63
În cadrul fiecărui cont analitic costurile sunt contabilizate pe articole de costuri inerente
tipului de servicii prestate:
1) servicii de încărcare-descărcare:
- costuri directe de materiale, pentru deservirea mecanismelor de încărcare-descărcare, a
pieselor de schimb la reparaţia acestora;
- retribuţiile salariale ale hamalilor, mecanicilor şi şoferilor ce execută lucrări de încărcare-
descărcare;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală la aceste salarii;
- amortizarea mecanismelor şi mijloacelor de transport ce execută lucrări în cauză.
2) operaţii de expediţie:
- operaţii directe de materiale pentru executarea lucrărilor de expediţie (combustibil, uzura
obiectelor de tachelaj, prelată);
- retribuţiile salariale ale expeditorilor, şoferilor ce execută operaţii de expediţie;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală la aceste salarii;
- alte costuri aferent operaţiilor de expediţie;
3) exploatarea depozitelor:
- costurile pentru întreţinerea şi exploatarea depozitelor (costuri de materiale, energie
electrică pentru întreţinerea clădirilor depozitelor), reparaţia curentă şi capitală a acestora;
- retribuţiile salariale ale lucrătorilor depozitelor;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală la aceste salarii;
- amortizarea depozitelor;
- costul serviciilor prestate de terţi;
4) servicii de transport-expediţie pentru populaţie:
- costurile de material pentru întreţinerea încăperilor unde activează personalul;
- retribuţiile salariale ale personalului ce execută lucrările;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală la aceste salarii;
- amortizarea clădirilor de expediţie;
- plata serviciilor terţe pentru utilizarea transportului auto, costul energiei electrice.
5) serviciile staţiilor de deservire tehnică:
64
- costurile condiţionate de executarea lucrărilor pentru deservirea tehnică a autovehiculelor
(piese de schimb, diverse materiale, salariile muncitorilor şi şoferilor, contribuţiile pentru
asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală etc.).
6) serviciile gărilor auto:
- costurile de întreţinere şi exploatare a clădirilor gărilor, cu specificarea camerei de bagaje,
camerei mamei şi copilului, punctului medical, utilajului acestora, inclusiv reparaţia curentă şi
capitală, consum de energie electrică, termică etc.
- retribuţiile salariale ale lucrătorilor gărilor auto, care deservesc pasagerii;
- contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală la aceste salarii;
- amortizarea gărilor şi utilajelor;
- serviciile terţe etc.
La aceste articole în evidenţa analitică se poate de separat şi cota-parte a costurilor indirecte
de producţie.
Toate costurile enunţate sunt contabilizate la contul 811 „Activităţi de bază”. Evidenţa
analitică a consumurilor se ţine în fişe (borderouri) de evidenţă a lucrărilor executate, iar cea
sintetică în borderoul 8.11 „Activităţi de bază”.
Evidenţa comenzilor pentru prestarea serviciilor de transport-expediţie se ţine în registrul
de recepţie a comenzilor. În momentul primirii comenzii de la populaţie se încasează şi
mijloacele băneşti care se perfectează printr-o dispoziţie de încasare şi se emite factura fiscală
pentru serviciile de expediţie, transport etc.
Lucrătorul serviciului de recepţie al întreprinderii de transport-expediţie întocmesc zilnic în
2 exemplare un raport despre activitatea serviciului de transport expediţie, lucrările
efectuate şi sumele încasate sau care urmează a fi încasate. Un exemplar al raportului împreună
cu documentele anexate se prezintă la dispecerat, iar al doilea rămâne la lucrătorul punctului de
recepţie. Datele în raportul enunţat se înscriu în baza informaţiilor din fişa de evidenţă a lucrului
automobilului pe fiecare rută.
Dispeceratul ţine evidenţa lucrului executat de efectivul mobil pentru deservirea populaţiei
şi venitul provenit din aceste lucrări în Raportul zilnic despre activitatea autovehiculelor privind
serviciile de transport-expediţie în 2 exemplare. Un exemplar se transmite în contabilitate, iar al
doilea rămâne la dispecerat.
În contabilitate serviciile prestate sunt contabilizate în fişa de evidenţă a lucrului
automobilului, care se completează în baza raportului zilnic.
La sfârşitul lunii ÎTE şi întreprinderea de transport auto (ÎTA) calculează totalurile şi
semnează fişele.
65
În baza datelor fişelor menţionate se întocmeşte borderoul cumulativ de la începutul anului
despre lucrul executat de automobile. Punctele de recepţie întocmesc borderou centralizator cu
privire la volumul de lucrări executate şi veniturile aferente.
Contabilitatea costurilor aferente lucrărilor de transport-expediţie sunt similare cu
executarea lucrărilor de transportare.
Încasarea mijloacelor băneşti pentru prestarea ulterioară a serviciilor:
Debit 241 „Casa” – la suma mijloacelor băneşti încasate;
Credit 611 „Venituri din vânzări” – la suma venitului recunoscut;
Credit 534 „Datorii faţă de buget” – la suma TVA calculată.
70