CURS 3

Controlul placii bacteriene

Periajul d – factorul de auto-control mecanic al PB cel mai larg raspandit in lume
Istoricul si evolutia periutelor e legata de cea a scobitorilor folosite de babilonieni
inainte de 3500 i.e.n.
Europa- prima periuta in 1640
Anglia incep cu 1780, productia incepe in 1845 – erau periute dure asem celor f in
1900. Dupa 2 decenii incepe productia cu ajutorul masinilor
1933 apar periute cu par sntetic(nylon) – armata americana in al II-lea Razboi le-a
dat soldatilor periute dupa care ca urmare a cererii crescute piata a fost invadata
de periute din material sintetic
1961 apar periutele electrice

Periuta
Capul periutei
 Contine elementul activ- perii si are dimensiuni variabile in functie de nr de
peri dispusi, de marimea arcadelor
 Forma trebuie sa fie rotunjita, iar marimea coresp arcadelor
 Marginile vor fi rotunjite pt a nu leza tesuturile moi
Manerul
 Suficient de robust pt o priza stabila
 Va fi elastic pt a transmite atenuat forta imprimata in cursul periajului
 Forma astfel realizata incat sa permita o priza si o manevrare facila pt a
putea ajunge in spatiile distale
 Unii prefera manerul drept pt a cunoaste exact pozitia perilor, altii prefera
manerul cudat pt acces mai usor la nivelul FL ale incisivilor si la FD ale M
Perii
  Sunt dispusi in smocuri pe mai multe randuri, la nivelul capului periutei
(exista si periute cu un singur smoc de peri – periute unismoc)
 Nr lor variaza, in mod obisnuit exista 3 randuri cu cate 6 smocuri si un total
de 80-86 de peri
 Initial au fost din par natural de porc iar ulterior datorita cererii crescute au
fost inlocuiti cu firele sintetice
Avantajele ut firelor sintetice in locul celor naturale
 Gradul de suplete e uniform si poate fi variat in functie de necesitati
 Capetele firelor pot fi perfect rotunjite
 Sunt udor de sterilizat
 Sunt mai rezistente decat cele cu oeri naturali
 Firele sunt standardizate prin diametrul firului, lungimea lui si indicele de
suplete(rigiditate)
La Conferinta Europeana destre controlul placii au fost consemnate atributele
esentiale ale unei periute obisnuite
 Dimensiunea manerului sa fie corelata cu varsta si cu dexteritatea
utilizatorului
 Dimensiunea capului sa fie apropiata de dimensiunea cavitatii orale
 Filamentele de nylon sau de poliester sa fie rotunjite la capete si sa nu aiba
diametrul mai mare de 0,009 inch
 Configuratie cu peri moi conform standardului international (ISO)
 Modele de peri care pot indeparta placa din spatiile aproximale si de la
nivelul marginii gingivale
Alegerea periutei depinde de
 Varsta pacientului existenta si gradul de inflamatie gingivala
 Tipul gingiei- fina, fragila, fibroasa, rezistenta
 Prezenta si gradul recesiunilor parodontale
 Sensib dentara/dentinara
 Nivelul joctiunii smalt-cement
 Spatiile interdentare
 Malpozitia dintilor, existenta restaurarilor conjuncte sau a obturatiilor
coronare
 Incidenta cariilor si a parodontopatiilor
  Forma arcadelor
 Metoda de periaj practicata
 Dexteritatea si preferintele pacientului

Periutele folosite in prezent au urmatoarele dimensiuni

 Lung totala 150-200 mm
 Lung capului 25-30 mm
 Latimea capului 8-12 mm
 Supraf activa - 18-30 mm2 / 6-10 mm2
 Diametrul firelor 0,15-0,35 mm
 Lung firelor 10-12,5 mm
 Nr de smocuri 6-12 pe lungime/ 2-5 pe latime

1. Pt 4-24 luni
2. 2-4 ani
3. 5-7 ani
4. Mai mult de 8

Caract periutelor in functie de diametrul firelor

Diametrul Lungime fir Indice de Caracteristicile

Indicatii de
firelor suplete periei folosire
0,12 mm 8 mm copii 1/3 Extrasupla, Copii
0,17 mm 10-12,5 mm supla Pacienti cu
afectiuni/eroziuni
0,30 mm idem 5 Moale (medie) Pacienti cu
parodontiu
normal
0,35 mm idem 7/9 Dura sau Nu e recomandat
extradura
 Eficienta periutelor Aria de patrundere
1. Oral-b (cross action, 93,80
advantage, indicator) 71,35
54,30
2. Aquafresh 81,76
3. Blend a med prof 79,47
4. Colgate(wave, total) 61,87
65,85
5. Crust extend 65,10
6. Jordan 58,53

Avantajele periutei electrice

 Reduc si previn formarea PB si a tartrului
 Realizeaza un masaj gingival eficient, imbunatatind circulatia sg si a
mucoasei ging
 Usurinta in utilizare, fara efort din partea subiectilor
 Dozarea presiunii si a miscarilor se realizeaza uniform fara a necesita o
atentie sporita din partea utilizatorului
Alte tipuri de periute
 Cu US (ultrasunete) – prezinta la nivelul capului un micromotor cu US care
permite angajarea perilor in spatii mai greu accesibile
- Prezinta si un sistem de iliminare ce permite
observarea actiunii de periaj
 Cu polarizare – au fost introduse de japonezi si actioneaza prin
depolarizarea supraf dentare si modifica derenta PB pt cateva ore
- Alimentarea electrica se face de la un
captator solar
 Alert – cu senzori de avertizare in cazul realizarii unor presiuni exagerate
gingival
- Se recomanda pacientilor cu risc parodontal
 INTERPLAK – alc din 5 smocuri aranjate pe 2 randuri, inegale ca lungime si
decalate pt ameliorarea periajului din spatiile interdentare
- Fiecare smoc e pus in miscare de miscarea
asincrona a smocului vecin, o tura si
jumatate cu 4200 de misc/min
- Firele sunt suple
- E alimentat de un micromotor electric din
manerul periutei
 Interdentare – sunt din ce in ce mai des recomandate pt indepartarea PB de
la nivelul spatiilor interproximale
- Au forma perilor pt spalarea sticlelor si sunt
disponibile in diverse marimi, adaptabile
dimensiunilor variate ale spatiilor
interdentare
- Indicate si pt igiena furcatiilor
 Unismoc – indicate in zonele dificil de igienizat cu alte mijloace
- In cazul Fo ale arcadelor cu incongruente
dentare cu inghesuiri, la nivelul FD ale
ultimilor M, in zonele de furcatie etc.
 Wedge rub – un manson de cauciuc, cu 3 tipuri de reliefuri ce pot actiona la
nivel interdentar, dentar si gingival
- Se aplica pe degetul aratator, realizeaza un
masaj eficient la niv parodontiului de invelis
prevenind pioreea alveolara
 Muzicale – electrice – au fost introduse in scopul atragerii copiilor si
deprinderii lor cu periajul d dupa fiecare masa
- Exista si periute care emit diferite mirosuri si
gusturi tot pt copii
 F Nawara – actionate manual, cu peri inegali dispusi in forma de piramida
- Eficiente pt igienizarea interdentara si a
supraf ocluzale
 Butler gum – noutatea – existenta perilor e texturizata si ascutita pana la un
diametru de 0,05 mm
 Tehnici de periaj

T. BASS

 Tehnica creviculara ce realizeaza curatarea santutilor gingivale

 Realizeaza protectia FV a C evitand aparitia recesiunii gingivale
 Se realizeaza pe grupe de d – secvential
 Real curatarea FD a ultimilor M
 E o tehnica mixta, gingivo-dentara (indep PB de la niv d si stimuleaza
circulatia sg la nivel gingival)
 Metoda foloseste miscari vibratorii
 Periuta se va aseza orizontal cu capetele Greseli- pozitionarea
incorecta pe C

T. CHARTER
 Peria se va plasa pe FV/O a d paralel cu planul de ocluzie in unghi de 45 fata
de el, cu perii spre marginea libera a d (invers fata de Bass)
 Miscarile sunt in fata si in spate printr-o miscare de vibratie
 Caract – tehnica de igienizare a spatiilor proximale
- Se actioneaza tot pe grupe de d
- Tehnica mixta gingivo-d
- E considerata o tehnica rotativ-vibratorie

T. STILLMAN

 Periuta se va aseza orizontal cu capetele perilor pe gingie si pe zona

cervicala
  Perii sunt plasati oblic spre apical la nivelul gingiei si se exercita o anumita
presiune pana la o inalbire vizibila a mucoasei gingivale
 Se va asocia si o miscare vibratorie fara miscarea perilor de pe loc
 Se va decomprima zona pt a se reumple cu sange vasele
 Se va repeta de cateva ori procedeul actionand pe grupe de dinti la maxilar
si la mandibula, V si O
 F.Oc vor fi igienizate prin miscari orizontale antero-posterioare
 Dezavantaje – efectul de curatire e redus
- Poate det aparitia leziunilor gingivale in
cazul aplicarii unei presiuni mai mari sau
periutelor cu peri rigizi

T. STILLMAN modificata
 Periuta soft medium se plaseaza pe gingia atasata in unghi de 45 fata de
axul longitudinala al dintilor, exercitand o usoara presiune pana la ischemie
dar trebuie avut grija sa nu lezeze tesut moi
 Se incepe cu o miscare verticala in zig-zag pe toata supraf d
 Se repeta de 5-10 ori miscariledescrise dupa care se trece la urmatorul grup
 Supraf ocluzala se periaza ca in tehnica Bass , periuta se ataseaza
perpendicular pe supraf ocluzala se realizeaza o usora presiune astfel incat
perii sa patrunda in santuri si gropite apoi se efectueaza miscari antero-
posterioare
 Tehnica modificata e mult mai eficienta in indepartarea PB decat cea
clasica care mai mult stimuleaza parodontiul decat sa indep PB

T. FONES
 Singura metoda realizata cu arcadele in ocluzie
 Perii se vor plasa perpendicular pe FV manerul paralel cu planul de ocluzie
 Miscarile imprimate vor fi largi, circulare si vor cuprinde elementele
gingivo-d de la fundul de sac maxilar la mandibular
 Igienizeaza coresp spatiile proximale si gingivo-d
  Dezavantaje – traumatizeaza zona cletului antrenand leziuni gingival si
dentar (recesiuni si abraziune)
 Indicatii – colectivitati de copii

Pastele de d
Compozitie
- Agenti abrazivi
- Fluidifianti
- Ag detergenti
- Aromatizanti si indulcitori
- Coloranti
- Conservanti si ag anticorozivi
- Subst antiplaca
- Subst care cresc rezistenta smaltului
- Subst desensibilizante
- Subst cu efect de albire
- Subst antialergice si de epitelizare
- Enzime

Detergenti
 Agentii tensioactivi care reduc tensiunea superficiala, penetrand si
dizolvand depozitele care se formeaza pe suprafata d si faciliteaza
dispersarea agentilor activi din componenta pastelor
 Pp det din paste – lauryl sodium sulfat – compatibil si formeaza cu fluorurile
- N- lauryl sodium sarcosinat(gardon) cu act
antibacteriana
- Cocomonogliceride sodium sulfanat (acizi
grasi din uleiul de nuca de cocos)

Agentii abrazivi
 Bicarbonat de sodiu
 Carbonat de Na
  Benzoat de Na
 Fosfat de Na
 Fosfat de Ca
 Metafosfat de Na
 Hidroxid de Al si lactat de Al
 Alumine
 Silicati – xerogel si aerogel din siliciu

Fluidifianti
 Agenti care evita solidificarea pastei
 Glicerina, sorbitol, xilitol

Aromatizanti
 Menta, mentol, eucalipt, fructe

Indulcitori
 Zaharoza, zaharina, xilitol, ciclamat

Conservanti si ag anticorozivi
 Silicat de Na
 Formaldehida
 Benzoati
 Diclofenol
 Hidroxilbenzoati

Subst antiplaca
 Agenti care actioneaza prin inhibarea form matricei PB
  Cele mai folosite – clorhexidina (digluconat), triclosan, sanguinarina,
hexetidina, citrat de Zn, fluoruri, uleiuri esentiale, lauryl sodium sulfat
(subst tensioactiva cu efect antiplaca)

Subs care cresc rezistenta smaltului

 Fluorurile – fl sodica, de staniu, monofluorofosfat de sodiu, aminate

Subst desensibilizante
 Nitrat de K
 Clorura de strontiu
 Fluoruri
 Citrat sodic dibazic
 Oxalat de fier
 Lactat de Al

Subst naturale
 Ulei de ricin, extract vegetal din Rhem Palmatum, menta, mir, musetel,
esenta de sovarv, trifoi, cimbru

Subst de albire
 Peroxid de carbamida
 Bicarbonat de Na pulverizat

Subst antialergice si de epitelizare

 Alantonina, aldioxa
 Provitamina B5 (dexopentanol)
 Vit P,E, acidul hialuronic
Enzime
 Glucozoxidaza
 Amiloglucozoxidaza
 Lactoperoxidaza
 Glucolactoperoxidaza

Mijloace speciale si adjuvante periajului

 Firul de matase – se indica in acele cazuri in care papila a ocupat tot spatiul
de sub punctul de contact. Astfel periajul nu mai e eficient si trebuie
suplimentat cu utilizarea firului/altor sisteme
 Scobitorile – recomandate unde exista recesiunea papilelor actioneaza ca
inlocuitoare ale firului
- Utilizarea brutala poate duce la leziuni la
nivelul parodontiului
 Stimulatoarele/conurile interdentare – dispozitive din lemn, cauciuc sau
material plastic care se monteaza pe manere speciale sau la capatul liber al
periutei intr-un spatiu creat special
- Se prezinta sub forme si dimensiuni variate
care permit adaptarea in spatiile
interproximale
- Indicatia de utilizare e in cazul recesiunii
papilelor sau pt igienizarea zonelor de
furcatie dezgolite
- Aplicarea conului se face in unghi de 45 fata
de axul d, latura inferioara sprijinindu-se pe
gingie,iar cele laterale pe F prox ale d
- Realizeaza igienizarea sp interdentare si
stimularea circulatiei la nivel gingival
- Se fac aproximal 10 miscari de rotatie
stranse, atat V cat si O
 Masajul gingival – masajul in mod regulat are un efect benefic prin
stimularea circuitului sg si oxigenarea tesutului gingiilor
 - Impreuna cu o igiena coresp poate preveni
afectiunile parodontale (periodontite,
gingivite) si alte probleme de sanatate care
s-ar putea datora infectiilor parodontale
- Instrum de masat gingiile poate functiona si
ca aplicator uniform de gel pt sanatatea
gingiilor
 Dusurile bucale – act prin – stimularea troficitatii tisulare
- Reducerea gradului de inflamatie gingivala
- Cresterea gradului de cheratinizare a
mucoasei
- Reducerea/anularea halenei si crearea unei
stari de confort
 Sol recomandate pt dusurile bucale – sol izotonica de NaCl
- Sol hipertonica de NaCl (sol apoasa de 2%)
cu efect decongestionant
- Sol de bicarbonat de Na (2g la 100 cm3 de
apa)
- Sol de digluconat de clorhexidina 0,2%
- Sol listerina etc.
 Igiena limbii – Egiptul antic
- I. Roman
- India – agurveda acum 5000 de ani
- China – med traditionala – oglinda energiei
vietii – argint
- Europa – nobili argint