Proiect Ovine Turcana

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD”

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LA
DISCIPLINA
CREŞTEREA OVINELOR
ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN PASCAL DRAGOȘ CIORNEI
IAȘI
2015
TEMA PROIECTULUI:
“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de producție,

situată în zona de deal, cu o capacitate de 113 oi ,rasa Țurcană ”
2
CUPRINS:
1. Memoriu justificativ................................................................................................4
1.1. Importanța, oportunitatea și eficiența investiției...............................................4
2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de ovine..........................................6
2.1. Programarea reproducției si fundamentarea ei tehnico-economică..................6
2.1.1. Programul de montă și fătări..............................................................................7
2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă...........................9
2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine.......................................10
2.3 Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine...............................22
2.4. Programarea numărului de zile furajate...........................................................27
3. Programarea producțiilor.........................................................................................28
3.1. Programarea producției de lână.......................................................................28
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână.................................................29
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la centrul de tuns ovine............................30
3.3. Programarea producției de lapte.......................................................................31
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte ..............................................32
3.4.1. Sistemul de muls, stâna și strungă- organizare, dotare și funcțional................32
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor.................................33
4.1. Fluxul tehnologic de productie anual.................................................................33
5. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională a
adăposturilor...........................................................................................................34
5.1. Dimensionarea adăposturilor .............................................................................34
5.2. Planul adăposturilor...........................................................................................35
5.2.1. Amenajarea interioară a adăpostului.................................................................36
5.3. Calculul necesarului de apă.................................................................................36
6. Programarea și organizarea bazei furajere.............................................................37
6.1. Rații de hrană....................................................................................................37
6.2. Tehnica de alimentație......................................................................................47
6.3. Stabilirea necesarului de furaje........................................................................51
7. Eficiența economică................................................................................................52
7.1 Venituri din vânzarea animalelor........................................................................52
7.2 Venituri din vânzarea producțiilor......................................................................52
7.3 Venituri,cheltuieli si rezultate financiare............................................................53
8. Concluzii..................................................................................................................54
Bibliografie..................................................................................................................55
3
1. Memoriu justificativ
1.1. Importanţa, oportunitatea și eficienţa investiţiei
Ferma este amplasată în comuna Focuri,județul Iasi. Ferma are un sector de creştere a ovinelor
de rasă Țurcană, cu un efectiv de 113 capete.
Creşterea ovinelor sau “Ovicultura”, reprezintă o ramură principală a zootehniei şi a avut o
contribuţie deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct la
îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice creşterii
animalelor. Ţinând cont de obiectivele care au stat la baza creşterii ovinelor de-a lungul timpului,
crescătorul a căutat mereu să selecţioneze şi să perfecţioneze pentru creştere în interesul său, doar
acele animale care corespundeau scopului urmărit.
În scopul ridicării potenţialului biologic pentru toate producţiile ce fac obiectul creşterii şi
exploatării ovinelor, o atenţie sporită trebuie acordată selecţiei şi ameliorării precum şi modului de
valorificare a fondului genetic existent, ţinându-se totodată cont de diversitatea structurii raselor
autohtone şi importate. În acest scop se impune elaborarea unui program clar, precis şi eficient de
ameliorare genetică, pentru fiecare tip morfo-productiv, ştiindu-se faptul că prin aplicarea ştiinţei
ameliorării rezultatele obţinute sunt remarcabile la celelalte speciile de interes zootehnic cu interval
scurt între generaţii, în timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au rămas cele tradiţionale, în
prezent fiind foarte puţin schimbate faţă de trecut.
Înființarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ
cat și numeric.Eficiența investiției presupune investiții mici,cheltuieli de întreținere reduse.Se
pretează la îmbinarea rațională cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate ridicată.
O modalitate de creştere a producţiilor rezultate prin creşterea şi exploatarea ovinelor o
constituie ridicarea performanţelor reproductive la efectivele existente şi îmbunătăţirea tehnologiilor
de creştere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se atunci şi acolo unde condiţiile concrete
permit, până la intensivizarea totală, însă în condiţii de eficienţă economică.
Dintre rasele locale, Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile
Țurcană împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe
meleagurile țării noastre. În literatura de specialitate rasa Țurcană mai este cunoscută și sub alte
4
denumiri cum ar fi: oaia bârsană după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită
țușca și oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca.
Este o rasă foarte bine adaptată la consițiile geoclimatice din țara noastră. În ultimele decenii,
concomitent cu declanșarea acțiunilor de creștere numerică a oilor cu lână fină și semifină, efectivul
rasei și arealul ocupat s-a redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere această rasă ocupă ocupă
unul extrem de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării, la
zonele alpine cu peste 1500 m altitudine. Este o rasă rustică și rezintentă, face parte din tipul
morfoproductiv mixt, fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră,
lapte, pielicele și carne.
Însușirile morfoproductive ale rasei sunt: conformație corporală alungită – tipică ovinelor cu
producție mixtă, constituție robustă și o pronunțată mobilitate. Greutatea corporală are următoarea
evoluție : 2,5 – 3 kg la naștere; 15-17 kg la 3 luni; 23 – 26 kg la 6 luni; 28-32 kg la 15 luni; 35 kg la
18 luni și 38 – 42 kg la adulte.
Oaia Țurcană are cojocul de lânii alcătuit din șuvițe ascuțite formate din fibre mixte neomogene, cu
aspect exterior de sulițe și tirbușon. Lâna este rară, iar cusătura largă.
Fibrele groase au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și constituie scheletul
șuvițelor. Acest aspect imprimă șuvițelor
componente ale cojocului o formă conică cu vârful ascuțit, favorizând astfel scurgerea rapidă a apei
din precipitații.
Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 μ, lungimea cuprinsă între 5 - 15 cm, se găsesc la
baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă.
Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două
categorii. Extinderea lânii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de
fibre scurte, fața cu jar, iar pe member extinderea lânii se oprește la genunchi și jaret. Cantitatea
medie de lână este de 1,7 - 2,2 kg la oi și 2,5 - 3,5 kg la berbeci, depă șind 5 kg în unele zone în care
se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este de
65-70 %.
La această rasă producția de lapte se caracterizată printr-o mare variabilitate. În condiții
obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o producție totală de lapte
cuprinsă între 70 - 90 l. La plus variante producția de lapte depășește adesea 235 l lapte în aceeași
perioadă de lactație. Privitor la această producție, în zona montană și în aceleași condiții
5
geoclimatice, Țurcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de
la Țurcană are 7 % grăsime și 5,9 % proteină.
Indicii de reproducție sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase și tipuri locale de
ovine. Astfel, fecunditatea specifică rasei este de 97 - 98 %, natalitate 99 %, însă prolificitatea este
mai redusă fiind cuprinsă între 103 și 107 %.
2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de ovine
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnico-economică
Reproducția ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora și de

modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea creșterii oilor. Vârsta optimă de
utilizare la reproducție este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologică, iar greutatea
corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifică categoriilor adulte. Principalii indici de
reproducţie ai rasei Țurcană ,sunt la oi adulte: Prolificitate este de 103 - 107 %; fecunditatea 97 %;
natalitatea 99 %.
Instinctul genezic nu se manifestă imediat după fătare, ci doar atunci când organele genitale
intră în funcție. Manifestarea acestuia apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală și în mod
concret se consideră că un individ devine matur din punct de vedere sexual, atunci când este capabil
să fecundeze (masculul) sau să rămână fecundat (femela).
La tineretului ovin aparținând raselor precoce maturitatea sexuală survine la vârste cuprinse
între 6 și 10 luni și între 15 și 18 luni în cazul celui din rase semitardive și tardive. La femele via ța
sexuală debutează cu prima ovulație și sfârșește atunci când la nivelul ovarelor nu se mai
maturizează nici un folicul.
Durata de folosire la reproducție pentru rasele Țurcană este cuprinsă între 6-8 ani. S-a
constatat că 85% din oile care dau naștere la un miel în perioada de vară, manifestă călduri după
parturiție, înca din perioada de alăptare, permițând realizarea a 2 fătări pe an fără tratamente
hormonale.
6
2.1.1. Programul de montă si fătări
1. Programarea efectivelor de ovine
a) Efectivul de ovine total și pe categorii,existent la începutul anului și cel programat pentru

sfârșitul anului.
Nr. Categoria de ovine Efectiv existent la începutul Efectiv programat

Crt. anului pentru sfârșitul anului
1 Berbeci reproducători 3 3
2 Oi adulte 80 83
3 Tineret femel 0-3 luni
6 Tineret femel 9-12 luni 15 4
7 Tineret femel 12-18 luni 15 15
8 Tineret mascul 0-3 luni
9 Tineret ovin la îngrășat
10 Ovine adulte la
recondiționat
11 Total efectiv de ovine 113 105
b) Programul de monte și fătări pentru anul curent
Specificare Luna Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 8 56 16 80
preceent Mioare 7 8 15
Montă Total 8 63 14 95
Anul Oi 9 57 17 83
curent Mioare 7 8 15
Total 98
7
2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă
Problema intensivizării reproducției la ovine și reducerea intervalului dintre fătări, constituie

o preocupare actuală atât în țara noastră cât și la nivel mondial. Această acțiune depinde de mai
mulți factori și presupune aplicarea celor mai eficiente metode de desezonizare a căldurilor și
reducerea anestrului post-partum. De asemene, practicarea fătărilor multiple prsupune și înțărcarea
foarte precoce și precoce a mieilor.
Organizarea fătărilor multiple contribuie atât la sporirea numărului de produși pe fiecare oaie
din nucleul matcă cât și la creșterea numerică a efectivelor totale de ovine.Eșalonarea în trepte a
fătărilor anuale constituie o metodă de intensivizare a reproducției însă obținerea produșilor de
concepție are loc în diferite perioade ale anului. În funcție de luna calendaristică în care au loc
fătările, acestea pot fi: extratimpurii (noiembrie - decembrie); timpurii (ianuarie - februarie) și târzii
(martie - aprilie).
Este o metodă ușor de realizat, nu presupune cheltuieli materiale mari și prezintă o serie
întreagă de avantaje, mai ales atunci când se asociază și cu o prolificitate sporită. Avantajul cel mai
important este reprezentat de faptul că, prin dirijarea produșilor către îngrășătorii, acestea pot
funcționa cu două cicluri anuale, asigurând astfel pieței interne și externe cantități mai mari de carne.
Organizarea a două fătări pe an permite obținerea a cel puțin doi miei pe fiecare oaie
repartizată la montă și diagnosticată gestantă. Practicarea a două fătări pe an dă rezultate pozitive în
cazul utilizării raselor precoce care, după cum se știe nu sunt extrem de conservatoare în ceea ce
privește sezonul în care manifestă cicluri sexuale. rezultatele bioeconomice sunt mai bune atunci
când sunt exceptate de la această practică oile bătrâne, cele tinere, cele cu o stare de între ținere
precară, bolnave și cu diferite afecțiuni.
În cazul practicării a două fătări pe an este necesar ca fecundarea oilor să aibă loc la 30 - 60
zile postpartum. În cazul oilor aparținând raselor autohtone, pe cale naturală această acțiune nu este
posibil de realizat decât la 30 - 40 % la Merinos, 12 - 15 % la Țigaie și 2 - 5 % la Țurcană și
Karakul.
Organizarea a trei fătări în doi ani. Se poate realiza mai ușor și în plus nu duce la epuizarea
fiziologică rapidă a organismului oii mame. Organizarea acestui sistem se realizează pe baza unei
scheme stabilită în prealabil și se pretează în general la oile cu un anumit grad de precocitate și la
vârste cuprinse între 3 - 6 an.
8
În condițiile țării noaste în majoritatea situațiilor monta ovinelor are loc cu predilecție
toamna. Ca sisteme de fecundare utilizate la această specie întâlnim monta naturală și însămânțare
artificială.
Monta naturală liberă reprezintă sistemul cel mai simplu și cel mai ,,primitiv”. În trecut
acest sistem era extrem de aplicat, fiind utlizat în turmele în care nu se făcea o creștere rațională a
oilor. Monta liberă constă în introducerea berbecilor în turmele de oi și ținerea acestora până în
momentul în care se consideră că toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de montă prezintă
avantajul că asigură obținerea unui procent mare de fecunditate, iar încărcătura pe un berbec utilizat
la reproducție este de 25 - 30 oi. Dintre dezavantajele aplicării acestei metode de montă amintim:
numărul prea mare de berbeci utilizați la reproducție, nu permite cunoașterea originii descendenților
după tată, epuizarea berbecilor, permite transmiterea bolilor, procesul de ameliorare se derulează
lent.
Monta pe clase are loc tot în condiții de libertate și se bazează pe gruparea oilor în funcție de
anumite criterii. Fiecărei grupe de oi mame constituite i se repartizează reproducători masculi din
aceeași clasă sau dintr-o clasă superioară, permițând astfel o împerecherea omogenă a efectivelor
destinate reproducției și o anumită intensitate a selecției în procesul de ameliorare.
Monta în harem se desfășoară fie în libertate fie la boxe și se bazează pe desemnarea unui
berbec, pe durata campaniei respective, pentru 30 - 50 femele utilizate la reproducție. Aplicarea
acestei metode permite cunoașterea originii produșilor.
Monta naturală dirijată, constă în efectuarea controlată a împerecherilor. În aceste condiții
se poate elabora, organiza și derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiecărei
rase. De asemenea, aplicarea acestui sistem elimină toate neajunsurile întâlnite în cazul celorlalte
procedee de montă naturală. În funcție de modul de aplicare a acestui sistem se disting două variante
și anume: monta la boxă și monta în contenție. În cazul ambelor variante este necesar ca depistarea
oilor în călduri să se facă cu ajutorul berbecilor încercători, iar monta fecundă va fi efectuată cu
ajutorul berbecilor pepinieri stabiliți cu prilejul definitivării listei de împerecheri.
Însămânțarea artificială reprezintă procedeul cel mai eficace de reproducție și ameliorare a
efectivelor de oi. Problemele de ordin tehnic privind însămânțarea artificiale s-au acumulat și
rezolvat treptat în decursul timpului. Actualmente, operațiile tehnice ale recoltării materialului
seminal, evaluarea acestuia, conservarea și inocularea spermei sunt într-un stadiu avansat și
influențează favorabil procesul de
selecție și ameliorare.
9
2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE
în perioada 1 - 31 ianuarie
Intrări Ieşiri
Efectiv la Treceri Efectiv Zile

Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări
Categoria de inceputul de la la sf. anim Smz Ef. Refo
Cumpărări Total iniţial + pt pt la alte de
ovine perioadei Naşteri alte Total perioadei furaj (g) mediu (%)
Spor intrăr intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate Pierderi
categorii ieşiri
i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
reproducători t. 0,15 0,15 0,15
Oi nr 80 80 80
2
adulte t. 3,2 3,2 3,2
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr 15 15 15
6 Tineret
t. 0,45 0,019 0,019 0,469 0,469 42
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,525 0,013 0.013 0,538 0,538 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte Nr
10 la
t.
recondţionat
Efectiv de ovine nr 113 113 113
total t. 4,325 0,032 0,032 4,357 4,357
10
în perioada 1 – 28 februarie
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri Efectivul Efectiv

vânzări vânzări Treceri Sacrificări Zile
la de la Total iniţial + la sf. Smz Ef. Refo
Categoria de ovine pt pt la alte pt Total anim
inceputul Naşteri Cumpărări alte intrăr intrări perioadei (g) Mediu (%)
spor prasilă îngrăşat categorii pielicele Pierderi ieşiri furaj
perioadei categorii i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
reproducători t. 0.15 0,15 0,15
nr 80 80 80
2 Oi
t. 3,2 3,2 3,2
adulte
nr 4 4 4 4
3 Tineret
t. 0,012 0,010 0,022 0,022 0,022 170
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr 15 15 15
6 Tineret
t. 0.469 0,019 0,019 0,488 0,488 42
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0.538 0,013 0,013 0,551 0,551 28
nr 4 4 4 4
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,012 0,011 0,023 0,023 0,023 180
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
Efectiv de ovine nr. 113 8 8 121 121
total
t. 4,432 0,024 0,053 0,077 4,509 4,509
11
în perioada 1 - 31 martie
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri Efectivul Efectiv Zile Refo

vânzări vânzări Treceri Sacrificări Smz Ef.
la de la Total iniţial + la sf. anim (%)
Categoria de ovine Cumpărări pt pt la alte de Pierderi Total (g) mediu
inceputul Naşteri alte intrăr intrări perioadei furaj
Spor prasilă îngrăşat categorii necesitate ieşiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 80 80 80
2
adulte t. 3,2 3,2 3,2
nr 4 33 33 37 37
3 Tineret
t. 0,022 0,099 0,104 0,203 0,225 0,255 170
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr 15 15 15 15
6 Tineret
t. 0,488 0,019 0,019 0,507 0,507 0,507 42
femel 9-12
Tineret nr 15 15 7 7 8
7
femel 12-18 t. 0,551 0,013 0,013 0,564 0,280 0,280 0,284 28
nr 4 33 33 37 37
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,023 0,099 0,11 0,209 0,232 0,232 180
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
Efectiv de ovine nr 121 66 66 187 22 22 165
total t. 4,509 0,198 0,246 0,444 4,953 0,787 0,787 4,166
12
în perioada 1 - 30 aprilie
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri Efectivul vânzări vânzări Treceri Sacrificări Efectiv Zile Ef.
la de la Total Smz Refo
Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Pierderi Total la sf. anim mediu
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte intrăr (g) (%)
Spor intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate ieşiri perioadei furaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3 90
1
Oi nr 80 7 7 87 87
2
adulte t. 3,2 0,28 0,28 3,48 3,48
nr 37 13 13 50 50
3 Tineret
t. 0,255 0,039 0,221 0,26 0,515 0,515 170
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 8 15 15 23 8 8 15
7
femel 12-18 t. 0,284 0,507 0,019 0,526 0,805 0,286 0,286 0,519 28
nr 37 13 13 50 50
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,232 0.039 0,234 0,273 0,505 0,505 180
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
Efectiv de ovine nr 165 26 22 48 213 8 8 205
total t. 4,166 0,078 0,787 0,474 1,339 5,505 0,286 0,286 5,219
13
în perioada 1 - 31 mai
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri
la Efectivul vânzări vânzări Treceri Sacrificări Efectiv Zile
de la Total Smz Ef. Ref
Categoria de ovine inceputul Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Total la sf. anim
Naşteri alte Spor intrăr (g) mediu (%)
perioadei intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate Reformă ieşiri perioadei furaj
categorii i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 87 8 8 95 95
2
adulte t. 3,48 0.320 0.320 3,8 3,8
nr 50 50 4 4 46
3 Tineret
t. 0,515 0,255 0,255 0,77 0,056 0,056 0,714 170
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,519 0,013 0,013 0,532 0.532 28
nr 50 50 4 4 46
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,505 0,27 0,27 0,775 0,064 0,064 0,711 180
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
1
la
0 t.
recondţionat
total t. 5,957 0,320 0,538 0,858 6,077 0.12 0,12 5,957
14
în perioada 1 - 30 iunie
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri
Total Efectivul vânzări vânzări Treceri Sacrificări Efectiv Zile
la de la Smz Ef.
Cumpărări intrăr iniţial + pt pt la alte de Pierderi Total la sf. anim Refo(%)
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte Spor (g) mediu
i intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate ieşiri perioadei furaj
perioadei categorii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
reproducători t. 0,15 0.15 0,15
Oi nr 95 95 12 12 83 15
2
adulte t. 3,8 3,8 0,48 0,48 3,32
nr 46 46 33 33 13
3 Tineret
t. 0,714 0,234 0,234 0,948 0,66 0,66 0,288 170
femel 0-3
nr 4 4 4 4
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,056 0,014 0,070 0,070 0,070 120
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0.532 0.013 0.013 0,545 0,545 28
nr 46 56 33 33 13
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,711 0,248 0,248 0,959 0,726 0,726 0,233 180
Tineret ovin nr 4 4 4 4
9
la îngrăşat t. 0,064 0,017 0,081 0,081 0,081 140
Ovine adulte nr
1
la
0 t.
recondţionat
total t. 6,062 0,12 0,526 0,646 6,708 1,866 1,866 4,842
15
în perioada 1 - 31 iulie
Intrări Ieşiri
Efectiv Treceri Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile

la de la Total Smz Ef. Refo
Categoria de Cumpărări iniţial + pt pt la alte pt Pierderi Total la sf. anim
inceputul Naşteri alte Spor intrăr (g) mediu (%)
ovine intrări prasilă îngrăşat categorii pielicele ieşiri perioadei furaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr 13 13 13 13
3 Tineret
t. 0,288 0,066 0,066 0,354 0,354 0,354 170
femel 0-3
nr 4 33 33 37 37
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,070 0,528 0,133 0,661 0,731 0,731 120
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,545 0.013 0,013 0,558 0,558 28
nr 13 13 13 13
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,233 0,07 0,07 0,303 0,303 0,303 180
Tineret ovin nr 4 33 33 37 37
9
la îngrăşat t. 0,081 0,726 0,155 0,881 0,962 0,962 140
Ovine adulte nr 12 12 12 12
10 la
t. 0,48 0,036 0,516 0,516 0,516 100
recondţionat
total t. 4,842 1,734 0,473 2,207 7,049 0,657 0,657 6,392

în perioada 1 - 31 august
16
Intrări Ieşiri

Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Total la sf. anim
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte Spor intrăr Pierderi (g) mediu (%)
intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate ieşiri perioadei furaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr 37 13 13 50 4 4 46
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,731 0,354 0,18 0,534 1,265 0,10 0,10 1,165 120
nr
5 Tineret
femel 6-9 t.
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,558 0.013 0,013 0,571 0,571 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr 37 13 13 50 50
9
la îngrăşat t. 0,962 0,303 0,21 0,513 1,475 1,475 140
10 la
t. 0,516 0,036 0,036 0,552 0,552 0,522 100
recondţionat
total t. 6,237 0,657 0,439 1,096 7,333 0,1 0,522 0,622 6,711

în perioada 1 - 30 septembrie
17
Intrări Ieşiri

Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Pierderi Total la sf. anim
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte Spor intrăr (g) mediu (%)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr 46 46 33 33 13
4 Tineret
femel 3-6 t. 1,165 0,165 0,165 1,33 0,99 0,99 0,34 120
nr 4 4 4 4
5 Tineret
femel 6-9 t. 0,10 0,007 0,107 0,107 0,107 60
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,571 0.013 0,013 0,584 0,584 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
9
la îngrăşat t. 1,475 0,21 0,21 1,685 1,685 1,685 140
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
total t. 6,681 0.10 0,395 0,495 7,176 0,99 1,685 2,675 4,501

în perioada 1 - 31 octombrie
Intrări Ieşiri
18
Efectiv Treceri
Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile
la de la Total Total Smz Ef. Refo
Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Pierderi la sf. anim
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte Spor intrăr ieşiri (g) mediu (%)
intrări prasilă îngrăşat categorii necesitate perioadei furaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr 13 13 13 13
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,34 0,046 0,046 0,386 0,386 0,386 120
nr 4 33 33 37 37
5 Tineret
femel 6-9 t. 0,107 0,693 0,066 0,759 0,866 0,866 60
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,584 0.013 0,013 0,597 0,597 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
total t. 4,501 0,693 0,125 0,818 5,319 0,386 0,386 4,933

în perioada 1 - 30 noiembrie
Intrări Ieşiri
Cumpărări Pierderi Efectiv
19
Treceri
Total vânzări vânzări treceri Sacrificări
de la Total
Naşteri Spor intrăr pt pt la alte de
Categoria de ovine Efectiv alte Efectivul ieşiri la sf. Zile Smz Ef. Refo
i prasilă îngrăşat categorii necesitate
la categorii iniţial + perioadei anim (g) mediu (%)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr 37 13 13 50 4 4 46
5 Tineret
t. 0,866 0,273 0,023 0,296 1,159 0,1 0,1 1,059 60
femel 6-9
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,597 0.013 0,013 0,61 0,61 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
1
la
0 t.
recondţionat
total t. 4,933 0,273 0,036 0,309 5,239 0,1 0,1 5,139

în perioada 1 - 31 decembrie
Intrări Ieşiri
Cumpărări Pierderi
20
Treceri
de la Total
Naşteri Spor intrăr pt pt la alte pt
Categoria de ovine Efectiv alte Efectivul ieşiri Efectiv Zile Smz Ef. Refo
i prasilă îngrăşat categorii pielicele
la categorii iniţial + la sf. anim (g) mediu (%)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t.
nr 46 46 33 33 13
5 Tineret
t. 1,059 0,082 0,082 1,141 0,825 0,825 0,316 60
femel 6-9
nr 4 4 4 4
6 Tineret
t. 0.1 0,006 0,106 0,106 0,106 48
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,61 0.013 0,013 0,623 0,623 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
total t. 5,139 0,1 0,101 0,201 5,34 0,825 0,825 4,515

în perioada 1 ianuarie – 31martie
Intrări Ieşiri
21
Treceri
Total Vânzări vânzări treceri Sacrificări
de la Total
Naşteri Cumpărări intrăr pt pt la alte de Pierderi
Categoria de ovine Efectiv alte Spor Efectivul ieşiri Efectiv Zile Smz Ef. Refo
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 80 80 80
2
Adulte t. 3,2 3,2 3,2
nr 37 37 37 37
3 Tineret
t. 0.111 0,114 0,255 0,225 0,225 170
femel 0-3
nr
4 Tineret
femel 3-6 t. 120
nr
5 Tineret
t. 60
femel 6-9
nr 15 15 15 15
6 Tineret
t. 0,45 0,057 0,057 0,507 0,507 0,507 48
femel 9-12
Tineret nr 15 15 7 7 8
7
femel 12-18 t. 0,525 0.039 0,039 0,564 0,28 0,28 0,284 28
nr 37 37 37 37
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0.111 0,121 0,232 0,232 0,232 180
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
total t. 4,325 0,222 0,331 0,553 4,878 0,787 0,787 4,091

în perioada 1 aprilie - 30 iunie
Intrări Ieşiri
22
Treceri
de la Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 80 15 15 95 12 12 83
2
adulte t. 3,2 0,6 0,6 3,8 0,48 0,48 3,32
nr 37 13 50 37 37 13
3 Tineret
t. 0,255 0,039 0,71 0,749 1,004 0,716 0,716 0,288 170
femel 0-3
nr 4 4 4 4
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,056 0,014 0,07 0,07 0,07 120
nr
5 Tineret
t.
femel 6-9
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 8 15 15 23 8 8 15
7
femel 12-18 t. 0,279 0,507 0,045 0,552 0,831 0,286 0,286 0,545 28
nr 37 13 13 50 37 37 13
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,232 0,039 0,752 0,791 1,023 0,79 0,79 0,233 180
9
la îngrăşat t. 0,064 0,017 0,081 0,081 0,081 140
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
total t. 4,091 0,078 1,227 1,538 2,843 6,934 2,272 2,272 4,662

în perioada 1 iulie - 30 septembrie
Intrări Ieşiri
23
Treceri
de la Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr 13 13 13 13
3 Tineret
t. 0,288 0,066 0,066 0,354 0,354 0,354 170
femel 0-3
nr 4 46 46 50 37 37 13
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,07 0,882 0,478 1,36 1,43 1,09 1,09 0,34 120
nr 4 4 4 4
5 Tineret
t. 0,1 0,007 0,107 0,107 0,107 60
femel 6-9
nr
6 Tineret
t.
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,545 0,039 0,039 0,584 0,584 28
nr 13 13 13 13
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,233 0,07 0,07 0,303 0,303 0,303 180
Tineret ovin nr 4 46 46 50 50 50
9
la îngrăşat t. 0,081 1,029 0,575 1,604 1,685 1,685 1,685 140
10 la
t. 0,48 0,072 0,552 0,552 0,552 0,522
recondţionat
total t. 4,842 2,491 1,307 3,798 8,64 1,747 2,237 3,984 4,656

în perioada 1 octombrie - 31 decembrie
Intrări Ieşiri
24
Treceri
de la Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 83 83 83
2
adulte t. 3,32 3,32 3,32
nr
3 Tineret
t.
femel 0-3
nr 13 13 13 13
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,34 0,046 0,046 0,386 0,386 0,386 120
nr 4 46 46 50 37 37 13
5 Tineret
t. 0,107 0,966 0,171 1,137 1,244 0,925 0,925 0,319
femel 6-9
nr 4 4 4 4
6 Tineret
t. 0,1 0,006 0,106 0,106 0,106 48
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,584 0.039 0,039 0,623 0,623 28
nr
8 Tineret
mascul 0-3 t.
Tineret ovin nr
9
la îngrăşat t.
Ovine adulte nr
10 la
t.
recondţionat
nr 118 50 50 168 50 50 118
Efectiv de ovine
total t. 4,501 1,066 0,262 1,328 5,829 1,311 1,311 4,518

în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie
Intrări Ieşiri
25
Efectiv Treceri
Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile
Cumpărări iniţial + pt pt la alte de Pierderi/Reformă Total la sf. anim
Categoria de ovine inceputul Naşteri alte Spor intrăr (g) mediu (%)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr 3 3 3
1
Oi nr 80 15 15 95 12 12 83 15
2
adulte t. 3,2 0,6 0,6 3,8 0,56 0,56 3,32
nr 50 50 50 50 50
3 Tineret
t. 0,15 0,89 1,04 1,04 1,04 1,04 170
femel 0-3
nr 50 50 50 50 50
4 Tineret
femel 3-6 t. 0,938 0,538 1,476 1,476 1,476 1,476 120
nr 50 50 50 37 37 13
5 Tineret
t. 1,066 0,178 1,244 1,244 0,925 0,925 0,319 60
femel 6-9
nr 15 4 4 19 15 15 4
6 Tineret
t. 0,45 0,1 0,063 0,163 0,613 0,507 0,507 0.106 48
femel 9-12
Tineret nr 15 15 15 30 15 15 15
7
femel 12-18 t. 0,525 0,507 0,162 0,669 1,229 0.606 0,606 0,623 28
nr 50 50 50 50 50
8 Tineret
mascul 0-3 t. 0,15 0,943 1,093 1,093 1,093 1,093 180
9
la îngrăşat t. 1,093 0,592 1,685 1,685 1,685 1,685 140
10 la
t. 0,48 0,072 0,552 0,552 0,552 0,552
recondţionat
Efectiv de ovine nr 113 100 196 296 409 229 62 291 118
total t. 4,325 0,30 4,784 3,438 8,522 12,847 6,092 2,237 8,329 4,518
26
2.4. PROGRAMAREA NUMĂRULUI DE ZILE FURAJATE
Categoria IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC
Berbeci 93 84 93 90 93 90 93 93 90 93 90 93
Oi 2480 L 224 L 1,953 2610 2945 2850 2573 2573 2490 2573 2490 2573
G 2016 G 496
Tineret
femel 0-3 112 1147 1500 1550 1380 403
luni
Tineret
120 1147 1550 1380 403
femel 3-6
luni
Tineret
femel 6-9 120 1147 1500 1426
luni
Tineret
femel 9-12 465 420 465 124
luni
Tineret
femel 12-18 465 420 465 690 465 450 465 465 450 465 450 465
luni
Tineret
mascul 0-3 1147 1500 1550 1380 403
luni
Tineret ovin
120 1147 1550 1500
la îngrășat
Ovine adulte
la 372 372
recondiționat
27
3. Programarea producţiilor
3.1. Programarea producției de lână
Însușirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producții. Lâna constituie pentru industria textilă din țara noastră, materia de bază pentru obținerea
unor confecții de calitate superioară.
Programarea productiei de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara (intre 15 aprilie- 15
mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără temperaturi scăzute.
Producțiile piloase recoltate de la diverse specii de animale, împreună cu fibrele de origine
vegetală și artificială reprezintă importante materii prime pentru industria textilă. Lâna, prin
proprietățile textile valoroase, unice prin natura și complexitatea lor, reprezintă o materie primă
deosebit de importantă pentru industria prelucrătoare.
Operațiunea ca atare se desfășoară în mod ciclic în fiecare an și aproximativ în aceeași perioadă
calendaristică. În funcție de situațiile concrete din fiecare sector de creștere a ovinelor și în condițiile
climatice din țara noastră, tunsul oilor se desfășoară în perioada martie - aprilie în unită țile cu capital
majoritar de stat și în intervalul iunie - iulie în sectorul particular.
Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face primăvara(între 15 aprilie - 15
mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără temperaturi scăzute. Tunderea
timpurie a oilor atrage după sine obținerea unor
cantități de lână mai curată, însă în cazul în care se optează pentru tunsul oilor la debutul primăverii,
o condiție esențială o reprezintă existența adăposturi călduroase și asigurarea prin rația administrată
a unui aport caloric suplimentar.
Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere și este reprezentat de foarfece de tuns,
agregat de tuns, piese de schimb, soluții dezinfectante, cântar, saci sau saltele de ambalare a lânii.
Tunsul electromecanic se desfășoară în spații special amenajate denumite centre de tuns, care
pot fi fixe sau mobile. Ca regulă generală, în scopul obținerii unui cojoc compact și fără defecte ale
lânii este ca tunsul să fie efectuat cât mai aproape de suprafața pielii și să se evite trecerea cu ma șina
de tuns de două ori prin aceeași zonă.
În cazul tunsului mecanizat, acțiunea de tuns se desfășoară în spații special amenajate și ca
regulă generală acestea trebuie să fie curate, fără umiditate în exces, bine ventilate și să poată
permite cântărirea și sortarea primară a lânii
28
3.2. Recoltarea si valorificarea producției de lână
În scopul sortării, cojocul de lână se întinde pe o masă din grătar de sârmă sau de lemn, fiind
îndepărtată lâna subtunsă și cea provenită de la extremități. Cojocul se cântărește și se înregistrează
greutatea acestuia, după care va fi trecut pe masa de sortare. Sortarea lânii se face după anumite
criterii, finețe, lungime, uniformitate, rezistență, nuanță de culoare, cantitatea de impurități vegetale
și minerale din masa lânii. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din
punct de vedere al însușiri1or calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Lâna astfel sortată este împachetată prin îndoirea părților laterale spre zona mediană și rulată
concomitent de la cap și coadă spre mijloc după care se leagă și se introduce în saci sau saltele, unde
rămâne până la livrare. Pe durata depozitării, magaziile nu trebuie să aibă umiditate în exces și să fie
bine ventilate, iar balotul de lână va avea atașată o plăcuță pe care vor fi înscrise cantitatea și clasa
de calitate.
Lâna recoltată se poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile,
în funcție de cerințe1e pieții. Dupa recepție în societate, lâna se spală, se usucă, se toarce iar lâna
rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână, a paturilor de lână,
covoarelor și a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se valorifică la un preț superior. Ca urmare a
tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurințã și favorizează dezvoltarea corporală și a
stării generale.
Categoria Numar de indivizi Cantitatea de lână pe Cantitatea de lână

animal(kg) totală(kg)
Berbeci reproducători 3 3 9
Oi adulte 80 2,2 176
Mioare 15 1,8 27
TOTAL 98 - 212
29
3.2.1. Organizarea, dotarea si funcționalul la un centru de tuns ovine:
Operațiunea ca atare se desfășoară în mod ciclic în fiecare an și aproximativ în aceeași

perioadă calendaristică. În funcție de situațiile concrete din fiecare sector de creștere a ovinelor și în
condițiile climatice din țara noastră, tunsul oilor se desfășoară în perioada martie - aprilie în unită țile
cu capital majoritar de stat și în intervalul iunie - iulie în sectorul particular. depozitarea lânii până la
predare.
Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere și este reprezentat de foarfece de
tuns, agregat de tuns, piese de schimb, soluții dezinfectante, cântar, saci sau saltele de ambalare a
lânii.
Metoda de tundere. În condițiile țării noastre tunderea oilor se poate face manual sau
electromecanic, iar în țări cu efective mari de oi cum ar fi Australia și Noua Zeelandă, în ultimul
timp s-a generalizat și tunsul chimic. Metoda de tuns electromecanic este utilizată îndeosebi în
sectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de proprietate. Este o metodă rapidă și
permite atât reducerea efortului fizic cât și creșterea productivității muncii și a cantității de lână cu
cca. 200 g de la fiecare individ tuns. Agregatul de tuns este acționat electric sau mecanic prin cablu
sau ax flexibil și este prevăzut cu câte 12 mașini de tuns. Tunsul electromecanic se desfă șoară în
spații special amenajate denumite centre de tuns, care pot fi fixe sau mobile. Tunderea se efectuează
numai atunci când lâna oilor este uscată și numai după ce efectivul care urmează la tuns a fost supus
unei diete de cca. 12 ore.
Locul de tundere. În cazul tunsului mecanizat, acțiunea de tuns se desfășoară în spații special
amenajate și ca regulă generală acestea trebuie să fie curate, fără umiditate în exces, bine ventilate și
să poată permite cântărirea și sortarea primară a lânii. Tunsul manual al oilor se poate executa fie în
adăpost și padoc, fie direct pe pășune.
Ordinea efectivelor la tuns. La centrul de tuns sau locul în care se desfășoară această acțiune,
oile sunt aduse în următoarea ordine: oile sterpe și batalii, apoi mioarele, miorii, oile mame și apoi
berbecii de reproducție. În cazul în care în efectivul respectiv au fost depistate oi cu diferite boli
(râie) acestea vor fi tunse la urmă, iar lâna rezultată va fi depozitată separat.
Sortarea și depozitarea lânii. Lâna recoltată se va sorta în funcție de culoare, rasă și clasă de
calitate. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de vedere al
însușirilor calitative, cea cu defecte va fi ambalată și depozitată separat.
30
3.3. Programarea producției de lapte
Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi rimpuri de un mare interes. De asemenea, el
și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului. În fermă mulsul oilor
are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor începe imediat după înțărcarea mieilor sau după
sacrificarea acestora.
Importanța laptelui de oaie derivă din următoarele aspecte: valoarea biologică ridicată;
aliment de bază al mielului în primele săptămâni de viață; materie primă pentru obținerea diverselor
preparate de apreciate pe piața internă și internațională. Producția sporită de lapte a oilor mame în
primele 2 luni după naștere contribuie în mod hotărâtor la evitarea pierderilor prin inaniție a mieilor
sugari și ulterior la creșterea producției de carne și lână. Instalarea stărilor de agalactie la oile mame
în această perioadă influențează direct dezvoltarea corporală ulterioară a mieilor și indirect viitoarele
producții obținute de la aceștia. În afară de laptele utilizat în creșterea mieilor, din exploatarea oilor
rezultă și o anumită cantitate de lapte marfă. Acesta poate fi utilizată în hrana omului sub formă
proaspătă sau sub cele mai variate cum ar fi: caș proaspăt, cașcaval, diferite sortimente de
brânzeturi, iaurt, urdă, etc.
Privitor la aptitudinile pentru producția de lapte a raselor crescute în țara noastră trebuie
făcută precizarea că în cadrul acestora există plus variante care pot furniza peste 150 l lapte într-o
lactație. Aceste aptitudini trebuiesc nu numai menținute ci și dezvoltate prin selecție, concomitent cu
îmbunătățirea condițiilor de alimentație și întreținere a oilor.
NUMAR
CAPETE PRODUCȚIA DE LAPTE PE LACTAȚIE / PRODUCȚIA TOTALĂ DE
OI CAP OAIE LAPTE PE TOT EFECTIVUL
83 90 l 7470
7470 : 4 = 1867,5 kg caș

7470 – 1867,5 = 5602,5 : 12 = 466,8 kg urdă
31
Venituri din vânzarea producțiilor:
Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)

Caș de oaie 1867,5 14 26138
Urdă 466,8 11 5134,8
Lână 212 2 424
TOTAL - - 31696,8
3.4.1. Sistemul de muls, stâna și strunga, organizare, dotare și funcționare
La începutul lactației, oile mulse de trei ori pe zi (dimineața, prânz și seara), iar către sfâr șit se
trece la două mulsori zilnice prin renunțarea celei de la prânz, urmând ca înainte cu 15 - 25 zile de
data forfetară înțărcării oilor să se treacă la practicarea unei singure mulsori.
Efectuarea mulsului manual presupune amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete cu mai
multe ușite (strunga) prin care oile, una cate una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu
un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este confecționată din scândura dispusă ușor
înclinat.
Strunga din ferma este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de câte ori este
nevoie.Mulsul se face cu blândeţe şi la ore fixe. De asemenea mulsul trebui să se facă igienic, în
sensul că, înainte de muls ugerul e va spăla bine cu apă şi săpun, se va şterge cu un prosop curat şi se
va face masaj ugerului.Mulsul se efectuează ritmic, continuu, energic şi rapid. Mulsul se efectuează
în linişte fără stres pentru animale. Găleata pentru muls trebuie să fie smălţuită sau cositorită; în
prealabil vasele vor fi clătite cu apă caldă.
Mulgătorul trebuie să aibă mâinile curate cu unghiile tăiate fără răni la mâini. De asemenea
hainele vor fi curate; după muls, laptele se strecoară prin tifon curat şi se pune în bidoane. În ce
priveşte îngrijirea ugerului, sfârcurile bolnave cu leziuni vor fi tratate.
32
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor
4.1. Fluxul tehnologic anual de producție
Organizarea fluxului tehnologic in cele doua sisteme de intreținere (pășune, stabulație)

durează 6 luni la păsune și 6 luni în stabulație.
Fazele fluxului tehnologic sunt:
Categoria berbeci de reproducție:
- pregătirea pentru montă se face cu hranire stimulativă, se verifică
cantitatea si calitatea materialului seminal;
- perioada de montă;
- perioada de repaus.
Categoria de oi si mioare:
- pregătirea pentru monta constă în aducerea oilor într-o stare bună de întreținere;
- perioada de montă care are loc in lunile: septembrie, octombrie ,noiembrie;
- gestația: se acordă o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea atentă a oilor. Se
asigură spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite si apă rece;
- perioada fătărilor- pregătirea pentru fătare vizează:
- instruirea personalului de îngrijire si supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore;
- pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi
gestante, maternitații si compatimentului de întretinere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30
zile.
Categoria miei sugari cu vârsta de 0 - 35 zile.
Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni si tineretul mascul întărcat.
5. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională a

adăposturilor
5.1. Dimensionarea adăposturilor
Adăpostul destinat ovinelor trebuie să asigure condiţii propice de mediu pentru creşterea
animalelor. Construcţia unui adăpost pentru ovine necesită obţinerea unei autorizaţii de construire de
la autorităţile competente. Este important ca proiectarea să se realizeze în raport cu facilităţile
33
exterioare conexe, precum padocuri şi ţarcuri în aer liber, drumuri de acces, facilităţi de depozitare
pentru furajele fibroase şi dejecţii, dar şi cu vegetaţia.
Vegetaţia reprezintă un element important, întrucât creează un climat bun în jurul construcţiilor
şi oferă vederii o imagine estetică a ansamblului format din construcţii şi peisaj. Alte aspecte
esenţiale în faza de proiectare se referă la structura adăpostului şi posibilitatea de extindere, precum
şi îndeplinirea condiţiilor de eficienţă şi siguranţa muncii. Adăpostul pentru ovine se poate amplasa
lângă păşune, pentru a scurta sau chiar renunţa la drumul de acces de la adăpost la păşune. Nu se
acceptă un amplasament în care drumul de acces se intersectează cu un drum public. Amplasarea se
face pe un teren uscat, ferit de inundaţii.
Uneori, este necesar ca pe terenul sistematizat să se realizeze un sistem de drenare pentru
excesul de apă de suprafaţă. La alegerea terenului se iau în calcul atât dimensiunile adăpostului, cât
şi cele ale ocolului pentru mişcare. Ocolul pentru mişcare trebuie să aibă o suprafaţă cel puţin dublă
faţă de cea a adăpostului. Acesta se poate amplasa la o distanţă de minim 70 m faţă de fântâni.
Construcţia trebuie dotată cu apă curentă şi electricitate şi amplasată departe de surse de zgomot - de
exemplu căi ferate, autostrăzi sau fabrici. Se recomandă ca animalele să nu fie ţinute într-un mediu
poluat cu praf sau în locuri în care vântul înregistrează o intensitate crescută. Amplasamentul se
stabileşte în funcţie de punctele cardinale, axa clădirii se suprapune direcţiei N-S, cu o marjă de
deviaţie de 30°.
Amplasarea şi structura boxelor dintr-un adăpost pentru oi realizate din componente mobile pot
fi schimbate relativ uşor. Panourile de gard mobile pot fi realizate din metal sau material lemnos.
Utilizarea lor trebuie să permită aranjarea boxelor în funcţie de nevoile curente. Componentele
detaşabile pot fi combinate cu elemente de construcţie fixe, precum alei de hrănire betonate, pereţi
ficşi, săli de muls sau alte spaţii pentru muls. Construcţia gardurilor ar trebui să permită fixarea lor
pe elementele fixe. Acestea se fixează în pardoseală pentru a se asigura stabilitate până când
aşternutul se acumulează. Se recomandă ca fiecare boxă să aibă porţi de acces. Porţile pot fi deja
prevăzute în construcţie sau pot fi realizate din garduri mobile.
Ocoalele de mişcare sunt amplasate în aer cu acces direct la sistemul de adăpost. Ocoalele le
permit ovinelor să iasă în aer liber şi să se mişte pentru plimbare. O parte din ocol se poate acoperi,
pentru a proteja oile de precipitaţii şi căldura intensă a soarelui. Acestea se pot utilizaîn combinaţie
cu zonele de păşunat. În acest caz, suprafaţa totală trebuie adaptată la nevoile de furajare.
Dimensiunile porţilor de trecere din adăpost în ocolul de mişcare trebuie să permită atât trecerea
34
personalului de îngrijire, cât şi a oilor (cel puţin 0,6 m lăţime şi 2 m înălţime). Înălţimea indicată
pentru gardul ocolului este de cel puţin 1,2 m.
5.2. Planul adăposturilor
5.2.1 Amenajarea interioara a adăpostului
35
5.3. CALCULUL NECESARULUI DE APĂ
Categoria de 6l 5l 2l 2l 3l 3,5 l
ovine Berbeci Oi Tineret Tineret Tineret Tineret
Lunile anului reprod. adulte femel femel femel femel
3-6luni 6-9luni 9-12 luni 12-18
luni
Ianuarie 558 12400 - - 1395 1627,5
Februarie 504 11200 - - 1260 1470
Martie 558 10445 - - 1395 1627,5
Aprilie 540 13050 - - - 2415
Mai 558 14725 - - - 1627,5
Iunie 540 14250 240 - - 1470
Iulie 558 12865 2294 - - 1627,5
August 558 12865 3100 - - 1627,5
Septembrie 540 12450 2760 240 - 1470
Octombrie 558 12865 806 2294 - 1627,5
Noiembrie 540 12450 - 3000 - 1470
Decembrie 558 12865 - 2852 372 1627,5
Total 6570 152430 9200 8386 4422 19687,5
36
6. PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA BAZEI FURAJERE.
6.1. RAȚII DE HRANĂ
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE REPAUS

(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor
1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,1
Preț
SU PDIN PDIE Ca P kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL UIDO
kg G g g g brut kg g g g g
0,850 0,73 67 68 9,50 3,0 1,49 0,2 Fân natural 1,41 1,2 0,88 80 81 11 3,6 1,79 0,28
Total 1,40 1,2 0,88 86 85 12,1 3,53 1,73 0,28
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE PREGĂTIRE PENTRU
37
MONTĂ (pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea utritivă a nutrețurilor
1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1
Preț
SU PDIN PDIE Ca P kg SU PDIN PDIE Ca P UIDO
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL Lei
kg g g g g brut kg g g g G Lei
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște de deal 3,98 0,7 0,62 65 62 5,25 2,8 0,78 0,4
Porumb boabe
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,5 0,23 0,2 0,25 16 24 0,7 0,06 - 0,1
Total 4,21 0,8 0,87 81 86 5,95 2,86 0,78 0,5
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂ

(pe timp de vară)
Valoarea nutritivă a nutrețurilor Norme de hrană

1,51 1,25 120 120 6,2 4,0 2,1
Preț
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO Preț/kg kg
Denumire SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO Lei
brut
0,172 0,89 84 85 6,50 3,50 1,05 0,1 Pajiște de deal 5,68 1 0,89 94 89 7,5 4 1,12 0,6
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,5 Porumb boabe 0,33 0,28 0,36 22 33 0,98 0,08 - 0,2
Total 6,01 1,28 1,25 116 122 8,48 4,08 1,12 0,8
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂ
38
(pe timp de iarnă)
1,51 1,25 120 120 6,2 4,0 2,1
SU PDIN PDIE Ca P Preț
UFL UIDO Lei/kg Denumire kg SU PDIN PDIE Ca P
kg g g g g UFL UIDO Lei
brut kg g g g G
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 2,07 1,76 1,28 118 120 16,72 5,28 2,62 0,4
TOTAL 2,07 1,76 1,28 118 120 16,72 5,28 2,62 0,4
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE LA ÎNCEPUTUL LACTAȚIEI

(pe timp de iarnă)
1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5
PDI PDI Denumire
SU Ca P UID Lei PDI PDI Preț
UFL N E kg SU Ca P
kg g g O /kg UFL N E UIDO Lei
G g brut kg g g
g g
Fân
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 1,44 1,23 0,90 82 83 11,6 3,6 1,8 0,28
natural
15, Fân
0,850 0,67 112 94 2,5 1,20 0,4 0,78 0,67 0,45 75 62 10,3 1,6 0,7 0,31
5 lucernă
Porumb
0,860 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,9 0,33 0,29 0,23 23 34 1,01 0,08 - 0,29
boabe
TOTAL 2,5 2,1 1,58 180 179 22,9 5,2 2,5 0,88
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN LACTAȚIE
39
(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,7 1,34 137 137 8,8 4,0 2,3
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ kg SU PDIN PDIE Ca P Preț
kg UFL G g g g UIDO kg Denumire brut kg UFL g g g G UIDO Lei
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște de deal 8,52 1,5 1,34 141 133 11,25 6 1,68 0,9
Total 8,52 1,5 1,34 141 133 11,25 6 1,68 0,9
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI

(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7
Denumire Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ kg SU PDIN PDIE Ca P
UFL UIDO UFL UIDO Lei
Kg g g g g kg brut kg g g g G
0,17
0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiste de deal 3,3 0,56 0,5 52 49 4,2 2,24 0,63 0,33
6
0,88
0,42 22 44 2,0 1,0 2,41 0,1 Paie grâu 0,57 0,5 0,21 11 22 1 0,5 1,21 0,06
0
TOTAL 3,87 1,06 0,71 63 71 5,2 2,74 1,83 0,39
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI
40
(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7
Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
kg UFL g g g g UIDO kg Denumire brut kg UFL g g g g UIDO
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 0,94 0,82 0,6 54 55 6,8 2,5 1,2 0,18
0,524 0,60 30 60 1,5 1,0 2,07 0,1 Coceni 0,32 0,18 0,1 4 9 0,2 0,18 0,37 0,032
Total 1,62 1,00 0,7 58 64 7,0 2,7 1,5 0,21
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN A DOUA PARTE A GESTAȚIEI

(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6
Preț
UFL UIDO Denumire UFL UIDO
kg g g g g kg brut kg g g g g
0,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,2 0,2 Fân lucernă 0,82 0,7 0,47 78 65 10,85 1,75 0,84 0,17
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,5 Porumb boabe 0,33 0,28 0,36 22 33 0,98 0,08 - 0,16
Total 1,15 0,98 0,83 100 98 11,83 1,83 0,84 0,33
41
RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 1-3 LUNI
(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,1 0,62 63 63 3,8 1,8 1,2
Preț
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 0,71 0,6 0,44 40 41 5,70 1,80 0,89 0,14
0,860 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,5 Porumb boabe 0,12 0,10 0,13 8 12 0,35 0,03 - 0,06
Total 0,82 0,7 0,57 48 53 6,05 1,83 0,89 0,20

(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,1 0,62 63 63 4,1 1,8 1,2
Preț
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 0,89 0,76 0,55 51 52 7,22 2,28 1,13 0,2
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,5 Porumb boabe 0,06 0,05 0,06 4 6 0,18 0,02 - 0,1
Total 0,95 0,81 0,62 55 58 7,4 2,3 1,13 0,3
42
(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,1 0,62 63 63 4,1 1,8 1,2
Preț
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște deal 3,98 0,7 0,62 66 62 5,25 2,8 0,78 0,8
3,98 0,7 0,62 66 62 5,25 2,8 0,78 0,8
Total

(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,2 0,87 71 71 5,2 2,2 1,25
Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ kg SU PDIN PDIE Ca P kg
Kg g g g g kg brut kg g g g g
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 1,29 1,1 0,8 74 75 10,1 3,3 1,18 0,26
0,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,20 0,2 Fân lucernă 0,12 0,1 0,07 9 1,55 0,25 0,12 0,0 0,04
Total 1,48 1,2 0,87 85 84 12 3,55 1,3 0,31
43
(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,2 0,87 71 71 5,2 2,2 1,25
Preț
0,176 0,89 91 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște de deal 5,8 0,98 0,87 92 87 7,35 3,92 1,1 0,56
TOTAL 5,8 0,98 0,87 92 87 7,35 3,92 1,1 0,56

(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,25 1,01 73 73 5,8 2,4 1,35
Preț
SU PDIN PDIE Ca P kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL UIDO
kg g g g g brut kg g g g g
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște de deal 6,36 1,12 1 105 99 8,4 4,48 1,25 0,64
TOTAL 6,36 1,12 1 105 99 8,4 4,48 1,25 0,64
44
(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,25 1,01 73 73 5,8 2,4 1,35
Preț
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 1,53 1,3 0,95 87 88 12,35 3,9 1,94 0,3
TOTAL 1,53 1,3 0,95 87 88 12,35 3,9 1,94 0,3

(pe timp de vară)
Norme de hrană
1,2 1,18 90 90 9 3,5 1,55
Preț
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 Pajiște deal 7,4 1,3 1,18 122 115 9,75 5,2 1,46 0,74
TOTAL 7,4 1,3 1,18 122 115 9,75 5,2 1,46 0,74
45
(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
1,2 1,18 90 90 9 3,5 1,55
Preț
Lei/ kg Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO Denumire SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
kg brut
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,2 Fân natural 1,18 1 0,74 67 68 9,5 3 1,49 0,24
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 0,5 Porumb boabe 0,41 0,35 0,44 28 42 1,23 0,11 - 0,2
TOTAL 1,59 1,35 1,18 95 110 10,73 3,11 1,49 0,44
46
6.2. Tehnica de alimentație
Dezvoltarea și intensificarea producțiilor de carne, lapte și lână este condiționată într-o

mare măsură de asigurarea cantitativă și calitativă a bazei furajere, deoarece din multitudinea de
factori externi care influențează nivelul de exprimare a potențialului productiv, alimentația
joacă rolul cel mai important. De asemenea, alimentația, pe lângă influența pe care o exercită
asupra nivelului și calității producției, are un rol major și în menținerea stării de sănătate a
ovinelor. În condițiile țării noastre, alimentația oilor la nivelul de întreținere corespunde
perioadei de vară până la debutul unui nou ciclu reproductiv. În acest interval rațiile sunt
constituite în totalitate din masă verde consumată direct de pe pășuni sau pajiști și doar foarte
rar oile beneficiază și de alte resurse furajere. Pe durata unui ciclu de produc ție (gesta ție,
lactație, repaus) cerințele nutriționale ale oilor variază într-un raport de 1:3 în cazul cerințelor
energetice și 1:4 în cazul proteinelor, constatându-se o anumită succesiune a fazelor excedentare
și deficitare în ceea ce privește aporturile respective față de cerințele fizilologice.Asigurarea
strictă a cerințelor de întreținere permite organismului să-și mențină greutatea constantă și să
desfășoare o activitate limitată. De aceea estimarea cerințelor nutritive capătă o importanță
deosebită când se are în vederea obținerea unor producții sporite.
Alimentația și îndeosebi nivelul acesteia, precum și starea de întreținere în care se află oile
în perioada premergătoare montei, reprezintă factori cu o influență deosebită în exprimarea
fecundității și prolificității acestei specii. Pornind de la aceste considerente se impune să
precizăm faptul că, în stabilirea aporturilor nutriționale pentru această perioadă se va pleca de la
cerințele pentru întreținere la care se adaugă cele utile reconstituirii rezervelor corporale.
În funcție de unele modificări fiziologice gestația cuprinde trei perioade distincte, iar
pentru fiecare dintre acestea cerințele nutriționale sunt diferite. În condițiile țării noastre primele
două perioade ale gestației se desfășoară pe pășune și doar ultima parte are loc în stabulație. În
oricare din aceste perioade, rațiile se alcătuiesc în funcție de tipul, nivelul producțiilor și starea
fiziologică. Orientativ, pentru oile a căror greutate corporală medie este de 50 kg și produc 5 kg
lână rația administrată va conține 2,4 SU, 1,8 UN, 180 g PBD.
Perioada de lactație reprezintă etapa ciclului de producție în care nivelul cerințelor
nutriționale atinge valorile cele mai mari. Aceste cerințe nutritive ale oilor sunt în strânsă rela ție
47
cu producția de lapte, compoziția chimică a acestuia și randamentul de transformare a
substanțelor nutritive din furaje în substanțe nutritive implicate în producerea laptelui. Imediat
după fătare crește capacitatea de ingestie, însă cu toate acestea, oile nu pot ingera cantitățile
necesare de furaje pentru a acoperi nivelul cerințelor din prima săptămână de lactație și fac apel
la mobilizarea rezervelor corporale.
Alimentația berbecilor trebuie dirijată de așa manieră încât aceștia să se afle tot timpul
anului într-o condiție bună de reproducție, evitându-se administrarea unor rații excedentare care
ar putea favoriza îngrășarea acestora. Ținând cont de specificul activității de reproducție, în
cazul furajării berbecilor se disting trei perioade (pregătire pentru montă, montă și repaus
sexual) care presupun unele modificări de structură .
Perioada de montă presupune o ridicare a valorii nutritive a rației. Acest deziderat se va
asigura prin creșterea cantității de furaje concentrate administrate zilnic până la 1 kg/zi/individ.
Concentratele se vor administra în două tainuri zilnice. Primul tain va fi administrat diminea ța
și va conține 1/2 din cantitatea totală, iar cel de al doilea tain va cuprinde partea a doua de
concentrate, care însă va fi consumată după ora 16.
Datorită particularităților aparatului bucal și tubului digestiv, specia ovină valorifică
foarte bine o gamă largă de furaje și îndeosebi cele fibroase (fânuri, coceni, vreji, pleavă). O
lungă perioadă dintr-un an sursa principală o constituie masa verde de pe pășuni, pajiști naturale
și cultivate, surse ocazionale (miriști, porumbiște, etc), iar pe durata stabulației sursele de hrană
sunt reprezentate de fânuri și grosiere, la care se adaugă și grăunțele, reziduurile industriale,
nutrețul însilozat și în cantități mai reduse nutrețul concentrat.
Masa verde. Cantitățile de masă verde și respectiv de substanță uscată ce pot fi
consumate de un individ într-o zi pot varia în limite considerabile. Astfel, consumul de masă
verde depinde de faza de vegetație a plantelor, deoarece cu cât acestea sunt mai tinere cu atât
cantitatea îngerată este mai mare și invers. În același sens variază și
consumabilitatea cu digestibilitatea. În general pentru ovine se consideră că într-o zi cantitatea
de masă verde consumată este cuprinsă între 8 – 10 kg la adulte, 6 - 8 kg la tineretul ovin an
precedent și 4 - 6 kg la tineretul ovin an curent. În funcție de cantitatea de masă verde la hectar,
ținând cont de aceste consumuri zilnice orientative se calculează încărcătura pe unitatea de
suprafață.
48
Fânuri naturale sau cultivate. Sunt administrate în hrana oilor ca atare sau măcinate, în
cantități mai mari și de regulă în perioada de stabulație. Orientativ, cantitățile zilnice
administrate în hrana ovinelor adulte sunt de cca. 1,5 kg fân natural, fân de leguminoase1,5 kg,
iar la tineret de aproximativ 1 - 1,5 kg. Cantitățile administrate se reduc în situa ția în care sunt
administrate în furajare nutrețuri grosiere, suculente concentrate și altele.
Grosierele sunt administrate în hrana oilor în cantități zilnice cuprinse între 0,5 kg și 2,0
kg. Această categorie de furaje este reprezentată de paie de cereale, coceni, vreji de
leguminoase (soia, fasole și mazăre), etc.
Nutrețurile suculente administrate nu trebuie să depășească 40 - 45 % din valoarea
nutritivă a rației. În acest sens, cantitățile zilnice administrate sunt cuprinse între 2 și 5 kg la
categoriile adulte și 1 - 2 kg la cele tinere. Cu aproximativ 20 zile înainte de debutul fătărilor, în
timp ce cantitățile de suculente administrate se reduc cresc cele de concentrate cultivate.
Nutrețurile concentrate sunt administrate în cantități reduse și au rolul de a echilibra
rația în principii nutritivi. Furajele concentrate administrate în furajarea oilor reprezintă adesea
un amestec de porumb, șroturi, orz, mazăre, tărâțe și gozuri, iar cntitățile zilnice administrate
variază între 0,1 și 0,5 kg. În cazul oilor crescute în gospodăriile populației acestea primesc
înainte de fătare porumb boabe sau uruit.
Porumbul, este cultura de cereale cea mai răspândită în țara noastră și care produce
cantitatea cea mai mare de substanțe digestibile pe unitatea de suprafață. Grăunțele de
porumb sunt foarte digestibile (85-90 % pentru SO) dar și deosebit de palatabile, la toate
speciile de animale domestice. Caracteristică grăunțelor de porumb este și constanța valorii
energetice, în măsura în care acestea sunt recoltate la maturitate. Proporția de zaharuri în
porumb este relativ redusă (cca 3 % în SU), la fel ca și cea de celuloză brută (sub 3 % în SU).
Ovăzul, reprezintă cca 4,5 % din producția mondială de grăunțe de cereale, fiind produs
preponderent în țările nordice. Conținutul grăunțelor de ovăz în proteină este mai ridicat
comparativ cu alte grăunțe, iar aminoacizii esențiali sunt mai bine echilibrați.Grăunțele de ovăz
conțin însă cea mai ridicată proporție de celuloză brută (peste 10 %) dintre toate celelate
cereale.
Fânul natural. Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe
pajiști permanente exploatate prin cosire (fânețe), când masa verde este conservată prin uscare.
La noi în țară aceste fânuri sunt împărțite după proveniență în: fân de luncă, fân de câmpie, fân
49
de deal și respectiv fân de munte; la rândul său, fânul de luncă este împăr țit în subtipuri: de
baltă, de luncă joasă, mijlocie sau ridicată. Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în
funcție de compoziția floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol,
climă etc .
Fânul de lucernă. Lucerna este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un
loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă
depinde în principal de: faza de vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare
(păstrare).
Pășunea. O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale
erbivore, prin pășunat.Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate
ridicată și ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să
selecteze plantele pe care le consumă. În același timp, pășunatul este mijlocul cel mai economic
de administrare a nutrețurilor. Sănătatea animalelor este mai bună în perioada pășunatului,
acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare.
Lucerna este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind
folosită atât verde cât și conservată (fân, siloz).Ca și la alte plante verzi și la lucernă
modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în
stadiul optim de dezvoltare, funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină
pe unitatea de suprafață cultivată.
Nutrețurile grosiere reprezintă partea aeriană a plantelor (cereale și leguminoase) ajunse
la maturitate, după recoltarea grăunțelor și semințelor. În această grupă intră paiele de cereale
(inclusiv cocenii și ciocălăii de porumb). Nutrițional, paiele se caracterizează prinr-un conținut
ridicat în glucide parietale, respectiv 60-85 % din substanța uscată (după specia plantelor).
Conținutul mineral este variabil (5-9 % din SU),paiele fiind carențate în Ca, P, Mg și în special
în microelemente.
50
6.3.Stabilirea necesarului de furaje.
Categoria NUTREȚURI
de ovine Efectiv mediu Fân natural Fân lucernă Coceni Pajiște Porumb boabe Paie de grâu TOTAL
animale tone tone tone tone tone (RON)
Berbeci 3 0,95 - - 2,1 0.082 -

reproducători
Oi adulte 82 12,94 9,79 0,78 100 4,05 2,8
Tineret femel 50 3,2 - - 0,54 -

0-3 luni
Tineret femel 50 - - - 17,9 - -
3-6 luni
Tineret femel 50 5,8 0,54 - 16,1 -
6-9 luni
Tineret femel 15 4,1 - - 17,1 -
9-12 luni
Tineret femel 15 3,18 - 1,1 -
12-18 luni
Tineret mascul 50 2.07 1.45 - - 1 -
0-3 luni
Tineret ovin la 50 - - - 17,9 0,27 -
îngrășat
Ovine adulte 12 - - - 6,1 6,1 -
la
recondiționat
Total furaje 32,24 11,78 0,78 178,3 12,04 2,8
Preț/kg nutreț 0.2 0.2 0.1 0.1 0.5 0,1
Cheltuieli totale 4836 2356 78 17830 5418 280 30798
51
7. Eficiența economică
7.1. Venituri din vânzarea animalelor
Categoria Capete Lei/cap Total

(Lei)
Oi adulte 12 500 6000
Tineret ovin la 50 300 15000
îngrășat
TOTAL 21000
7.2. Venituri din vânzarea producțiilor:
Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)

Caș de oaie 1867,5 14 26145
Urdă 466,8 11 5134,8
Lână 212 2 424
TOTAL - - 31703,8
52
7.3. Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2015:
Denumire Sumă(RON)
Venituri totale,din care : 57223,8
Venituri din vânzarea animalelor 21000
Venituri din vânzarea brânzei 26145
Venituri din vânzarea lânii 424
Venituri din vanzarea urdei 5134,8
Subvenții 4520
Cheltuieli totale 40798
Cheltuieli cu nutrețurile 30798
Salarii 10000
Profi impozabil 16425,8
Impozit pe profit(16%) 2628
Profit net 13797,8
Rata profitului(%) 33,8 %
53
8. Concluzii
Efectivul de 113 capete ovine,de rasă Țurcană, îmi aduce un câștig anual de 13797,8
RON, adică o rată a profitului de 33,8 %. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici,
cheltuieli de întreţinere reduse. Se pretează la îmbinarea rațională cu alte ramuri zootehnice sau
vegetale cu o rentabilitate ridicată.
Oaia este specia cu ele mai reduse cerințe pentru întreținere, iar utilizarea în hrană a
aditivilor furajeri se face în mica măsură. Pășunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de
stabulație, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoașerea
valorificării producțiilor ovine determină creșterea veniturilor și sporirea eficienței economice.
Întrucât cerințele mereu crescânde ce se înregistrează actualmente la nivel mondial nu
pot fi satisfăcute în totalitate de carnea obținută de la taurine, porcine și păsări, speciile de ovine
și caprine trebuie să contribuie substanțial la asigurarea necesarului de consum și implicit la
acoperirea deficitului de proteină de origine animală. Din acest punct de vedere, carnea de
ovine reprezintă un aliment destul de important în rândul produselor necesare omului, ocupând
totodată locul patru în comerțul mondial cu acest produs, după cea de suine, bovine și pasări.
Ridicarea potențialului productiv se poate realiza după caz fie prin selecția indivizilor de
rasă curată, fie prin practicarea încrucișărilor industriale și de ameliorare cu rase existente în
prezent în țara noastră, precum și cu altele vizate pentru a fi importate în acest scop.Altă cale de
creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea
performanțelor reproductive la efectivele existente și îmbunătățirea tehnologiilor de creștere
aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se atunci și acolo unde condițiile concrete permit,
până la intensivizarea totală, însă în condiții de eficiență economică.
54
BIBLIOGRAFIE
1. Pascal C.,2007 - Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;

2. Gh. Stan, I.M. Pop (1997) - Alimentaţia şi nutriţia animalelor. Edit. Junimea, Iaşi.
3. Halga P., 1988 – Alimentația animalelor, Lito, IA Iași.
55

Proiect Ovine Turcana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ovine Turcana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de producție,

1.1. Importanţa, oportunitatea și eficienţa investiţiei

2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de ovine

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnico-economică

Reproducția ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora și de

1. Programarea efectivelor de ovine

a) Efectivul de ovine total și pe categorii,existent la începutul anului și cel programat pentru

Nr. Categoria de ovine Efectiv existent la începutul Efectiv programat

b) Programul de monte și fătări pentru anul curent

Specificare Luna Total

Problema intensivizării reproducției la ovine și reducerea intervalului dintre fătări, constituie

Efectiv la Treceri Efectiv Zile

Efectiv Treceri Efectivul Efectiv

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Efectiv Treceri Efectivul Efectiv Zile Refo

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Efectiv Treceri Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Efectiv Treceri Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Efectiv Treceri Efectivul vânzări vânzări treceri Sacrificări Efectiv Zile

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Cumpărări Pierderi Efectiv

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

3.1. Programarea producției de lână

Categoria Numar de indivizi Cantitatea de lână pe Cantitatea de lână

Operațiunea ca atare se desfășoară în mod ciclic în fiecare an și aproximativ în aceeași

7470 : 4 = 1867,5 kg caș

Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)

3.4.1. Sistemul de muls, stâna și strunga, organizare, dotare și funcționare

4.1. Fluxul tehnologic anual de producție

Organizarea fluxului tehnologic in cele doua sisteme de intreținere (pășune, stabulație)

5. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională a

5.1. Dimensionarea adăposturilor

5.2. Planul adăposturilor

5.2.1 Amenajarea interioara a adăpostului

6.1. RAȚII DE HRANĂ

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE REPAUS

Total 1,40 1,2 0,88 86 85 12,1 3,53 1,73 0,28

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE PREGĂTIRE PENTRU

Total 4,21 0,8 0,87 81 86 5,95 2,86 0,78 0,5

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂ

Valoarea nutritivă a nutrețurilor Norme de hrană

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂ

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE LA ÎNCEPUTUL LACTAȚIEI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN LACTAȚIE

Total 8,52 1,5 1,34 141 133 11,25 6 1,68 0,9

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTAȚIEI

Total 1,62 1,00 0,7 58 64 7,0 2,7 1,5 0,21

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN A DOUA PARTE A GESTAȚIEI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 3-6 LUNI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 6-9 LUNI

RAȚIE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 6-9 LUNI