Universitatea de medicina si farmacie Nicolae Testemitanu

Catedra Igiena generala

A pregatit studentul gr. M1418:

Budei Marin
A verificat:
Dn. Garbuz Alexandru
Nota ______
Chisinau 2015
Organismul uman are nevoie de o cantitate importantă de lumină, la
intensitatea corectă și la timpul potrivit, pentru a putea funcționa corect.
S-a constatat că lumina te poate ajuta să te simți mai bine și are un impact
major asupra sănătății. Aceasta conferă energie, îmbunătățește starea
psihică, productivitatea și somnul.
 Lumina de dimineață ne ajută să ne trezim și să fim energici, în timp ce
lumina difuză de seară ne pregatește pentru somn. Cantitatea de lumină de care
avem nevoie depinde de timpul zilei și de activitățile pe care trebuie să le
îndeplinim.

Pentru a avea un somn odihnitor, trebuie să stingem toate luminile. Organismul

nostru are nevoie de întuneric pentru a se
odihni. Dacă înainte de somn stai în
încăperi luminoase, organismul va fi în
permanentă alertă și nu va realiza că este
ora de odihnă.

Tototdată, expunerea la anumite tipuri de

lumină electrică înainte de somn sau în
timpul nopții mărește riscul de diabet,
hipertensiune și chiar cancer.
Lumina artificială din timpul nopții scade
nivelul de melatonină, un hormon al
somnului care este produs de glanda
pineală a creierului. Acest hormon este vital pentru sănătatea organismului uman
controlând ritmul circadian.

În momentul în care producția de melatonină este afectată, atunci și funcțiile

mentale și fiziologice sunt afectate. Acest fenomen are un impact major asupra
capacității de a adormi și de a gândi. De asemenea sunt afectate și procesele
hormonale, tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge.

Odihna insuficientă poate provoca numeroase complicații, precum diabet sau

depresie.

În ultimii ani, specialiştii au descoperit

tot mai multe conexiuni între lumina
naturală din spaţiile interioare şi starea
de sănătate, performanţa sau confortul
oamenilor. Efectele pozitive ale luminii
au fost scoase la iveală după o serie de
cercetări şi experimente.

S-a demonstrat că lipsa luminii

naturale în interior poate duce la grave
dereglări de somn, scăderea
performanţei şi la dependenţa de numeroşi stimuli precum cofeină, nicotină şi
chiar medicamente.
Angajaţii cei mai expuşi luminii naturale sunt mai activi, mai productivi
şi mai bine dispuşi decȃt cei care îşi desfăşoară activitatea în spaţii întunecate
sau luminate artificial.
Lumina si compozitia ei cromatica au efecte immediate asupra elaborarii
cerebrale a emotiilor: acest fapt a fost stabilit in cadrul unui studiu de un grup de
psihologi si neurologi de la Universitatile Liege (Belgia), Geneva (Elvetia) si
Sussex (Marea Britanie).

Se stia de mai mult timp ca lumina reprezinta un factor in masura, pe

termen lung, sa ne influenteze starea de spirit, astfel ca terapia cu "bai de
lumina" este o optiune destul de consolidata in tratamentul asa-numitului
"Seasonal affective disorder" (SAD), un sindrom cu o componenta
depresiva, care se manifesta ciclic, de la inceputul anotimpului de toamna si
pana la finele iernii.

Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o alterare a

ritmurilor circadiene si altereaza temperatura corporala, ritmul somn-veghe, dar
si capacitatea de concentrare si atentia. Studii recente au demonstrat de
asemenea si ca aceasta reactie "atipica" la lumina, adica necorelata cu
vizualizarea de imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de
sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480 nanometri), spre
deosebire de calea "tipica", mai sensibila la lumina verde (in jurul a 550
nanometri), si ca implica anumite celule ganglionare denumite "ipRGC"
(intrinsically photosensitive retinal ganglion cells).

Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au hotarat sa

studieze daca lumina poate influenta activitatea normala de elaborare cerebrala a
informatiei si pe termen scurt. Ca atare, in studiul lor, ei au inregistrat activitatea
cerebrala a unui grup de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau
voci "neutre" si voci "suparate", fiind expusi unei lumini albastre sau verzi.

S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la stimulul

emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in cortexul prefrontal si in
hipocamp, regiune centrala a proceselor memoriei, dar ducea si la o interactiune
mai "densa" intre aria vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru
modularea emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor biologice in
functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza, potrivit cercetatorilor, ca
lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.
Rolul luminii in echilibrul tau!

In diminetile de vara, cand te trezesti intr-o baie de soare, iti incepi ziua plina de
voie buna si totul iti merge ca pe roate apoi. Aparent nu ai un motiv deosebit,
dar stii ca are legatura cu... soarele. Statistic vorbind, in tarile in care soarele
apare destul de rar, oamenii sunt mai deprimati si mai lipsiti de energie, lucru
absolut normal, caci lumina influenteaza in mod major un numar mare de functii
biologice si instincte. 

Desi lumina artificiala ne-a eliberat de acele cicluri stricte de somn si veghe
dependente de rasaritul si apusul soarelui, nimic nu compenseaza puterea
luminii naturale asupra echilibrului organismului nostru.

Lumina naturala si lumina artificiala.

Lumina patrunde in organism in principal prin

ochi. Acestia transmit informatia unui grup
specializat de celule (hipotalamusul), care se
afla in centrul creierului emotional. Desi acest
hipotalamus nu depaseste 1% din masa
creierului adult, el are un rol decisiv in viata
noastra, caci guverneaza secretia tuturor
hormonilor din corp. Astfel, de el depind
ciclurile de somn, ciclurile menstruale, reglarea temperaturii corpului, apetitul,
libidoul si starea psihica.

Oricat ar fi de puternica lumina artificiala, cea de afara, chiar si intr-o zi

innorata, tot este de 5 - 20 de ori mai intensa si ne influenteaza in mod pozitiv
ritmul. De exemplu, cand vine iarna si zilele se micsoreaza simtitor, o persoana
din trei resimte o schimbare a nivelului energetic, a tonusului fizic si psihic.

Intre lunile noiembrie si martie un procent mare de pacienti au simptome

denumite de specialisti “tulburari afective sezoniere”, care sunt mai mult fizice
decat psihice, datorate modificarilor ritmului biologic ca urmare a diminuarii
luminii naturale.

Si daca toate concluziile experimentelor si cercetarilor stiintifice, care

demonstreaza ca plantele evolueaza mai bine in lumina naturala, reactiile
biologice ale organismului uman sunt mai bune si mai coerente sub influenta
luminii naturale nu te-au convins, incearca sa iti urmaresti starea psihica in zilele
cu nori grei, fata de zilele luminoase de vara. Concluzia iti apartine si te va
convinge sa alergi de la birou seara pentru o plimbare relaxanta in lumina
naturala.

În ultimii ani, specialiştii au descoperit tot mai multe conexiuni între lumina
naturală din spaţiile interioare şi starea de sănătate, performanţa sau confortul
oamenilor. Efectele pozitive ale luminii au fost scoase la iveală după o serie de
cercetări şi experimente desfăşurate în centre universitare şi laboratoare din mai
multe ţări europene, SUA şi Canada.

Lumina naturală şi sănătatea

Astăzi, oamenii petrec aproape 90% din timpul lor la interior, indiferent de
natura activităţilor pe care le au. De aceea, pentru a depista consecinţele lipsei
expunerii la lumina naturală, cercetările s-au axat asupra mai multor medii,
precum clădiri de birouri, locuinţe, spitale sau cămine pentru bătrȃni.

Russell Foster, coordonator al departamentului de oftalmologie din cadrul

Universităţii Oxford, a arătat cum lipsa luminii naturale în interior poate duce la
grave dereglări de somn, scăderea performanţei şi la dependenţa de numeroşi
stimuli precum cofeină, nicotină şi chiar medicamente.

Un alt studiu efectuat în spaţii de birouri a demonstrat cum angajaţii cei mai
expuşi luminii naturale sunt mai activi, mai productivi şi mai bine dispuşi decȃt
cei care îşi desfăşoară activitatea în spaţii întunecate sau luminate artificial.

"Odată cu prezentarea acestor noi descoperiri, este foarte clar faptul că arhitecţii
şi inginerii trebuie să ia în considerare la modul cel mai serios potenţialul
luminii naturale încă din stadiul incipient al procesului de planificare şi să
abordeze lumina naturală ca un element cu rol principal în proiectare, asemenea
instalaţiilor tehnice", adaugă Per Arnold Andersen.

Institutul din Berlin a publicat pentru prima dată în 1990 un studiu potrivit
căruia aproape 60% din lucrătorii germani considerau că iluminarea poate pune
în pericol sănătatea. În plus, studiul a arătat că în spaţiile de lucru luminate
artificial în majoritatea timpul, starea de sănătate a angajaţilor a fost evaluată cu
mult sub a celor care lucrează în birouri luminate natural. Angajaţii au raportat
nu doar oboseala ochilor, dar şi febră sau dureri de urechi, cauzate probabil de
influenţa luminii asupra sistemului hormonal.În timpul anilor 1990, o serie de
studii privind impactul iluminatului asupra oamenilor au fost efectuate în Statele
Unite ale Americii. Acestea au arătat că lumina zilei îmbunătăţeşte
performanţele umane şi sănătatea.

Alte studiile au demonstrat impactul luminii naturale asupra eficienţei

energetice a clădirilor, dar şi a vânzărilor. Un experiment desfăşurat în 108
magazine din SUA a demonstrat că vânzătorii au avut rezultate mai bune atunci
nivelul de iluminare din birouri a fost îmbunătăţit.

Lumina care vindecă

 
 Puterea vindecătoare a luminii nu este doar o figură de stil, ci un
adevăr ştiinţific demonstrat. De multe ori, o rază din soarele blând de
septembrie valorează mai mult decât pumni întregi de medicamente.
Aşadar, să ne bucurăm de lumina binefăcătoare a începutului de
toamnă şi să învăţăm, totodată, cum să o folosim pentru a ne întări
sănătatea * 

Medicamentul care vine din cer

 Terapia prin lumină sau, altfel spus, fototerapia, constă în folosirea luminii
naturale sau artificiale pentru tratarea diferitelor boli. Încă foarte puţin cunoscută
publicului larg, această metodă de tratament are o vârstă cu adevărat venerabilă,
în Persia, India şi China ea fiind cunoscută şi folosită încă de acum 3000 de ani.
Pe continentul european, terapia prin lumină a fost pentru prima oară utilizată în
urmă cu două milenii, de către părintele medicinii moderne, Hipocrat, care a şi
inclus-o în tratatele sale. Apoi, în Evul Mediu, fototerapia a căzut în dizgraţie,
singurii care o mai foloseau fiind alchimiştii, care considerau lumina solară unul
din principalele mijloace de transformare a materiei vii, dar şi de însănătoşire a
organismului uman. În medicina modernă, calităţile vindecătoare ale luminii au
fost pentru prima oară studiate şi demonstrate de către medicul Niels Finsen,
care a tratat cu succes, cu ajutorul razelor solare, bolile de piele, primind în anul
1903, pentru cercetările sale, premiul Nobel pentru medicină. De altfel, doctorul
Finsen este considerat părintele fototerapiei moderne, studiile lui fiind preluate
şi dezvoltate de către numeroase colective de cercetători. Totuşi, adevărata
consacrare a terapiei cu lumină s-a petrecut în ultimele două decenii, odată cu
dezvoltarea electronicii şi a tehnologiilor moderne de diagnostic medical. În mo-
mentul de faţă, pe lângă terapia cu radiaţie solară, care rămâne cea mai puternică
şi mai bine studiată, există alte câteva zeci de metode de tratament cu lumină,
care folosesc lasere, lămpi cu ultraviolete, generatoare de lumină liniar-
polarizată, generatoare de infraroşii, aşa-numitele "camere luminoase” etc. Toate
aceste dispozitive, unele cu efecte vindecătoare remarcabile, se străduiesc să
imite ceea ce soarele reuşeşte să facă de miliarde de ani: să vindece şi să aline
suferinţele oamenilor.

Ce se întâmplă atunci când suntem privaţi de lumină?

Privarea de lumină a fost o reală problemă de sănătate în Evul Mediu şi la

începuturile industrializării, când oamenii trăiau în încăperi insalubre şi fără
ferestre, când aveau o teamă superstiţioasă faţă de soare şi de apă, fiind victime
sigure ale infecţiilor şi ale carenţelor de vitamine. Ei bine, în zilele noastre,
istoria se repetă. Generaţii întregi de copii şi adulţi fug sistematic de lumina
soarelui, petrecându-şi timpul în faţa televizoarelor sau a monitoarelor
calculatoarelor, în maşini, fabrici sau birouri, departe de lumină şi de soare. Or,
petrecerea unei perioade de timp prea lungi în casă, lucrul în lumină artificială,
scăderea perioadei de lumină odată cu venirea toamnei, toate astea produc
dezechilibre profunde în psihicul şi în organismul uman. Glanda pineală,
localizată în spatele ochilor, este stimulată şi reglată de către lumina naturală, în
absenţa acesteia ea fiind "derutată” şi producând dezechilibre majore, cum ar fi
tulburările de somn, meteosensibilitatea, depresia, dar şi boli fizice, cum ar fi
cele auto-imune. Privată de lumină, pielea nu mai produce vitamina D, atât de
necesară rezistenţei oaselor, dar şi imunităţii sau glandelor implicate în procesul
procreării. În fine, lumina insuficientă produce oboseală oculară, diminuează
tonusul fizic, favorizează apariţia anemiei şi a tulburărilor de creştere la copii.

Incomparabilul soare

 
Mai întâi de toate, trebuie spus că organismul uman este
genetic programat, în milenii de evoluţie, să interacţioneze
cu radiaţia solară. Ca atare, lumina soarelui are o influenţă
decisivă asupra stării noastre de sănătate, dar şi asupra stă-
rii noastre emoţionale, incomparabil mai puternică faţă de
lumina artificială. Aceste lucruri au fost demonstrate încă
din anii '60, de către doctorul în biologie John Ott, care a
dezvoltat o nouă ramură ştiinţifică, numită fotobiologie.
Conform studiilor sale, corpul nostru este cel mai receptiv
la lumina soarelui, care conţine un spectru foarte larg de
radiaţii, numit şi "spectru complet”, imposibil de reprodus
chiar şi de către cele mai performante aparate. Apoi, lumina soarelui este de
aproximativ o sută de ori mai puternică decât cea artificială, folosită de obicei în
încăperile în care locuim şi muncim, de unde şi o diferenţă semnificativă a
efectelor sale asupra organismului. Lumina solară este supusă schimbării ritmu-
lui zilnic şi anual, ca atare, intensitatea luminii naturale modificându-se
permanent, în timp ce lumina artificială este o lumină constantă, monotonă.
Toate studiile arată că lumina zilei este cea la care avem cea mai bună acuitate
vizuală, cea mai bună capacitate de concentrare şi cea mai bună productivitate la
locul de muncă. De fapt, toate organismele, inclusiv cel uman, s-au obişnuit de-a
lungul evoluţiei cu spectrul de radiaţii natural şi cu schimbarea ritmică a luminii
şi de aceea, în cazul iluminării exclusiv artificiale, organismul intră într-o stare
de stres, iar în sânge se modifică anumite valori ale hormonilor, apare un deficit
de vitamine şi minerale, creşte nivelul colesterolului etc.

Cum se "administrează” lumina naturală

Expunerea la lumină are eficienţă maximă dimineaţa, în primele ore de

după trezire. Cea mai simplă metodă este statul în aer liber, timp de minimum 20
de minute, în fiecare zi, privind cerul (nu direct soarele). Dacă este rece şi nu
putem face plajă, putem expune la lumină doar faţa, gâtul şi braţele până la
coate, iar efectele vor fi resimţite din plin. Şi când sunt nori, soarele tot
transmite întregul spectru de lumină de care are nevoie organismul nostru, e
drept, în cantităţi mai mici. Regula generală este ca expunerea la soare să fie cu
atât mai îndelungată, cu cât tenul nostru este mai închis la culoare. Studiile arată
că o persoană blondă, cu tenul foarte deschis, va produce, în 10 minute, aceeaşi
cantitate de vitamina D şi de hormoni, ca o persoană cu tenul foarte închis la
culoare în 60 de minute(!). În schimb, persoanele cu tenul deschis au o rezistenţă
foarte scăzută la razele ultraviolete şi se pot arde foarte uşor la expunerea
prelungită. Expunerea la soare se va face doar în aer liber, deoarece unele radia-
ţii foarte utile organismului nu pot traversa geamurile de sticlă.

Boli care se vindecă prin expunere la lumină

* Psoriazisul - expunerea pielii la soare are efecte extrem de puternice asupra

acestei afecţiuni. Cercetătorii au remarcat faptul că o parte din spectrul emis de
soare, mai exact ultravioletele, vindecă această boală, altfel atât de greu de tratat.
Pielea se expune la soare măcar 20 de minute pe zi, radiaţiile ultraviolete având
un efect antiinflamator şi imunosupresor, reducând în timp dimensiunea
leziunilor, până la dispariţia lor totală. Este important însă ca expunerea la soare
să nu fie de foarte lungă durată, ci mai degrabă pe perioade scurte, dar zilnic.
* Vitiligo - aproximativ 1% din populaţie suferă de această tulburare de
pigmentare a pielii, care este extrem de inestetică, iar cauzele sale sunt în
continuare prea puţin cunoscute. Cert este deocamdată că pielea expusă la
ultravioletele naturale tinde, în timp, să revină la pigmentaţia iniţială. Cea mai
bună perioadă pentru terapia cu radiaţie solară este toamna, când lumina este
mai puţin intensă, iar pielea nu este lezată de ultraviolete foarte puternice.
* Acnee - studii făcute în anul 2003, în Israel şi Statele Unite, au dovedit
pentru prima oară faptul că lumina soarelui vindecă sau măcar ameliorează ac-
neea, în peste 60% din cazuri. Acţiunea soarelui este extrem de complexă în
această afecţiune, ultravioletele distrugând bacteriile de la nivelul pielii şi având
acţiune antiinflamatoare, iar radiaţiile din spectrul vizibil ajutând la
reechilibrarea hormonală. Efectul este de lungă durată, deoarece pielea, activată
de lumina soarelui, începe să elibereze ea însăşi nişte substanţe care distrug
bacteriile şi vindecă leziunile acneice.
* Insomnia - o baie zilnică de lumină puternică, la amiază, are darul de a regla
ceasul nostru biologic, care controlează somnul şi trezirea. În timpul băii de
lumină, care va dura măcar 30 de minute, este important să privim cerul (nu
direct soarele), aşa încât ochii noştri să primească maximum de lumină, dar fară
a fi lezaţi. Lumina puternică a amiezii este necesară pentru menţinerea ritmului
circadian al organismului (ritm biologic intern, cu o durată de circa 24 ore), care
controlează numeroase funcţii, de la nivelul de hormoni până la ciclul de trezire
- culcare. Persoanele care seara şi noaptea nu au somn, fiind foarte active, iar
dimineaţa se trezesc foarte greu, este foarte posibil să aibă o expunere prea
redusă la lumina puternică din timpul zilei. În schimb, băile sistematice de
lumină le vor ajuta organismul să intre spontan într-un ritm de viaţă sănătos,
eliminând insomniile şi îmbunătăţindu-le somnul şi relaxarea.
 

* Meteosensibilitatea - terapia cu lumină ameliorează

simptomele în aproximativ 3 din 4 cazuri de
meteosensibilitate. Expunerea zilnică la lumina puternică
de toamnă, care nu este însoţită de temperaturi excesiv de
ridicate, determină o reglare spontană a sistemului
nervos. Astfel, sensibilitatea excesivă la câmpurile de
presiune joasă, la vânt, la nebulozitatea atmosferică
dispare treptat. Mulţi oameni încep să se simtă mai bine
după câteva zile de băi de lumină, dar simptomele reapar
de regulă dacă terapia este întreruptă. De aceea, trebuie
ca măcar o dată la 2-3 zile să vă faceţi timp să priviţi
cerul amiezii, fie el şi acoperit de nori, aşa încât să
beneficiaţi de efectele reglatoare nervoase ale luminii.
* Depresia - tratamentul implică acelaşi demers de a privi cerul. Nu trebuie să vă
uitaţi în nici un caz direct la soare (va produce leziuni care pot duce la orbire),
dar trebuie să aveţi capul şi corpul orientate astfel încât lumina să poată să vă
pătrundă în ochi. Lumina este transformată de către ochi în impulsuri electrice,
care călătoresc prin nervul optic până la creier, care va elibera serotonină şi alţi
"mesageri chimici” responsabili cu schimbarea stărilor de spirit. Cercetătorii
afirmă că, practic, atunci când lumina strălucitoare ajunge la ochi, ea are efecte
similare administrării medicamentelor antidepresive, producând modificări în
activitatea chimică din anumite zone ale creierului. Nenumărate studii medicale,
făcute începând cu anii '90, demonstrează efectul benefic al luminii în cazul
diferitelor forme de depresie. S-au remarcat ameliorări semnificative ale
simptomelor, nu doar în depresiile uşoare sau sezoniere, ci şi în tulburările
depresive majore, care nu ţin de sezonalitate, în depresia post-partum (după
naştere), în depresiile bipolare.
* Ateroscleroză - sub acţiunea razelor solare, s-a constatat o scădere a valorilor
colesterolului şi o încetinire a proceselor de oxidare a acestuia pe artere. Se pare
că în interacţiune cu lumina solară, pielea transformă colesterolul în vitamina D,
scoţându-l din fluxul sanguin. Apoi, în condiţiile unei alimentaţii curate, fără
carne şi produse excesiv rafinate, pielea pune în circulaţie sub acţiunea razelor
solare substanţe cu efect antioxidant, care vor împiedica formarea ateroamelor şi
îngroşarea arterelor.
* Artroză, spondilita anchilozantă - atunci când radiaţiile luminoase şi
ultraviolete ale soarelui ajung în contact cu pielea, anumite celule fotosensibile
de la nivelul epidermei transmit mesaje creierului pentru a produce aşa-numitele
"substanţe anti-durere”, nişte calmante naturale, care reduc inflamaţia şi durerea
la nivelul articulaţiilor şi al coloanei vertebrale. Mai mult, se pare că lumina
soarelui stopează anumite procese degenerative de la nivelul articulaţiilor şi
ajută la reconstruirea acestora.
* Infertilitate - cercetări medicale de ultimă oră arată că sub acţiunea luminii
solare atât bărbaţii, cât şi femeile tind să secrete mai mulţi hormoni implicaţi în
procesele de reproducere. Astfel, la bărbaţi terapia cu lumină creşte cantitatea de
testosteron secretată, ceea ce va duce la creşterea cantităţii de spermă. În
schimb, la femei, va creşte secreţia de hormon luteinizant şi de hormon
foliculostimulant. Aceste studii ar putea explica de ce în concediile făcute în aer
liber, unde expunerea la soare este maximă, cresc şansele de procreare ale
cuplurilor.
* Rahitism, osteoporoză - în ambele afecţiuni, cantitatea suplimentară de
vitamina D produsă de expunerea la radiaţia solară, precum şi stimularea
generală a organismului în timpul expunerii la lumină, ajută la o mai bună
asimilare a calciului, corelată cu îmbunătăţirea densităţii şi a rezistenţei osoase.
* Astm bronşic şi bronşită cronică - ambele suferinţe sunt ameliorate de băile de
lumină făcute zilnic. Se pare că sub acţiunea luminii, organismul pune în
circulaţie substanţe cu efecte antiinflamatoare, care acţionează inclusiv la nivelul
arborelui bronşic. În plus, expunerea la lumină reduce reactivitatea la stres şi la
oboseală, factori care au un rol major în declanşarea crizelor de astm. Practic,
unul din cele mai simple şi neinvazive tratamente antiastmatice este această
expunere la lumină, care ajută la rărirea şi la reducerea intensităţii crizelor.
* Anemie - studii de medicină experimentală arată că sub acţiunea soarelui
creşte producţia de eritrocite (globule roşii) a organismului. De altfel, măduva
spinării va fi stimulată să fabrice nu doar aceste globule roşii, ci şi celule cu rol
în imunitate şi chiar celule stem adulte, cu rol în regenerarea organismului.
Totuşi, expunerea la radiaţia solară nu trebuie să fie excesivă, caz în care apare o
suprastimulare şi o dereglare a producţiei de elemente figurate ale sângelui.

* Obezitate - excesul de kilograme poate fi ameliorat foarte mult prin expunerea

la lumină şi, în plus, organismul suprasolicitat al persoanelor supraponderale va
fi într-o măsură mai mare protejat prin fototerapie. Studiile arată că obezii care
fac o baie cu lumină cu o durată de o oră, în fiecare zi, sunt mult mai dispuşi să
îşi corecteze comportamentul alimentar şi au o voinţă mai mare. Expunerea la
lumină puternică reduce treptat apetitul alimentar nocturn, extrem de puternic
(specific la mai mult de 60% dintre obezi), combate stările de depresie care
închid într-un adevărat cerc vicios persoanele cu probleme de greutate, creşte
tonusul psihic şi fizic. În plus, lumina solară întăreşte sistemul osos şi
articulaţiile extrem de solicitate de excesul de greutate, protejează într-o anumită
măsură vasele de sânge de depunerile de colesterol.
* Cancer - mai ales în timpul sezonului rece, expunerea la lumină este extrem de
necesară pentru prevenirea bolii canceroase. După ce sute de studii au
demonstrat că sub acţiunea radiaţiei solare excesive creşte riscul de cancer,
cercetări făcute în ultimii ani demonstrează că privarea îndelungată de lumină
solară este cel puţin la fel de periculoasă. Studii făcute în anul 2007 de către un
colectiv de medici americani a arătat că nu mai puţin de 16 forme de cancer sunt
prevenite prin expunerea judicioasă (fără excese) la soare. Cel mai bine suntem
protejaţi prin cura de lumină solară de cancerul de colon, de sân şi de prostată,
care sunt şi extrem de receptive la tratamentul cu vitamina D3, care este
sintetizată din belşug, atunci când pielea este expusă la soare.
* Avitaminoza D - un sfert de oră în care ne expunem braţele, faţa şi gâtul la
soare determină organismul să sintetizeze suficientă vitamină D pentru câteva
zile. Această vitamină ajută la asimilarea calciului şi fosforului, întăreşte oasele
şi dantura, stimulează fertilitatea, previne cancerul şi deficienţele imunitare. Mai
mult, vitamina D ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge, normalizează
tensiunea arterială şi contribuie la reglarea activităţii cardiace. Începând de
toamna, ar trebui să urmărim să facem sistematic băi de lumină solară, pentru ca
organismul nostru să sintetizeze suficientă vitamină D.

Contraindicaţii la fototerapie

Expunerea la lumina puternică a soarelui este contraindicată celor care suferă de

boli febrile, de hipertiroidie sau de boli autoimune, unde este specificată clar
interdicţia de expunere la ultraviolete. Totuşi, şi în aceste cazuri este benefică
baia de lumină făcută câteva minute, dimineaţa, când este o cantitate redusă de
ultraviolete.

Lumina naturală şi imunitatea

 
Expunerea ritmică, zilnică, la lumina soarelui va mări, în timp, imunitatea. În
contact cu pielea, soarele va determina producerea unui număr mai mare de
celule ale sistemului imunitar, iar pe cele existente le va face mai active.
Expunerea încăperilor şi a pielii la soare este un foarte bun mijloc de prevenire a
infecţiilor, deoarece ultravioletele distrug un mare număr de bacterii, fungi şi
viruşi, uşurând astfel sarcina sistemului imunitar. Studiile arată, însă, că
imunitatea este amplificată în contact cu lumina solară doar la persoanele cu o
alimentaţie sănătoasă, cu multe cereale integrale, legume şi fructe proaspete. În
schimb, la persoanele cu o dietă cu multe grăsimi şi proteine animale, cu uleiuri
hidrogenate, zahăr şi făină albă, expunerea la soare poate deprima imunitatea. La
aceste persoane cu alimentaţie nesănătoasă, în contact cu soarele, pielea, care
este şi un organ de excreţie, va pune în circulaţie în organism aşa-numiţii
radicali liberi, care atacă celulele sănătoase şi le îmbătrânesc prematur, scăzând
rezistenţa la infecţii şi crescând riscul de cancer.

Întunericul şi sănătatea

Vi se poate părea un paradox, dar pentru a beneficia la maximum de efectele

terapeutice ale radiaţiilor luminoase, trebuie să oferim, din când în când,
organismului nostru şi câte o porţie bună de întuneric. Cercetătorii au observat
că melatonina, supranumită şi hormonul odihnei, care ne ajută să ne dăm seama
că suntem obosiţi şi ne dă şi pofta de somn, este sintetizată doar atunci când este
foarte întuneric. De asemenea, calitatea relaxării şi a somnului este mai bună în
întuneric deplin. Din păcate, în aglomeraţiile urbane nu există un întuneric
deplin, organismul locuitorilor oraşelor fiind expus la variaţii destul de mici de
lumină noaptea, faţă de zi. Mesajul este simplu: noaptea, măcar din când în
când, căutaţi să faceţi, cu ajutorul unor jaluzele groase, un întuneric deplin în
camera în care dormiţi. Dacă aveţi ocazia să mergeţi la munte sau în alte locuri
îndepărtate de aglomeraţiile urbane, căutaţi să priviţi în nopţile înstelate cerul -
este un exerciţiu foarte bun de relaxare pentru ochi şi pentru psihic.

Lumina artificială poate avea efecte pozitive?

 
Chiar dacă lumina naturală este cel mai bun remediu pentru sănătate, în anumite
situaţii, şi lumina electrică poate fi de un real folos, mai ales pentru echilibrul
emoţional. În timpul nopţilor lungi de iarnă, de exemplu, un iluminat electric
puternic are efecte foarte bune de stimulare a organismului şi ajută la menţinerea
tonusului psihic. Studiile arată că, pentru învăţare şi alte activităţi care necesită
concentrarea mentală, cea mai bună este lumina albă-albăstruie (cum este cea
produsă de neoane), care are un efect de stimulare a hipofizei şi a anumitor
centri nervoşi din creier, răspunzători de memorie şi atenţie. În schimb, lumina
electrică gălbuie (cum este cea produsă de becurile cu incandescenţă) este foarte
utilă pentru relaxare, pentru socializare şi pentru stimularea creativităţii. În fine,
lumina galbenă, produsă de flacăra lumânării sau cea portocalie-roşiatică,
produsă de flăcările unui şemineu sau ale unui foc de tabără, amplifică foarte
mult intimitatea, starea de confort psihic, calmează anxietatea, înlătură
sentimentul de singurătate sau de închidere afectivă.

Lumina naturală şi... afacerile

Fără doar şi poate, informaţiile despre efectele luminii naturale asupra sănătăţii
ar fi fost mult mai sărace dacă nu ar fi existat celebrul pragmatism al ame-
ricanilor, care au studiat intens cum le pot fi optimizate profiturile prin
intermediul acestui ajutor gratuit. Astfel, au fost făcute nişte studii uimitor de
ample, pentru a afla dacă, într-adevăr, lumina influenţează atât de mult psihicul
uman. De exemplu, un studiu-gigant, făcut pe 20.000 de studenţi din California,
Colorado şi Massachusetts, vreme de patru ani, a arătat că performanţele
studenţilor cărora li se preda şi care învăţau la lumină naturală erau cu 26% mai
bune decât cele ale studenţilor care desfăşurau aceleaşi activităţi în lumină
artificială. De asemenea, în hipermarketuri, vânzările în raioanele iluminate
natural cresc cu peste 10% faţă de aceleaşi raioane iluminate artificial. În fine, o
companie de top a industriei aero-spaţiale americane a raportat faptul că trecerea
de la iluminatul artificial la cel natural a redus cu incredibilul procent de 20%
rata absenţelor de la serviciu şi a crescut productivitatea în orele de program. La
compania Boeing, abilitatea specialiştilor de a detecta defecte de proiectare sau
de fabricaţie creşte cu 20% atunci când este folosită lumina solară în locul celei
de la becurile electrice

Noul standard european pentru iluminatul natural

Ȋn prezent, la nivel european, nu există nicio lege care să reglementeze

standardele pentru iluminat natural în construcţii. O serie de experţi tehnici sunt
implicaţi în elaborarea primelor standarde europene privind iluminatul natural.
Aceştia au participat la simpozion iar Peter Raynham, preşedintele grupului de
lucru al UE, a vorbit despre nevoia unor norme unitare care să se aplice în
construcţii în toate ţările europene. Documentul aflat în lucru vizează 39 de
aspecte care vor fi dezbătute de către cele 12 grupuri de.

Bibliografie
1.www.google.com
2.www.sfatulmedicului.ro
3.www.influenta.md
4.Jurnalul Le Sienze
5.Revista Medical office
6.Jurnalul Medical Market
7.http://www.formula-
as.ro/2012/1034/medicina-naturii-
44/lumina-care-vindeca-15481