ARDEREA PROFESIONALĂ

Cu toții avem zile în care ne simțim copleșiți de responsabilități, fără

motivație sau plictisiți și, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci cînd
te confrunți cu aceasta stare zilnic și nu întrevezi nicio șansă de a-ți îmbunătăți
situația, este foarte probabil să suferi de burnout. Adică, ți s-au consumat bateriile,
ai ajuns la capătul puterilor. Dar sindromul burnout poate fi tratat, daca îl identifici
ca atare și te mobilizezi din timp.
Afecțiunea burnout, cunoscută și ca sindromul arderii complete,
suprasolicitarea profesionala sau oboseala cronică, constă în epuizarea fizică,
emoțională și mentală cauzată de expunerea excesivă și prelungită la situații
stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt copleșite de presiunea de a
raspunde cerintelor profesionale și, în timp, această acumulare constantă de stres
conduce la pierderea interesului și a motivației care au stat cîndva la baza
activitaților desfășurate la locul de muncă.
Dacă suferi de oboseală cronică, iți este afectată productivitatea, scade nivelul de
energie și te simti din ce în ce mai lipsit de control asupra situațiilor cărora ar
trebui să le faci față, devii neajutorat și frustrat în mod constant. În cele din urmă,
te vei confrunta cu senzația că nu se mai poate face nimic pentru a-ți remedia
situația.
Cauze 
Principala cauză a sindromului burnout este senzația de suprasolicitare
profesională combinata cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de
muncă tinde sa fie mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar
există situații în care viața socială sau personală conduc la burnout. Astfel, un
angajat care nu a mai beneficiat de concediu și de o mărire de salariu de 2 ani sau o
mamă de la care se asteaptă sa aibă grijă de trei copii și de un părinte bolnav, plus
să se ocupe de activitățile domestice sunt în egală măsură expuși riscului de a
ajunge la burnout.
Așadar, oboseala cronică este determinată de o combinație de factori, fie că este
vorba despre cauze legate de locul de munca, de stilul de muncă sau chiar de
trasături de personalitate.
 Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii și recompensării muncii prestate
- senzația de lipsă de control asupra propriilor activități
- așteptări nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfășurarea unor activități monotone, repetitive și care nu oferă satisfacții
profesionale
- lucrul sub presiune constantă sau într-un mediu haotic
 Cauze legate de stilul de viață
- dezechilibru între viața profesională și cea personală
- persoanele din viața ta au așteptări ridicate de la tine și pun permanent
presiune pe tine
 - asumarea unui numar prea mare de responsabilități, fără ajutor din partea
celorlalți
- somn insuficient; prea puțin timp dedicat relaxării și socializării
- lipsa unor relații apropiate, a unor persoane care să ofere suport emoțional
 Cauze legate de tipul de personalitate
- tendințe perfecționiste; concepția că nimic nu este suficient de bine făcut sau
bun
- viziune pesimistă asupra perspectivelor sinelui și asupra lumii în general
- nevoia permanentă de a deține controlul; reticența în a delega
 Simptome
Este foarte probabil să fii pe drumul către burnout dacă:
- fiecare zi ți se pare a fi o zi proastă;
- ai senzația că, orice ai face, nu va avea niciun efect și nu va conta pentru nimeni;
- îți petreci majoritatea zilei de lucru îndeplinind sarcini pe care le consideri fie
plictisitoare, de rutină, fie copleșitoare;
- te simți epuizat tot timpul;
- ți se pare o pierdere de energie să te preocupi de viața ta profesională sau
personală.
Însa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai întai
ințelese diferențele dintre burnout și stres. Cu toate că derivă din stres, starea de
burnout este o afecțiune cu totul diferită. A fi stresat înseamna a te confrunta cu
prea mult: prea multă presiune, prea multe responsabilități, o solicitare permanentă
care depășește puterile fizice și psihice ale individului. Cu toate acestea, o persoană
stresată are în continuare convingerea că, daca ar dispune de mai mult timp și de
mai multă energie, ar putea face față situației. Oboseala cronică, însă, se
caracterizează mai ales prin insuficiență: senzatia că nimic nu este suficient de bun,
că nu se mai poate face nimic, că orice gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata caută soluții, pe cînd cineva ajuns la stadiul de
burnout abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivație și deprimat.
Stres versus burnout
Stres Burnout
- lipsa implicării, dezangajare,
- implicare excesivă, consum de abandon
energie, suprasolicitare a sinelui (la - amorțire emoțională
nivel fizic și psihic) - delăsare, neajutorare, senzația de a
- supraexcitare emoțională fi copleșit
- hiperactivitate, senzația permanentă de - pierderea motivației, a idealurilor și
urgență a speranței
- pierderea energiei - produce mai ales daune psihice si
- produce mai ales daune fizice emoționale
- poate conduce la moarte prematură - poate conduce la senzația că viața
nu merită trăită și la suicid
 Poate cel mai important aspect de menționat în comparație stres vs. burnout
este ca simptomele stresului sunt destul de vizibile și, ca atare, sunt recunoscute. În
schimb, simptomele oboselii cronice sunt subtile, mai ales în fazele ei incipiente.
Mai tarziu, în fazele avansate ale instalarii stării de burnout, cu toate ca
simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.
 Simptome/semne fizice
- senzația permanentă de oboseală, vlăguire
- imunitate scazută, predispoziție ridicată la contractarea diferitilor viruși
- dureri de cap, de spate și musculare frecvente
- schimbări ale apetitului si ale obiceiurilor de somn
 Simptome/semne emoționale
- senzația de eșec și lipsa de încredere în sine
- neajutorare, copleșire
- detașare de ceilalți oameni și de lume în general
- pierderea motivației
- abordare negativistă și cinică
- imposibilitatea de a fi satisfăcut (nimic nu este suficient de bun)
 Simptome/semne comportamentale
- căutarea singurătății prin izolarea frecventă de ceilalți oameni
- retragerea din diferite activități, refuzul responsabilităților
- consumul excesiv de mîncare, băuturi alcoolice sau droguri pentru a face față
situației
- revărsarea frustrărilor peste oameni nevinovați
- absenteismul de la locul de muncă sau scurtarea programului de lucru,
venind tîrziu și plecînd devreme de la job
Prevenție/Remedii
Cu stilul de viață pe care îl ducem, din ce în ce mai alert și mai indiferent față de
nevoile personale ale individului, fiecare dintre noi riscă să ajungă la burnout.
Pentru a evita acest lucru, este important, în primul rînd, sa fim atenți la semnele
care ne avertizează despre instalarea oboselii cronice astfel încît să le putem trata
din timp, prevenind burnout-ul.
Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:
Incepe-ți ziua cu un ritual relaxant
În loc să mergi direct la lucru, alocă-ți o scurtă perioadă de timp în fiecare
dimineață pentru a desfășura o activitate relaxantă. Alegerea ei depinde, desigur,
de preferințele personale, de hobby-uri, tip de personalitate și stil de viață. De
exemplu, poți alege să asculți muzică, să citești cîteva pagini dintr-o carte care te
inspiră, sa iți bei cafeaua sau ceaiul în timp ce meditezi sau nu te gîndesti la nimic.
 
Mănînca regulat si fă-ți un program de somn 
Adoptarea unei anumite regulariăți în stilul de viață are un rol important în
asigurarea senzației că totul este sub control. Mîncînd sanatos, implicîndu-te în
activități sportive sau de relaxare și odihnindu-te suficient, iți vei menține energia
fizică și puterea mentală pentru a face față provocărilor de zi cu zi.
 
Stabileste niște limite
Pentru că majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor
responsabilități și a cerințelor nerealiste din partea celorlalți, este important să
înveti sa spui “nu” atunci cînd este suprasolicitat, amintindu-ti că această atitudine
îți va permite sa spui “da” lucrurilor care îti fac plăcere și care contează cu
adevărat.
 
Ia o pauză zilnică de la tehnologie
Găseste-ți o perioadă din zi în care să uiți de e-mail-uri, de telefon și alte
device-uri. Deconectează-te complet de tehnologie pentru a te conecta puțin la
gîndurile tale. Altfel, vei pierde controlul și vei fi surprins sau copleșit atunci cînd
gîndurile respective se vor manifesta într-un mod și la un moment nepotrivit.
 
Implică-te în activități creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atît timp cît faci ceva
nou, care te pasioneaza și îți provoacă partea creativă, ești protejat de efectele
negative ale muncii de rutină. Implică-te mai ales în activități creative care nu au
absolut nicio legatură cu jobul pe care îl îndeplinești 5 zile pe săptămănă.
  Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel încît să poți
aplica metodele de prevenție de mai sus și ai ajuns la stadiul de burnout, poți urma
una dintre strategiile de recuperare:
 
Strategia 1: Schimbă mediul în care trăiești
Deși poate părea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune
îndepartarea de toate lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul
nociv care te-a adus în această stare, mai poți gîndi lucid pentru a găsi soluții.
Elimină deci cauzele, chiar daca această decizie poate aduce aparent prejudicii la
rîndul ei.
 
Strategia 2: Cere ajutor
Una dintre simptomele burnout-ului este tendința de conservare a energiei prin
izolarea de ceilalti oameni. De aceea, în situația fericită în care individul își dă
seama ca suferă de burnout, alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode
de vindecare la care s-ar gîndi. Cu toate acestea, suportul prietenilor și al familiei
este necesar pentru redobîndirea perspectivei, a motivației și a energiei pierdute
prin burnout.
 Strategia 3: Reevaluează-ți prioritățile și obiectivele 

Dacă ai ajuns la burnout, este clar că ceva important din viața ta nu

funcționează așa cum ar trebui să funcționeze. Găsește timp pentru a-ți redefini
idealurile, prioritățile și lucrurile care te motivează cu adevărat. Gîndește-te dacă
nu cumva îți investești timpul și energia în ceva care nu este primordial pentru tine
și care te oprește de la realizarea lucrurilor care contează cu adevărat. Dacă îți dai
seama că ai neglijat ceva important, redirectionează-ți eforturile înspre acel lucru.
Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poți lua măsuri
suplimentare, precum:
 
Semnalează-ți problemele
În loc să aștepti ca alte persoane să observe situația în care te afli, asigură-te că
superiorii tăi sunt la curent cu aspectele job-ului tău care a dus la burnout.
Adresează-te persoanei care poate schimba acest lucru astfel încît să îți fie
îmbunătățită experiența de lucru.
 
Cere o reconsiderare a responsabilităților
Dacă ți se cere în mod constant îndeplinirea unor sarcini care nu intră în
descrierea postului tău, cere o reconsiderare a responsabilităților care iți sunt
alocate. De asemenea, daca motivul burnout-ului este rutina cauzata de task-urile
repetitive ce nu îți mai oferă nicio satisfacție, cere alocarea unor noi
responsabilități sau poți lua în considerare chiar schimbarea locului de muncă.
 
Ia o pauză de la job
Cea mai drastică metodă de a opri efectele suprasolicitării profesionale este să te
desparți pentru o perioadă de locul de muncă. Foloseste-ți zilele de concediu pentru
a petrece o vacanță care să-ți reîncarce bateriile și să te ajute în regîndirea
perspectivelor de viitor.

BIBLIOGRAFIE

1) Gorincioi, V., De la stres la sindromul arderii emoţionale, Chişinău, 2008

2) Gorincioi, V., Costurile arderii emoţionale, sau care sunt consecinţele epuizării
profesionale, Studia Universitatis, Chişinău, 2013, Nr, 1, p. 229-231
3) Gorincioi, V., Profilaxia sindromului epuizării profesionale sau ce trebuie de
știut pentru a evita arderea profesională, Studia Universitatis, 2013,
4). Scripcaru C. Suicid şi agresivitate. Iaşi, Polirom, 1996.
5). Водопьянова Н. Е. Синдром психического выгорания в коммуникативных
профессиях. In: Психология здоровья. Под ред. Г. С. Никифорова. – СПб.:
Издательство Спб ГУ, 2000, с. 443-463.
6). Дубровина И.В. Рабочая книга школьного психолога. М. 1991.
7). Козлов Н. Лучшие психологические игры и упражнения. Екатеринбург,
1994
8). Лэндрит Г.Л. Игрoвая терапия: исскуство отношений. М. 1994.