ANALIZA DE RISC PENTRU ROMÂNIA

Analiza de risc este procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului

acestuia, asigurând practic baza pentru evaluarea pericolului şi pentru luarea deciziilor privind
tratamentul riscului.

Scopul analizei de risc „

Elaborarea unei analize de risc profesioniste, conform standardelor şi matricelor internaţionale

și prin intermediul căreia se realizează identificarea, descrierea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea
factorilor de risc pentru I.A.,se face pe date ştiinţifice, în baza cărora se formulează ( măsuri
preventive şi acţiuni corective) reale şi adecvate nivelului de risc astfel încât teritoriului României să
fie protejat faţă de riscul înalt/intolerabil/inacceptabil existent la această dată în proximitate.

Obiectivele analizei de risc

 Colectarea informaţiilor necesare în vederea elaborării analizei de risc pentru IA; „

identificarea potenţialelor surse de factori de risc pentru IA şi a itinerariului de risc plauzibil
pentru România;
 Evaluarea emisiei, expunerii şi difuzării factorilor de risc pentru IA;
 Evaluarea potenţialelor consecinţe şi a magnitudinii acestora;
 Formularea şi ierarhizarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi măsuri corective) a
nivelului de risc existent;
 Re-evaluarea factorilor de risc şi a analizei de risc în conformitate cu rezultatele
implementării opţiunilor de reducere a nivelului de risc existent;
 Punerea sub alertă a structurilor cu responsabilităţi privind managementul situaţiilor de
urgenţă;
 Avertizarea structurilor guvernamentale privind:

- posibile implicaţii financiare corelate cu implementarea opţiunilor de reducere (măsuri

preventive şi acţiuni corective) a nivelului de risc existent;

- pierderile economice şi financiare plauzibile în cazul apariţiei şi evoluţiei unui focar de IA pe

teritoriul României .
Evaluarea/apreciarea emisiei de risc

„ Evaluarea/aprecierea celor 72 factori de risc identificaţi, caracterizaţi şi grupaţi în 17 clase de

factori de risc s -a realizat de o manieră semicantitativă, utilizându -se tehnici de calcul probabilistic,
nivelurile 1 - 4, tolerabil sau permisibil, iar nivelurile 5 -7 reprezentând riscul inacceptabil, ce
necesită aplicarea opţiunilor de reducere.

Păsările sălbatice sunt implicate în emisia riscului reprezentat de IA şi în extinderea geografică a

bolii produsă de virusurile înalt patogene, focarele primare ale virusului IA fiind situate în Asia,
Orientul Mijlociu, Europa şi Africa.

Gestiunea şi managementului riscului

 „ Pierderile economice sunt cele corelate prin stoparea comerţului cu animale vii din specii
receptive şi produse provenite de la acestea, prin afectarea mediului, prin afectarea turismului şi prin
reacţiile sociale.

„ Aplicarea opţiunilor de reducere este foarte costisitoare, necesitând importante resurse umane,
materiale şi financiare, însă constituie singura modalitate de prevenire a apariţiei bolii sau de
combatere a eventualelor focare de boală apărute.

Administrarea factorilor de risc corelaţi cu IA se realizează într-o fază iniţială de către structurile
ce realizează identificarea, caracterizarea, evaluarea, ierarhizarea şi estimarea acestora; aceasta
implică activităţile de supraveghere, de laborator şi gestionarea rezultatelor acestora prin buletinele
de analiză, de către LNR pentru gripa aviar .

Managementul riscului

„ Managementul factorilor de risc corelaţi cu I.A., identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi

estimaţi:

a) se proiectează de către A.N.S.V.S.A., în funcţie de opţiunile de reducere formulate de către

structurile identificate în analiza de risc;

b) se implementează de către: fermieri, organizaţii, asociaţii, societăţi, patronate de profil,

publice centrale cu responsabilităţi în domeniul agricol şi al protecţiei mediului, cu sprijinul
administraţiei publice locale şi a organelor administrative;

c) se supraveghează şi se evaluează ca eficienţă de către D.S.V.S.A. şi A. N.S.V.S.A.

STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE

Prevenirea

Prevenirea influenţei aviare produsă de tulpini înalt patogene (HPAI), se bazează pe menţinerea
şi realizarea unei epidemiosupravegheri active, ţintă asupra regiunilor în care tulpini de virus
influenţa slab patogene au fost depistate mai des: regiunile situate pe traiectul păsărilor migratoare
sălbatice, regiunile de mare densitate avicolă, efectivele comerciale din speciile cele mai sensibile la
infecţiile cu tulpini slab patogene (raţe, gâşte, curci ouătoare, crescătorii extensive şi efective de
reproducţie).

Pentru prevenirea apariţiei influenţei aviare în exploataţiile avicole se aplică măsuri de

supraveghere pasivă( de biosecuritate), asupra grupei de păsări ţntă(păsări sălbatice de apă,
migratoare), cum sunt:

-inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice;

-supravegherea păsărilor de apă, migratoare în special din speciile ţintă cu risc mare de
contaminare cu subtipurile hemaglutinice H5 şi H7 din zonele apropate din mare, lacuri sau alte
cursuri de apă unde au fost descoperite păsări moarte;

-interzicerea deţinerii în zonele cu risc crescut a păsărilor în stare liberă;

-interzicerea utilizării rezervoarelor de apă aflate în aer liber pentru păsările domestice;

-interzicerea aprovizionării cu apă a păsărilor domestice din rezervoarele cu apă de suprafaţă,

la care au acces păsările sălbatice;

-interzicerea utilizării păsărilor domestice din ordinul Anseriformes şi Charadriiformes ca

păsări de momeală în perioda vânării păsărilor;
 -acceptarea, ca păsările să fie hrănite cu hrană şi apă în interior sau sub un adăpost, care să
prevină aterizarea păsărilor sălbatice şi prin acesta să împiedice contactul dintre păsările sălbatice şi
hrana sau apa estinate păsărilor domestice.

Măsurile de supraveghere activă, în influenţa aviară vizează patru obiective principale:

-protecţia împotriva dezvoltării bolii clinic manifestate;

-protecţia împotriva infecţiei cu tulpini înalt virulente de virus;

-prevenirea eliminării de virus din organism, cu răspândirea infecţiei;

-diferenţierea serologică a animalelor infectate de cele vaccinate.

Acestea se aplică păsăsrilor ţintă din exploataţiile comerciale şi din exploataţii noncomerciale
situate în zone cu risc crescut, prin recoltări de probe pentru examen serologic ( recţia de inhibare a
hemaglutinării faţă de subtipurile hemaglutinice H5 şi H7), examen virusologic, teste de biologie
moleculară, izolare de virus, tipizare, secvenţiere, analize filogenetice. De la păsările sălbatice se
recolteză probe pentru examenul virusologic, teste de biologie moleculară, izolare de virus, tipizare,
secvenţiere şi analize filogenetice.

Vaccinarea de necisitate se ralizează în cazul indentificării unui virus gripal aviar, indiferent de
virulenţa tulpiniii în cauză:

-în zonele cu populaţie densă de păsări domenstice;

-în efectivele de păsări cu valoare economică mare;

-pentru acele categorii de exploatare pentru care prevalenţa infecţiei riscă sa fie crescută.

Imporatnt este faptul că formula vaccinală aplicată intr-un episod de gripă aviară înalt patogenă
trebuie să conţină în mod obligatoriu tipul hemaglutininic al virusului sălbatic circulant, deoarece nu
există protecţie încrucişată între cele 16 tipuri de hemaglutinină cunoscute până în prezent
(FAO,2006). În imunoprofilaxie s-au folosit atât vaccinuri inactivate, cât şi vaccinuri vii atenuate.
În SUA, s-a obţinut un vaccin subunitar cu spectru larg, concentrând principalele fracţiuni
antigenice (H5-H7) prezente la subtipurile patogene pentru păsări, care elimină riscurile ce apar în
cazurile folosirii vaccinurilor inactivate sau atenuate.
 Comisia Europenă a acordat în 2006 autorizaţie de utilizare a două vaccinuri, care să fie folosite
în întreaga UE în perioada de toamnă/iarnă, anotipurile de risc pentru evoluţia eăidemică a bolii.
Aceste vaccinuri sunt: Nobilis influenţs H5N2 care se administrează la pui şi Poulvac Flu Fend
H5N3RG pentru administrarea la pui şi la raţe. Ambele sunt vaccinuri inactivate şi adjuvante, care se
administrează în injecţie.

Combaterea

În cazul diagnosticării influenţei aviare determinată de tulpini înalt patogene , se instituie

carantină şi se delimitează: zona focarului, zona de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km şi zona de
supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km.

În zona focarului, se aplică măsuri în funcţie de virulenţa tulpinii. Pentru a preveni difuziunea
virusului în teritoriu, se instituie măsuri de carantină de maximă securitate, distrugându-se toate
păsările, sursele primare şi secundare, urmată de curăţenie şi dezinfecţie.

În zona de protecţie, se aplică măsuri:

-identificarea tuturor exploataţiilor din zona care deţin păsări, examinarea clinică a acestora,
iar dacă este necesar recoltarea de porbe pentru examenul de laborator;

-menţinerea păsărilor în hale sau în adăposturi;

-la intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare;

-controlul circulaţiei persoanelor care manipulează păsări, carcase, ouă, vehicule care
transportă păsări şi ouă în interiorul zonei;

-interzicerea transportului de păsări pe autostrăzi sau pe cale ferată;

-interzicerea transferului de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine;

-interzicerea târgurilor, pieţelor, expoziţiilor sau alte forme de aglomerări de păsări;

Măsurile se menţin cel puţin 21 de zile de la efectuarea operaţiilor de dezinfecţie. După această
perioadă, zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere snitară veterinară.

În zona de supraveghere sanitară veterinară, se aplică măsuri:

 -identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice;

-controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubar din interiorul zonei;

-interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu

excepţia transportului direct către un abator desemnat de către autoritatea sanitară veterinară;

-carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de către un marcaj special de salubritate;

-interzicerea circulaţiei ouălor de incubat în afar zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de
incubaţie desemnate de către autoritatea sanitară veterinară;

-înainte de expediere ouăle şi ambalajele trebuiesc dezinfectate;

-interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei;

-interzicerea târguriloe, piţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări;

-interzicerea transportului păsărilor cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate.

Măsurile se alică cel puţin 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie în

exploataţia infectată.