ZUGRAVU ANAMARIA

ASISTENȚĂ SOCIALĂ ,GRUPA II

ANUL III

Aspecte introductive privind îmbatranirea, îmbătrânirea demografică

Multă vreme bătrâneţea a fost considerată o boală şi nu o etapă firească în programul
vieţii.Începând cu anul 1988, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus senescenţa între
primele cinci probleme prioritare de sănătate ale populaţiei, lângă bolile cardiovasculare,
cancer, SIDA şi alcoolism.
Conform Dicţionarului Larousse de psihiatrie, bătrâneţea este definită ca fiind ultima
perioadă a vieţii, corespunzând rezultatului normal al senescenţei, caracterizată prin
diminuarea treptată a funcţiilor fiziologice.
Perioada de bătrâneţe aduce cu sine şi numeroase schimbări importante în modul în
care individul se percepe pe sine şi lumea din jur, respectiv, au loc schimbări în viaţa
profesională, în relaţiile cu familia şi prietenii. Perioada bătrâneţii aduce cu sine numeroase
probleme de sănătate. Bătrânii au, de regulă, o listă lungă de plângeri privind sănătatea.
Procesul îmbătrânirii include transformări fiziologice, biochimice şi comportamentale,
declinul psihic fiind condiţionat de o serie de factori de natură subiectivă, de natură
fiziologică, precum şi de condiţiile de mediu; în concluzie, îmbătrânirea se desfăşoară
gradual şi diferă de la o persoană la alta.
Îmbătrânirea, din punct de vedere fizic, biologic şi medical este obiectul de studiu al
gerontologiei medico-biologice şi al geriatriei şi presupune studiul cauzelor ce conduc la
îmbătrânire, care accelerează sau încetinesc declinul fiziologic al organismului uman,
precum şi efectele îmbătrânirii fizice, cu metodele de profilaxie, combatere, ameliorare a
efectelor negative în plan fiziologic.
Termenul "gerontologia" (C. Bogdan, 1992) a fost introdus în 1903 de Mecinicov, şi
desemnează ştiinţa proceselor de îmbătrânire (geron - bătrân, logos - ştiinţă) şi este
considerată o ramură a ştiinţelor medicale care urmăreşte cunoaşterea caracteristicilor
organismului bătrân şi a patologiei sale specifice.Geriatria (C. Bogdan,1992) este un termen
introdus de Nascher în 1909 şi reprezintă o ramură a medicinii care studiază aspectele
patologice ale îmbătrânirii.
Geriatria este o disciplină de graniţă sau integrativă / sintetică: latura de intervenţie a
gerontologiei, vizând profilaxia modificărilor de involuţie şi recuperarea indivizilor afectaţi
de fenomene majore de îmbătrânire a organismului (medicina bătrâneţii), ce presupune
cunoştinţe variate din domeniul celorlalte discipline medicale ca şi din domenii
 paramedicale.

CLASIFICARE PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN GERIATRIE

Simpozionul de Geriatrie de la Bucureşti, din 1988, aduce în atenţie o altă grupare pe vârste ale
bătrâneţii:
1. vârsta mijlocie sau de „tranziţie”: 40–60 ani;
2. perioada vârstnică: 65–74 ani;
3. bătrâneţea: 75–90 ani;
4. longevitatea: peste 90 ani
Perioada vârstnică nu poate fi încadrată, de toate societăţile, între anumite limite fixe. Ea
poate varia, aşa cum în societăţile antice debutul bătrâneţii era pe la 60 de ani, iar în
societăţile tradiţionale „bătrân” era considerat cel cu vârsta de 40–50 de ani. În secolul al
XIX-lea, bătrâneţea era plasată între 50–70 de ani: prima bătrâneţe între 70–84 de ani şi a
doua bătrâneţe între 85–100 de ani. Pentru sociologii americani, bătrâneţea presupune un
ansamblu format din: imediată pensionării, urmată de retragerea din viaţa activă, 65–74 de
ani, şi perioada de după 75 de ani.
TIPURI DE ÎMBĂTRÂNIRE

Pentru a putea defini tipurile de îmbătrânire trebuie să avem în vedere mai întâi vârstele
omului. Majoritatea autorilor au definit vârstele raportându-se la timpul cronologic, la
biologicul, psihologicul şi socialul persoanei umane.
Vârsta cronologică este dată de numărul de ani care au trecut de la naşterea persoanei. În
mod normal se consideră vârsta cronologică drept sinonimă conceptului de vârstă.
Vârsta biologică reprezintă descrierea vârstei individului în termeni de sănătate
biologică/somatică. Determinarea vârstei biologice presupune cunoaşterea capacităţii
funcţionale a organelor şi sistemelor vitale ale persoanei. Capacitatea funcţională a unui
individ poate fi mai bună sau mai rea decât a altuia de aceeaşi vârstă. Cu cât vârsta biologică
este mai mică, cu atât creşte speranţa de viaţă a persoanei în cauză.
Vârsta psihologică este determinată de capacitatea de adaptare a individului, raportată la cea
a altor indivizi de aceeaşi vârstă cronologică. Cel care se adaptează mai bine şi mai repede
(prin învăţare, rezolvare de probleme, decizie, controlul emoţiilor, motivare etc.) decât cei de
aceeaşi vârstă este considerat a fi mai tânăr din punct de vedere psihologic.
Vârsta socială se referă la rolurile sociale şi expectanţele legate de vârsta unei persoane.
 Definirea conceptului de “îmbătrânire demografică”

Sociologii şi demografii operaţionalizează conceptul de “îmbătrânire demografică” în

creşterea ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste) în populaţia totală (Rotariu, 2009;
Netedu, 2016; 2017; Jemna, 2017).
• Îmbătrânirea demografică nu trebuie confundată cu “îmbătrânirea biologică” sau
“îmbătrânirea psihologică”, care se referă la îmbătrânirea organismului uman, însoţită sau nu
de degradarea proceselor şi funcţiilor psihice (gândire, memorie, atenţie, concentrare,
rezistenţă la stres etc.), ca urmare a înaintării în vârstă a unei persoane sau grup de persoane.
• Îmbătrânirea demografică se referă la modificarea structurii populaţiei pe vârste în favoarea
vârstelor înaintate (65 de ani şi peste – “vârsta a treia”) ca pondere în populaţia totală, în
detrimentul vârstelor tinere, ca tendinţă fermă şi de lungă durată.
• Cele mai “îmbătrânite” populaţii din lume sunt cele din ţări ca Japonia (peste 20%
vârstnici), SUA, Rusia, Italia, Germania. Europa este cel mai îmbătrânit continent.

Mecanismele îmbătrânirii demografice

• Fenomenul îmbătrânirii demografice este influenţat de trei factori determinanţi:

1) scăderea mortalităţii/creşterea speranţei medii de viaţă la naştere;
2) scăderea natalităţii/fertilităţii;
3) migraţia.
• Dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea
mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-
39 ani.
• Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la
nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia
amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice datorită schimbărilor în structură pe grupe
de vârstă a populaţiei.

Statistici privind populaţia vârstnică din România

La 1 ianuarie 2018, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste erau în România în număr de

3.559.957 reprezentând 18% din populația rezidentă a țării (19.523.621).
  Dintre vârstnicii existenți bărbații însumau
1.433.412 (15% din totalul bărbaților
rezidenți în România de 9.543.228
persoane), iar femeile 2.117.495 (21% din
totalul femeilor rezidente în România de
9.980.393 persoane).
 În plan teritorial, regiunea cu cei mai
numeroși vârstnici, raportat la totalul populației rezidente sunt Sud-Muntenia şi Sud-
Vest-Oltenia (peste 20% din total), urmate de Nord-Est (17,8%), Centru (17,7%) și
Nord Vest (17%), cea mai “tânără” fiind regiunea București-Ilfov (15,9%).

Statistici privind populaţia vârstnică din România

 Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de

116.9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

 Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului

gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,9%) şi
de salariaţi (38,4).

 Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile conduse
de cele cu cap de gospodărie în vârstă de 65 ani şi peste (34,6%), pe primul loc
plasîndu-se cele în vârstă de 25-49 ani (36,8%).

 În anul 2017, din totalul de 5.228 mii de pensionari 3.971 mii erau pensionari de
asigurări sociale pentru limita de vârstă.
Ponderea persoanelor vârstnice în judeţele regiunii de Nord-Est

• În România, cf. datelor INS valabile la 1.01.2018, erau 3.495.629 persoane vârstnice (65 de
ani şi peste) din populaţia stabilă de 19.644.350 persoane, ceea ce reprezintă 17,79%.
• Cel mai "îmbătrânit" judeţ din regiunea de dezvoltare NordEst este judeţul Neamţ (20,31%
vârstnici), iar cel mai mai puţin îmbătrânit este judeţul Iaşi (15,01% vârstnici)
Consecinţele sociale şi economice ale îmbătrânirii demografice
 În România, ca și în celelalte țări afectate de procesul de îmbătrânire demografică,
cauzele directe care au condus la îmbătrânirea populației au fost cele de ordin demografic:
scăderea ratei natalității și a ratei mortalității alături de influența fluxurilor
migraționale. Rolul principal l-a jucat scăderea ratei natalității care a influențat considerabil
structura pe grupe de vârstă ale populației, contribuind la accelerarea procesului de
îmbătrânire demografică. Scăderea mortalității sau în alți termeni creșterea duratei medii a
vieții a avut un rol secundar.
Fenomenul de părăsire a țării, în principal de către populația tânără și adultă, se
înscrie de asemenea ca un factor care a condus la accelerarea procesului de îmbătrânire
demografică în România. Evoluția fenomenelor și proceselor demografice în România a fost
influențată în mod specific și de factori nedemografici de ordin economic, social, politic,
cultural, medicosanitar, care au acționat în mod direct asupra nivelului și tendințelor
factorilor demografici: natalitate, mortalitate și migrație. Scăderea ratei natalității în România
se înscrie într-o tendință specifică modelului demografic european, iar ca rezultat al acestei
tendințe, îmbătrânirea demografică reprezintă un proces normal care s-a dezvoltat și va
evolua, în continuare, în concordanță cu specificul acestui model european de ansamblu.

Principalele consecințe economice ale procesului de îmbătrânire în România au în vedere:

 dependența economică;
 dependența demografică;
 consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de consum pentru
populaţia vârstnică;
 asigurarea cheltuielilor bugetare legate de pensii, ajutoare și alte forme de sprijin cu
caracter special

BIBLIOGRAFIE
https://www.academia.edu/9664053/UNIVERSITATEA_BABE
%C5%9E_BOLYAI_FACULTATEA_DE_SOCIOLOGIE_%C8%98I_ASISTEN%C8%9A
%C4%82_SOCIAL%C4%82?auto=download , ,accesat la data de 12 decembrie ,ora 22:00

https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-2015/04-Andreea.pdf ,accesat la data de 12

decembrie ,ora 22:00

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ IAŞI , link:

https://is.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/49/2018/11/Varstnici-oct-2018-
Material-DJS-Ia%C8%99i.pdf ,accesat la data de 12 decembrie ,ora 22:00
http://cnpv.ro/wp-content/uploads/2020/03/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-
anului-2060.pdf,accesat la data de 9 ianuarie 2021