Guvernul Republicii Moldova

Academia de Administrare Publică

TEORIA ŞI PRACTICA
ADMINISTRĂRII PUBLICE

Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu participare internaţională

17 mai 2019

Chișinău, 2019
2 Teoria şi practica administrării publice

COLEGIUL REDACȚIONAL
Oleg BALAN - doctor habilitat, profesor universitar, rector al Academiei de Administrare Publică
Aurel SÎMBOTEANU - doctor, conferențiar universitar, prorector al Academiei de Administrare
Publică
Silvia DULSCHI - doctor, conferenţiar universitar, șef Direcţie știință și doctorat
Peter DOSTAL - profesor, Universitatea Tehnologică din Brno, Republica Cehă
Aurelia ŢEPORDEI - magistru, director Departament dezvoltare profesională
Angela ZELENSCHI - doctor, conferenţiar universitar, şef Catedra ştiinţe administrative
Tatiana TOFAN - doctor, conferenţiar universitar, şef Catedră economie şi management public
Rodica RUSU - doctor, conferenţiar universitar, şef Catedră ştiinţe politice şi relaţii internaţionale
Silvia GORIUC - doctor, conferenţiar universitar, şef Catedră ştiinţe juridice
Ella MAMONTOVA - doctor, conferențiar universitar, Institutul Regional din Odessa al Academiei
Naționale de Administrare Publică de pe lângă Președintele Ucrainei
Mihail MANEA - şef Secţie activitate editorială, Academia de Administrare Publică

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

,,Teoria şi practica administrării publice”, Conferinţă ştiinţifico-practică internaţională (2019 ; Chi-

şinău). Teoria şi practica administrării publice: Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu part.
internaţională, 17 mai 2019 / com. org.: Oleg Balan [et al.]. – Chişinău : AAP, 2019 (CEP USM). – 660 p.
Antetit.: Acad. de Administrare Publică. – Texte : lb. rom., rusă. – Rez.: lb. engl., fr. – Bibliogr. la
sfârşitul art. – 175 ex.

ISBN 978-9975-3240-4-5.
351/354:342(082)=135.1=161.1
T 43

Autorii poartă răspundere pentru conţinutul materialelor şi stilul expunerii.

Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu participare internațională 383

ASPECTE PRIVIND SCHIMBAREA IDENTITĂŢII DE GEN

A PERSOANEI FIZICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ASPECTS REGARDING THE CHANGE OF THE GENDER IDENTITY

OF THE INDIVIDUAL IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Ludmila ŢARANU,
doctor în drept, lector universitar,
Universitatea de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi

SUMMARY
The total documenting of the population will lead to a considerable strengthening of the law-
fulness and gives a possibility for obtaining of exact data about registered population, the regu-
lation of migrating processes, the performing of the voting rights and contributes to the search of
individual who try to avoid the legal institutions etc.
In this article we have researched a very important subject and worthy of interest – the role
of the state in the assurance of the natural person’s identification, being thus assured the holder
feature of civil rights and obligations.
Keywords: civil status, natural person, identification elements.

Echitatea reprezintă materializarea principiului egalităţii în faţa legii civile. Fundamentul

juridic la nivel internaţional îl constituie art. 26 din Pactul internaţional privind drepturile ci-
vile și politice ale omului: „Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare,
dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice
discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei dis-
criminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie,
origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare” [1].
Egalitatea presupune că tuturor oamenilor li se recunoaște și dreptul la identitate de gen,
fapt confirmat prin art. 16, alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova: „Toţi cetăţenii Republicii
Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială” [2].
În ţara noastră, Legea nr. 5 din 09 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse
între femei şi bărbaţi contribuie la „asigurarea exercitării drepturilor egale de către femei şi
bărbaţi în sfera politică, economică, socială, culturală, în alte sfere ale vieţii, drepturi garan-
tate de Constituţia Republicii Moldova, în vederea prevenirii şi eliminării tuturor formelor de
discriminare după criteriul de sex” (art. 1) [3].
„Sexul” este un alt element al stării civile, pe care funcţionarul organului de stare civilă îl
indică, în mod obligatoriu, în actul de naștere, în temeiul certificatului medical constatator al
nașterii.
Potrivit pct. 1.1. din Regulamentul cu privire la completarea și eliberarea certificatului me-
dical constatator al nașterii, „certificatul medical constatator al nașterii este eliberat pentru
confirmarea faptului nașterii unui copil de către o femeie concretă într-o instituţie medico-
sanitară sau nașterii asistate de un lucrător medical în afara instituţiei medico-sanitare” [4].
Totodată, la fel de important este de menţionat că în conformitate cu prevederile art. 66,
384 Teoria şi practica administrării publice

alin. (2), lit. c) din Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, serviciul stare
civilă soluţionează cererea privind modificarea rubricii „sexul” din conţinutul actului de stare civilă
în cazul în care solicitantul rectificării prezintă un act oficial cu privire la schimbarea sexului său [5].
Cu referire la acest subiect, poartă un caracter novator cazurile de schimbare a identităţii de
gen (din feminin în masculin sau viceversa). Marcată de identificarea persistentă cu sexul opus
persoana fizică suportă intervenţiile medicale corespunzătoare.
Doar în urma parcurgerii acestor intervenţii, prin respectarea prevederilor din conţinutul art.
238-241 din Codul de procedură civilă nr. 225 din 30 mai 2003 urmează adoptarea hotărârii jude-
cătoreşti privind schimbarea sexului [6].
Astfel, din moment ce hotărârea judecătorească privind schimbarea sexului a rămas defini-
tivă persoana fizică poate iniţia procedura de modificare a rubricii „sexul” din conţinutul actelor
de stare civilă, care se înfăptuiește de către funcţionarul de stare civilă competent prin înscrierea
menţiunii.
Subliniem că întocmirea actului de stare civilă se realizează în urma apariţiei unor fapte juridice
(naștere, deces, căsătorie, divorţ) din viaţa persoanei fizice, ceea ce dă naștere, modifică sau influ-
enţează încetarea drepturilor și obligaţiilor, în materie de stare civilă, ale persoanei fizice. Pe când
fixarea menţiunilor pe actele deja întocmite în registrele de stare civilă intervine din necesitatea de
a indica și a face cunoscute schimbările apărute în starea civilă a persoanei fizice.
În speţă, titularul are dreptul de a solicita schimbarea prenumelui, fapt stipulat în textul hotă-
rârii, de altfel persoana în cauză nu se poate identifica în societate.
Specificăm, schimbarea prenumelui reprezintă un procedeu separat și ţine exclusiv de compe-
tenţa serviciului stare civilă de la locul de domiciliu al persoanei interesate.
Concomitent, menţionăm faptul că documentele ce se anexează la dosarul de schimbare a
prenumelui servesc drept probe pentru luarea deciziei oportune.
Schimbarea prenumelui, deși nu atrage după sine apariţia sau încetarea anumitor drepturi și
obligaţii, în afară de apariţia dreptului de a se prezenta cu un prenume nou și încetarea dreptului
de a se folosi de prenumele atribuit la naștere, are importanţă pentru individualizarea cetăţeanului
ca subiect de drepturi și obligaţii.
Înregistrarea acestui tip de schimbare a prenumelui are importanţă întru reglementarea acte-
lor primite până la acest procedeu, stabilirea legăturilor de rudenie precum și altele.
Analizând dispoziţiile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”, suntem de părere că schimbarea
identităţii de gen şi a prenumelui sunt componente ale dreptului la viaţa privată.
Cu toate acestea, studiind literatura de specialitate, reliefăm importanţa instituţiei căsătoriei.
Deși este obiectul de cercetare a mai multe știinţe (sociologia, psihologia, știinţele juridice), con-
statăm că scopul acesteia este unic – întemeierea familiei și, drept urmare, perpetuarea speciei
umane.
Acest subiect este discutabil din moment ce „diferenţa de sex” reprezintă una dintre condiţiile
de fond obligatorii la înregistrarea căsătoriei, iar nerespectarea acesteia face imposibilă încheierea
acestui act și devine un impediment legal (art. 15, alin. (1) din Codul familiei al Republicii Moldova
nr. 1316 din 26 octombrie 2000) [7].
Dezvoltând această condiţie esenţială, specificăm faptul că în ţara noastră, conform art. 48,
alin. (2) din Constituţie, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”.
Totuși, în opinia personală, este discutabil producerea efectelor juridice în cazul în care se va
încheia o căsătorie dintre care unul din soţi și-a schimbat identitatea de gen. Aceasta se conchide
din moment ce perpetuarea speciei umane în acest cuplu este imposibilă.
Un studiu de caz la acest subiect este următorul: X, cetăţean moldovean, a încheiat în Elve-
ţia un act de parteneriat civil cu o persoană de același sex, acesta fiind și el cetăţean străin. X se
Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu participare internațională 385
adresează la serviciul stare civilă din Republica Moldova pentru a transcrie acest act în vederea
recunoașterii pe teritoriul Republicii Moldova (în temeiul art. 13 din Legea nr. 100/2001) [8, p. 99].
Însă, prezenta cerere nu poate fi acceptată din considerentele că, potrivit prevederilor art. 15,
alin. (1), lit. h) din Codul Familiei al Republicii Moldova, nu se admite înregistrarea căsătoriei între
persoane de același sex, iar normele dreptului familiei din statele străine nu sunt aplicabile pe te-
ritoriul RM dacă contravin moravurilor și ordinii publice din Republica Moldova, aplicându-li-se în
asemenea cazuri legislaţia Republicii Moldova (art. 164, alin. (4), din Codul Familiei).
Respectiv, parteneriatul civil care nu constituie un act de căsătorie nu poate avea valoare ju-
ridică și nici modifica starea civilă a persoanei în cauză, în plus, se supun procedurii de transcriere
doar actele de stare civilă înregistrate la organele de stare civilă publice din străinătate, dar nu
orice fapte de stare civilă.
Totodată, considerăm adecvată denumirea parteneriat civil pentru căsătoria neînregistrată
de autorităţile competente. De obicei, ţările care permit căsătoriile între persoane de acelaşi sex,
recunosc, în general, şi parteneriatele în alte ţări între persoane de acelaşi sex. Dacă ne referim la
unele state în care este permis acest tip de parteneriat, putem enumera: Elveţia, Norvegia, Suedia,
Islanda, Olanda, Franţa, Belgia, Germania, Luxemburg, Republica Cehă, Ungaria, Austria sau Marea
Britanie. Printre ţările în care nu se tolerează acest parteneriat sunt: Bulgaria, Estonia, Italia, Cipru,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România, Republica Moldova etc. [9].
Conchidem prin a preciza că impactul organelor de stare civilă este nu doar de a fixa faptele și
evenimentele care au avut loc, dar și de a le reda o semnificaţie juridică prin constatarea acordului
de voinţă (la încheierea sau desfacerea căsătoriei), prin analiza probelor care servesc la modifica-
rea conţinutului actelor de stare civilă înregistrate pe numele persoanelor fizice concrete (numele
de familie și/sau prenumele; data, luna, anul, locul nașterii; sexul etc.), prin reconstituirea, înregis-
trarea ulterioară sau anularea actelor de stare civilă.

BIBLIOGRAFIE
1. Pactul internaţional privind drepturile civile și politice ale omului nr. 1966 din 16 de-
cembrie 1966. Publicat: 30 decembrie 1998 în Tratate Internaţionale nr. 1/31, în vigoare: 26
aprilie 1993.
2. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Mol-
dova nr. 1 din 12 august 1994, în vigoare din 27 august 1994.
3. Legea nr. 5 din 09 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-50 /200 din 24 martie 2006.
4. Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr. 110/51/56 din 23 aprilie 2002 cu
privire la aprobarea certificatului medical constatator al nașterii.
5. Legea nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 97-99/765 din 17 august 2001.
6. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225 din 30 mai 2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 130-134/415 din 21 iunie 2003.
7. Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316 din 26 octombrie 2000. În: Monitorul Ofici-
al al Republicii Moldova nr. 47-48/210 din 26 aprilie 2001.
8. Ţaranu L. Atributele de identificare ale persoanei fizice în registrele de stare civilă. Studiu
monografic. Chișinău: Reclama, 2018, 190 p. ISBN 978-9975-58-140-0.
9. „Parteneriate înregistrate”. În: http://europa.eu/youreurope/citizens/family/couple/re-
gistered-partners/index_ro.htm (vizitat la 19 aprilie 2019).
Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu participare internațională 635

ATELIERUL III
ASPECTE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND
EDIFICAREA STATULUI DE DREPT ȘI MODERNIZAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Георге КОСТАКИ
Принцип законности – основа безопасности личности ............................................................326

Eugenia COJOCARI, Liliana DANDARA

Natura juridică a magazinajului și particularitățile acestuia în economia de piață ............331

Nicolae ROMANDAŞ
Repere privind aplicarea normelor juridice în reglementarea relaţiilor de muncă ...............338

Р. А. ШЕПЕНКО
Состав участников налоговых правоотношений и правовое регулирование
налогового контроля в Грузии и Российской Федерации ........................................................344

Gheorghe COSTACHI, Irina IACUB

Scurte reflecţii asupra unor dimensiuni ale securităţii (securitatea naţională vs
securitatea statului) ..................................................................................................................................349

Рита МУРЗАКОВА, Динара МИНИГУЛОВА

Защита прав юридических лиц и индивидуальных предпринимателей
при осуществлении проверочных мероприятий: пределы применения
федерального закона от 26 декабря 2008 года № 294-фз .........................................................355

Tatiana MACOVEI
Protecţia vieţii private a salariatului la locul de muncă ....................................................................363

Valeriu ZUBCO
Aspecte de relevanță privind principiile ce guvernează contenciosul administrativ în
contextul Сodului administrativ al Republicii Moldova ...................................................................368

Андрей КРУПНИК, Алла ОРЛОВА

Реализация национальной стратегии содействия развитию гражданского
общества через региональные программы .....................................................................................375

Elena BOTNARI
Prezumţia cunoaşterii actelor normative – exigenţa statului de drept .......................................379

Ludmila ŢARANU
Aspecte privind schimbarea identităţii de gen a persoanei fizice în
Republica Moldova ...........................................................................................................................................383
660 Teoria şi practica administrării publice

Secția activitate editorială

Mihai MANEA - șef secție
Ion AXENTI - specialist principal
Sergiu VLADÎCA - specialist principal
Marina PASTUH - inginer-programator

Adresa redacției: Tipar execitat la Centrul Editorial

MD-2070 Poligrafic al Universitații de Stat
Mun. Chişinău, din Moldova.
str. Ialoveni, 100. 43,5 coli autor. Tiraj: 175 ex.
Tel: 28-40-78 Hârtie offset.
E-mail: aap.editura@yahoo.com Preț contractual.