CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................ ……………6

CAPITOLUL I .................................................................................................................... 10
IMPORTANŢA CREŞTERII ŞI EXPLOATĂRII TAURINELOR PENTRU
PRODUCŢIA DE LAPTE .................................................................................................. 10
1.1 IMPORTANŢA LAPTELUI DE VACĂ PENTRU CONSUMUL UMAN .................... 11
CAPITOLUL II .................................................................................................................. 14
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN CREŞTEREA ŞI
EXPLOATAREA TAURINELOR .................................................................................... 14
2.1 STRUCTURA EFECTIVELOR DE BOVINE ................................................................ 14
2.2 SITUAȚIA PRODUCȚIILOR DE LAPTE PE PLAN
MONDIAL ȘI NAȚIONAL ............................................................................................ 24
2.3 DINAMICA CONSUMULUI DE LAPTE ..................................................................... 33
2.4 PERSPECTIVE ÎN CREŞTEREA TAURINELOR PENTRU
PRODUCŢIA DE LAPTE ............................................................................................. 38
CAPITOLUL III ................................................................................................................. 39
PRINCIPALELE RASE DE TAURINE CU LAPTE EXPLOATATE
ÎN JUDEŢUL ALBA .......................................................................................................... 39
3.1 RASA BĂLŢATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ ......................................................... 39
3.2 RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ .............................................................................. 43
CAPITOLUL IV ................................................................................................................. 48
NECESITATEA ŞI SCOPUL CERCETĂRIILOR .......................................................... 48
4.1 IPOTEZA DE LUCRU ŞI SCOPUL CERCETĂRILOR ................................................. 48
4.2 CONDIŢII GEOCLIMATICE ŞI SOCIAL ECONOMICE A ZONE ÎN CARE
SE EFECTUEAZĂ CERCETĂRILE ............................................................................... 50
4.3 DESCRIEREA FERMELOR UNDE S-AU DESFĂŞURAT
CERCETĂRILE ............................................................................................................ 52

1
4.3.1 FERMA „S.C. STAZOO SRL” ................................................................................... 52
4.3.2 FERMA „S.C.VITISAUGUSTA SRL ” ......................................................................... 55
4.3.3 FERMA “S.C. BIOTERA S.R.L.” ................................................................................. 58
4.3.4 FERMA “ S.C. GOLDENPROD.IMPEX S.R.L”.......................................................... 62
4.3.5 FERMA “S.C. ZOOAGRO SRL” .................................................................................. 63
4.3.6 FERMA “PFA MUNTEANU CORNEL” ..................................................................... 65
4.3.7 FERMA “P.F.A MOLDOVAN IOAN” ......................................................................... 66
4.3.8 FERMA “P.F.A SCHEAU CRISTINA” ...................................................................... 67
4.3.9 FERMA „S.C. AGROLACT S.R.L” ............................................................................. 68
4.3.10 FERMA „S.C. AGROSERV S.R.L” ............................................................................ 72
CAPITOLUL V................................................................................................................... 74
CERCETĂRI PRIVIND PERFORMANŢELE PRODUCTIVE
ŞI REPRODUCTIVE RELIZATE ÎN FERMELE DIN JUDEŢUL ALBA ................... 74
5.1 MATERIALUL BIOLOGIC SI METODA DE LUCRU APLICATĂ ............................. 74
5.2 ANALIZA PERFORMANTELOR PRODUCŢIEI DE LAPTE RELIZATE
DE EFECTIVELE DE VACI EXPLOATATE ÎN FERMELE STUDIATE .................... 78
5.3 DIFERENŢELE ŞI SEMNIFICAŢIA DIFERENŢELOR ÎNTRE FERMELE
STUDIATE PENTRU PRINCIPALII INDICI AI PRODUCŢIEI DE LAPTE. .............. 135
5.4 STUDIUL PARAMETRILOR FENOTIPICI PENTRU
INDICI DE REPRODUCŢIE ........................................................................................ 145
CAPITOLUL VI ............................................................................................................... 177
CERCETĂRI PRIVIND PARAMETRI DE CALITATE AI LAPTELUI .................... 177
6.1 MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ŞI METODA DE LUCRU ............................. 179
6.2. REZULTATELE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA ACESTORA .......................... 179
CAPITOLUL VII.............................................................................................................. 189
CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE MORFOLOGICE LA RASELE
BALŢATĂ ROMÂNEASCĂ ŞI BALŢATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ ................ 189
7.1 MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE LUCRU ............................................... 191
7.2 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA

2
 PRELUCRĂRII FIŞELOR DE BONITARE .................................................................. 195
7.3 REZULTATELE OBTINUȚE ŞI ANALIZA ACESTORA ÎN CAZUL
MĂSURĂTORILOR BIOMETRICE ............................................................................ 206
7.4 DIFERENŢELE ŞI SEMNIFICAŢIA DIFERENŢELOR ÎNTRE
FERMELE STUDIATE PENTRU PRINCIPALELE CARACTERISTICI
MORFOLOGICE .......................................................................................................... 215
7.5 ANALIZA INDICIILOR CORPORALI CALCULAŢI ÎN URMA
MĂSURĂTORILOR BIOMETRICE............................................................................. 219
CAPITOLUL VIII ............................................................................................................ 226
INFLUENŢA TAURILOR FOLOSIŢI LA REPRODUCŢIE ÎN POPULAŢIILE
DE VACI STUDIATE, ŞI VALOAREA DE AMELIORARE A ACESTORA ............. 226
CAPITOLUL IX ............................................................................................................... 231
PERSPECTIVE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A TAURINELOR DIN
JUDEŢUL ALBA.............................................................................................................. 231
CAPITOLUL X................................................................................................................. 235
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................. 235
B I B L I O G R A F I E .................................................................................................... 237

3
 REZUMAT
al tezei de doctorat

“CERCETĂRI PRIVIND ÎNSUŞIRILE MORFOPRODUCTIVE ŞI PERSPECTIVE

DE EXPLOATARE A TAURINELOR DIN JUDEŢUL ALBA”

Elaborată de ing. Avram Alin-Florin, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. ing.
Mureşan Gheorghe, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii.
Lucrarea “Cercetări privind însuşirile morfoproductive şi perspective de exploatare a
taurinelor din judeţul Alba”, este compusă din două părţi şi structurată în nouă capitol,
cuprinde 94 de tabele şi 81 de figuri (poze şi grafice).
Prima parte este un studiu bibliografic în care am dorit să evidenţiem importanţa
creşterii şi exploatării taurinelor pentru producţia de lapte, precum şi importanţa laptelui
pentru consumul uman. Tot în această parte am analizat situaţia actuală şi o parte din
problemele existente în creşterea taurinelor pe plan naţional şi mondial.
Parte a II-a am dedicate-o cercetărilor proprii, efectuate în vederea elaborării şi
finalizării prezentei lucrări, cercetări ce s-au efectuat în zece ferme de vaci cu lapte, de
dimensiuni diferite, reprezentative pentru judeţul Alba.
Studiul bibliografic prezentat în prima parte, este structurat în trei capitole, după cum
urmează:
În capitolul I am prezentat importanţa creşterii şi exploatării taurinelor pentru
producţia de lapte precum şi importanţa laptelui de vacă pentru consumul uman.
Importanţa taurinelor rezidă din principalele produse pe care acestea le asigură
pentru consumul uman: laptele şi carnea, produse care constituie o bogată sursă de substanţe
nutritive, apreciate în alimentaţia omului.Laptele ocupă locul al doilea după carne ca
importanţă economică şi alimentară, reprezentând în acelaşi timp una din cele mai ieftine
surse de proteină animală cu valoare biologică foarte ridicată. Importanţa laptelui pentru
alimentaţia omului rezidă în afirmaţia că laptele este produsul alimentar ideal pentru copii,
4
excelent pentru femei în perioada maternităţii şi bolnavi, foarte bun pentru adolescenţi,
bătrâni şi muncitori care lucrează în mediu toxic şi bun pentru orice adult (Vignon B., si
col., 1978).
Substanţele nutritive din lapte sunt considerate drept cele mai valoroase: un litru de
lapte conţine aproximativ 35 g lipide, 34 g proteine, enzime, săruri minerale, vitamine, în
natură nu există un alt aliment asemănător laptelui din acest punct de vedere.
Capitolul II se referă la situaţia actuală a creşterii şi exploatării taurinelor precum şi
la perspectivele de creştere a acestora. Explozia demografică a populaţiei din ultimele
decenii precum şi creşterea nivelului de trai din tările dezvoltate, au determinat creşterea
necesarului de hrană, iar ca o consecinţă a acestor aspecte putem observa creşterea
efectivelor de bovine la nivel mondial, ca şi de altfel a producţiilor individuale a acestora.
La nivelul anului 2010 există un număr de 1,6 miliarde bovine cu 143,87 milioane
mai mult (cca 9,73%) ca în anul 2000, creştere ce se datorează nevoilor tot mai crescânde de
produse provenite de la animale. S-a observat că cele mai mari efective sunt concentrate pe
continentele: Asia unde se concentrează aproximativ 40% din efectivul mondial, America
de Sud -21.65% şi Africa cu 17.69%, continente ale căror ţări majoritatea, sunt slab
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, creşterea producţiilor totale axându-se mai mult pe
creşterea efectivelor comparativ cu creşterea producţiei individuale.
Pe lângă multiplele modalităţi de apreciere referitoare la situaţia creşterii taurinelor,
efectivul de bovine raportat la 100 ha teren agricol, precum şi numărul de bovine la 1000
locuitori evidenţiază gradul de intensivizare al zootehniei şi posibilităţile de a satisface
nevoile interne cu produse şi subproduse de la această specie.
Din analiza acestor indicatori am observat că la nivel mondial numărul de bovine la
1000 de locuitori scade cu 23,18% de la 330 capete în anul 1970 la 237 capete la nivelul
anului 2007. Cele mai mari scăderi se înregistrează pe continentul European unde efectivul
de bovine la 1000 locuitori este în anul 2007 de 217 capete (65,69 % faţă de anul 1970) şi
pe continentul Nord American unde acest indice prezintă valori de 224 capete (42,83 % din
valoarea lui în anul 1970). Caracterul descrescând al numărului de bovine la 1000 locuitori
se datorează atât ritmului de creştere al populaţiei umane, care este superior ritmului de
5
creştere al efectivelor de bovine, cât şi creşteri performanţelor individuale de producţie a
bovinelor, mai ales în America de Nord şi Europa. În schimb numărul de bovine la 100 ha
teren agricol creşte în ultimi ani, mai puţin pe continentele European şi Nord American,
unde performaţele de producţie individuale ale bovinelor sunt mai ridicate.
Analiza situaţiei producţiilor de lapte pe plan mondial se prezintă astfel: producţia
totală de lapte provenit de la vaci creşte progresiv în ultimii zece ani de la 496,905 mii tone
în anul 2001, la 599,438 mii tone la nivelul anului 2010, cu circa 20,63%; producţia medie
individuală anuală de lapte provenit de la vacă prezintă o evoluţie ascendentă la nivel
mondial de la 1907 kg/cap în anul 1970 la 2349 kg/cap în anul 2009, deci o creştere de
23,17 % cu o medie anuală de +0,59 %. Această evoluţie este consecinţa perfecţionării
tehnicilor îmbunătăţite continuu de ameliorare, a tehnologiilor de exploatare şi a
intensivizării lor.
Referitor la situaţia creşterii taurinelor din ţara noastră putem sublinia următoarele:
1.Efectivele de bovine scad în ultimii ani de la 2,8 milioane capete în anul 2001 la 2,13
miloane capete în anul 2011 (cu cca. 23,9%). În anul 2011 efectivul matcă este de 1,312
milioane capete şi reprezintă 61,59% din efectivul total. În anul 2001 efectivul matcă era de
1,746 milioane capete şi reprezenta 62,35% din efectivul total de bovine; 2. dimensiunea
medie a unei ferme de bovine este de doar 2,73 capete. În aceste condiţii o muncă de
selecţie adecvată precum şi aplicarea de tehnologii moderne sunt greu accesibile. 3.România
la nivelul anului 2010 avea un număr de 3,86 milioane de exploataţii, repezentând aproape o
treime din totalul de 12,05 milioane exploataţii agricole existente în Comunitatea
Europeană. Mărimea medie a unei exploataţii este de doar 3,4 ha printre cele mai mici din
Europa, sub noi fiind doar Cipru cu 3,1 ha şi Malta cu 0,4 ha.4 producţia medie de lapte
bovin în anul 2010 este litri/cap la 3529 l/cap.
Al III-lea capitol este dedicat descrierii raselor de vaci cu lapte Bălţată româneasca
de tip Simental (BR) şi Bălţată cu negru românească – Holstein Friză (BNR).
Partea a II-a a tezei de doctorat este structurată în şase capitole şi începe cu capitolul
patru unde sunt prezentate ipoteza de lucru şi scopul cercetărilor, condiţiile geoclimatice din
judeţul Alba şi condiţiile de exploatare din fermele luate în studiu.
6
 Cercetările au fost efectuate în perioada anilor 2004 – 2010 şi pornesc de la premiza
că este impetos necesar a se cunoaşte caracteristicile fenotipice pentru producţia dorită a
populaţiilor de taurine, a tehnologiilor de creştere şi exploatare şi a condiţiilor socio-
economice unde sunt exploatate animalele pentru obţinerea unor performanţe maxime de
producţie.Pentru a avea o imagine de ansamblu a cercetărilor efectuate ce urmează a fi
dezbătute pe parcursul tezei, vom puncta succint obiectivele cercetării:
 Cunoaştera cadrului natural şi artificial specific judeţului Alba;
 Studiul microclimatului unde se desfăşoară cercetările;
 Analiza performanţelor productiei de lapte realizate în fermele studiate;
 Studiu parametrilor fenotipici cu privire la activitatea de reproducţie;
 Cercetări privind paramerti de calitate ai laptelui;
 Cercetări privind caracteristicile morfologiece ale efectivelor de vaci din fermele
studiate, aparţinând raselor Bălţată românească şi Bălţată cu negru Românească;
 Perspective de exploatare a taurinelor în judeţul Alba.
În linii mari judeţul Alba se caracterizează prin faptul că oferă condiţii prielnice
eploatării bovinelor, având un climat temperat continental, cu o reţea bogată de ape şi o
pondere a suprafeţei agricole din suprafaţa totală a judeţului de 52,8%, adică 329 700 ha.
Fermele unde se desfăşoară cercetările sunt prezentate sintetic în tabelul 1. Observăm
că studiile s-au efectuat pe un efectiv matcă alcătuit din 632 capete rasa Bălţată românească
şi 967 capete din rasa Bălţată cu negru românească.
Tabel 1
Fermele unde se desfăşoară cercetăriile se pot prezenta sintetic astfel:
Efectiv matcă(cap)
Denumire Efectiv total(cap) Proporţie rasă
Total (VL-J)
S.C. STAZOO SRL 250 125 (105+20) 100% BNR
S.C. VITIS AUGUSTA SRL 180 100 (85+15) 100% BNR
S.C. BIOTERA SRL 674 457(352+105) 100% BNR
S.C. GOLDENPROD SRL 480 300 (150+150) 30%BR; 70% BNR
S.C. ZOOAGRO SRL 90 55 (40+15) 100% BNR
PFA MUNTEANU CORNEL 100 65(40+25) 100% BR
PFA MOLDOVAN IOAN 55 28(20+8) 40%BR; 60%BNR
PFA SCHEAU CRISTINA 140 84 (62+22) 100% BR
S.C. AGROLACT SRL 486 285 (242+43) 100% BR
S.C. AGROSERV SRL 170 100 (72+28) 100% BR
TOTAL 2625 1599 (1168+431)
Legendă: VL- vaci lapte; J- juninci; BR- Bălţată româneasca; BNR- Bălţată cu negru
românească.
7
 Capitolul V este dedicat analizei performanţelor productive şi reproductive realizate în nouă
dintre aceste ferme (la ferma S.C. Agroserv SRL – nu s-au identificat date concludente în baza
UARZ Alba, deoarece era nou intrată în controlul oficial), iar rezultatele sunt prezentate sintetic în
tabelele 2 si 3.
Referitor la performanţele de producţie s-a facut analiza statistică a unui număr total de 4
079 de lactaţii successive (de la un efectiv matcă de 1499 capete), date prelucrate cu ajutorul
computerului prin programul Exel.
Rezultatele obţinute (tab. 2) arată că mediile pe fermă pentru producţia de lapte sunt
cuprinse între 4491kg lapte/vacă/lactaţie în ferma S.C. Vitis Augusta SRL, şi 8579 kg
lapte/vacă/lactaţie în ferma S.C. Biotera SRL, în cazul lactaţei totale, cu o durată medie în zile a
acesteia curinsă între 323 zile (S.C. Zooagro SRL) şi 371 zile (S.C. Agrolact SRL). Dorim să
adaugăm că valorile individuale minime şi maxime cu privire la cantitatea de lapte pe lactaţie totală
sunt de 1314 kg lapte şi respectiv 20119 kg lapte, valori realizate în aceiaşi fermă şi anume S.C.
Biotera SRL.Cu privire la lactaţia normală avem producţii medii pe fermă de la 4165 kg lapte/vacă
(S.C. Vitis Augusta SRL) la 7390 kg lapte/vacă în ferma SC Biotera SRL, majoritatea valorilor
medii înregistrate la fermele studiate fiind cuprinse între 5000-6000 kg lapte. Valorile medii ale
procentului de grăsime din lapte variază de la 3,83% la 4,02% în cazul lactaţiei totale şi 3,82% şi
4,01% în lactaţia normală. Procentul de proteină are valori medii cuprinse între 3,21% şi 3,335%
(lactaţie normală).
Tabel 2

Valorile medii sle principalilor indici ai producţiei de lapte din fermele studiate:

Lactaţie Totală Lactaţie Normală

Durata Durata
Ferma
Media

Lapte Grăsime Proteină Lapte Grăsime Proteină

lactaţiei lactaţiei
(kg) (%) (%) (kg) (%) (%)
(zile) (zile)
S.c. Stazoo Srl X 342 6393 3.90 3.27 298 5831 3.89 .28
S.c. Vitis Augusta Srl X 328 4491 3.89 3.29 291 4165 3.89 3.25
S.c. Biotera Srl X 364 8597 4.02 3.27 297 7390 4.01 3.26
S.c. Goldenprod Srl X 353 5708 3.93 3.26 296 4923 3.93 3.27
Sc. Zooagro Srl X 332 4971 3.83 3.25 297 4554 3.82 3.26
Pfa Munteanu Cornel X 323 5496 3.92 3.34 299 5188 3.92 3.33
Pfa Moldovan Ioan X 344 5783 3.90 3.26 298 5183 3.90 3.30
Pfa Scheau Cristina X 366 6908 3.89 3.28 301 5891 3.89 3.28
Sc Agrolact Srl X 371 6026 3.96 3.22 298 5180 3.95 3.21

8
 Pentru analiza performanţelor reproductive din datele prelevate de la UARZ Alba s-au
calculat şi studiat unii dintre principali indici de reproducţie. Astfel principalii indici de reproducţie
urmăriţi de noi sunt:

 VPF - vârsta primei fătări – pentru 2112 sezoane de reproducție încheiate;

 CI – calving intervalul - pentru 4510 sezoane de reproducție încheiate;
 SP - service periodul - pentru 3206 sezoane de reproducție încheiate;
 RM – repausul mamar- pentru 2843 sezoane de reproducție încheiate.

În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele obţinute cu referire la vârsta primei fătări, la

intervalul dintre fătări, service period-ului şi ale repausului mamar.Observăm că avem valori medii
pentru vârsta primei fătări de la 894,59 ± 5,84 zile cum este cazul vacilor exploatate în ferma Sc
Agrolact Srl, la valori medii de 1014,39 ± 22,30 zile (Pfa Scheau Cristina). Pentru intervalul dintre
fătări valorile medii sunt între 390,25 ± 3,45 zile (Sc Stazoo Srl) şi 430,46 ± 14,21 zile. Putem
observa că cele mai bune performanţe cu privire la service period se obţin în fermele Sc Agrolact
Srl, Sc Biotera Srl şi Sc Stazoo Srl şi anume 99,02 zile, 96,75 zile şi respectiv 103,31 zile.
Tabel 3

Valorile medii ale unor indici de reproducţie la taurinele din fermele luate în studiu:

FERMA V.P.F C.I R.M S.P

S.C. BIOTERA SRL 900,2 ± 4,47 396,5 ± 1,65 68,66 ± 0,76 96,75 ± 1,06

S.C. GOLDENPROD SRL 942,2 ± 8,14 413,55 ± 4,78 62,07 ± 1,68 107,79 ± 3,23

PFA MOLDOVAN IOAN 972,05 ± 26,59 408,94 ± 8,53 65,49 ± 3,43 114,2 ± 7,18

PFA MUNTEANU CORNEL 994,76 ± 24,05 406,5 ± 6,95 54,84 ± 2,25 108,31 ± 5,89

PFA SCHEAU CRISTINA 1014,39 ± 22,30 428,99 ± 7,14 55,81 ± 1,80 119,93 ± 5,15

S.C. VITIS AUGUSTA SRL 947,17 ± 14,00 415,37 ± 4,37 68,63 ± 1,44 107,62 ± 2,75

S.C. STAZOO SRL 903,8 ± 8,32 390,25 ± 3,45 64,91 ± 1,51 103,31 ± 2,31

S.C. ZOOAGRO SRL 970,84 ± 17,33 430,46 ± 14,21 50,67 ± 2,32 118,43 ± 10,28

S.C. AGROLACT SRL 894,59 ± 5,84 396,00 ± 1,86 74,72 ± 1,03 99,02 ±1,12

Legendă: V.P.F – vârsta primei fătări; C.I – calving interval; R.M – repaus mamar;
S.P – service period
9
 Capitolul VI l-am dedicat studiului privind parametri de calitate ai laptelui. Astfel s-a
recoltat lunar lapte în eprubete sterile (cca. 25 ml), din Septembrie 2007 până în August 2008 iar
probele au fost examinate atât la Fundaţia pentru controlul calităţii laptelui cât şi la unităţile
procesatoare. Astfel au fost recoltate 96 de probe din tancul de lapte de la următoarele opt ferme:
SC.Stazoo SRL, P.F.A Scheau Cristina, S.C Zooagro SRL, P.F.A Munteanu Cornel, S.C
Goldenprod Impex SRL, S.C. Biotera SRL, S.C Vitisaugusta SRL, P.F.A Moldovan Ioan.
Calitatea laptelui este influenţată de o serie de factori care depind de potenţialul animalului,
de condiţiile de întreţinere (adăpost, microclimat, furajare, adăpare), cât şi de igiena asigurată în
timpul mulsului şi după muls. Numarul de celule somatice (NCS) din lapte, indică fermierului
starea de sănatate a ugerului vacilor iar numărul total de germeni (NTG) ne dă indicaţii despre felul
în care sunt mulse vacile şi mai ales cum sunt întreţinute din punct de vedere igienic ustensilele de
muls, precum şi la ce temperatură se păstrează laptele după muls. Rezultatele obţinute sunt
centralizate în tabelul 4 iar în urma analizării acestora, putem afirma că laptele provenit din cele
opt ferme corespunde standardelor EU în vigoare, ceea ce reflectă aplicarea unei tehnologii
corespunzatore de hrănire, întretinere şi muls.
La acest capitol mai putem adăuga că limitele minime cu privire la acesti doi indicatori
(NTG şi NCS) au fost de 10X1000 NTG/ml lapte în fermele S.C. Goldenprod Impex SRL, S.C.
Biotera SRL, S.C. Vitisaugusta SRL, P.F.A Moldovan Ioan şi de 19X1000 NCS/ml lapte în ferma
S.C. Goldenprod Impex SRL.
Tabel 4

Valorile medii ale numărului total de germeni şi de celule somatice din laptele provenit de la
fermele luate în studiu:

NTG/ml NCS/ml
Ferma Probe lapte
x1000 x1000
S.C. STAZOO SRL 12 36,58 ± 3,11 237,08 ± 35,92
P.F.A SCHEAU CRISTINA 12 36,58 ± 3,11 245,42 ± 33,61
S.C. ZOOAGRO SRL 12 93,33 ± 12,01 277,33 ± 30,72
P.F.A MUNTEANU CORNEL 12 77,75 ± 2,04 256,42 ± 31,24
S.C. GOLDENPROD SRL 12 21,67 ± 6,56 162,00 ± 41,35
S.C. BIOTERA SRL 12 15,83 ± 2,69 139,92 ± 26,61
S.C. VITISAUGUSTA SRL 12 17,25 ± 3,09 118,00 ± 10,62
P.F.A MOLDOVAN IOAN 12 43,50 ± 8.39 197,33 ± 28,37
Legendă: NTG – numărul total de germeni; NCS – numărul de celule somatice.

10
 Capitolul VII a fost dedicat cercetărilor privind caracteristicile morfologice la rasele Balţată
românească şi Balţată cu negru românească. Pentru caracteristicile morfologice s-au făcut două
studii, unul având ca bază de date fişele de bonitare din şase ferme, iar celălalt studiu porneşte de la
interpretarea măsurătorilor biometrice efectuate.
Datele pentru primul studiu au fost prelevate din fişele de bonitare de la UARZ – Alba,
pentru vacile bonitate între anii 2004 -2009.S-au adunat 194 fişe bonitare de la vaci fice de taur în
testare şi candidate vaci mame de taur, crescute în şase din fermele cuprinse pentru studiu: Sc
Goldenprod Impex Srl, Sc Biotera Srl, Sc Vitisaugusta Srl, Sc Agrolact Srl, Sc Stazoo Srl şi Pfa
Munteanu Cornel. Rezultatele obţinute din analiza fişelor de bonitare arată că pentru rasa Balţată cu
negru românească, talia creşte de la media de 134,15 ± 0,91 cm în prima lactaţie la 145,64 ± 0,56 în
a III-a lactaţie. Asemănator se întâmplă şi cu înălţimea la crupă care de la 137,12 ± 0,81 cm în
prima lactaţie ajunge la 146,86 ± 0,56 în a III - a lactaţie.
La rasa Balţată românească observăm acelaşi aspect, referitor la talie şi înălţime la crupă, şi
anume că valorile acestora cresc de la 132,54 cm în lactaţia I la 136,00 cm în lactaţia III în cazul
taliei şi respectiv de la 135,08 cm la 139,58 cm pentru înălţimea la crupă. În cazul greutăţii
corporale, se observă o creştere de la o lactaţie la alta, şi anume de la 563 kg în lactaţia I, la 647 Kg
în lactaţia a III-a pentru rasa Balţată românească şi de la 559 kg la 678 kg pentru rasa Balţată cu
negru românească. În concordanţă cu valorile greutăţii corporale, valorile perimetrului toracic
prezintă medii de 192,13 ± 1,63 cm în lactaţia I, 202,47 ± 3,6cm în lactaţia a II-a şi 204,71 ± 1,87
cm în lactaţia a III-a pentru rasa Bălţată cu negru românească. Pentru rasa Bălţată românească
valorile perimetrului toracic sunt de 190,3 ± 1,14 cm în prima lactaţie şi ajung în lactaţia III la 200
±3,24 cm.
În ceea ce priveşte puntajele obţinute de vacile bonitate, putem spune că animalele
corespund din punct de vedere al conformaţiei corporale cu rasa din care fac parte, obţinându-se
punctaje totale cu medii de 80,35 ±0,31 pentru rasa Bălţată cu negru românească în cazul fermei
S.C. Goldenprod Impex SRL pentru prima lactaţie şi punctaje totale cu media de 84,92 puncte în
cazul fermei S.C. Biotera SRL
În ceea ce priveşte punctele acordate pentru conformaţia ugerului cele mai bune punctaje au
obţinut vacile din ferma S.C. Biotera SRL pentru rasa Bălţată cu negru românească cu valori de:
34,20; 34,38 şi 34,49 puncte uger iar pentru rasa Bălţată românească cele mai bune punctaje s-au
obtinut în ferma S.C. Agrolact SRL unde s-au înregistrat valori medii de 25,38 puncte uger.

11
 Al II-lea studiu cu privire la însuşirile morfologice s-a desfăşurat în trei ferme: S.C. Agrolact
SRL, S.C. Agroserv SRL şi S.C. Stazoo SRL unde s-au efectuat opt măsuratori biometrice pe un
număr de 150 vaci cu lapte în diferite lactaţii, 90 capete din rasa Bălţată românească şi 60 capete
din rasa Bălţată cu negru românească. Măsurătorile efectuate sunt: H.G – înălţimea la greăban, H.C
– înălţimea la crupă, A.T –adâncimea toracică, L.OB.T –lungimea oblică a trunchiului, LAR. P –
lărgimea pieptului, LAR.C – lărgimea crupei la şold, P.T – perimetrul toracic, G – greutatea
corporală (kg).
În fermele S.C. Agrolact SRL şi S.C. Agroserv SRL se exploatează vaci cu lapte din rasa
Bălţată românească iar în ferma SC Stazoo SRL se exploatează vaci din rasa Bălţată cu negru
românească. În tabelul 6 sunt prezentate valoriile medii pe ferme obtinute în urma prelucrării
statistice a măsurătorilor efectuate.
Tabel 5

Valoarile medii ale principalelor dimensiuni corporale, măsurate pe efectivele de vaci cu lapte,
exploatate în fermele studiate:

Statisticii
Ferma H.G H.C A.T L.OB.T LAR.P LAR.C P.T G(KG)
probei
Sc Agrolact Srl
(Bălţată românească) X 137,45 140,08 70,90 165,85 53,37 55,92 201,54 659,09

±S x 0,70 0,68 0,45 0,94 0,66 0,65 1,08 10,00

Sc Agroserv Srl
(Bălţată românească) X 133,23 136,73 68,17 160,47 49,53 52,50 192,35 560,22
±S x 0,86 0,80 0,53 1,13 0,35 0,34 1,72 14,33
Sc Stazoo Srl
(Bălţată cu negru X 137,70 139,47 72,13 165,46 51,88 55,86 205,51 670,28
românească)
±S x 0,43 0,44 0,29 0,59 0,20 0,19 0,77 7,43

Pe baza valorilor obţinute în urma măsurătoriilor biometrice s-au calculat următorii indici de
conformaţie corporali: i.f.c.l - indicele formatului corporal lateral; i.f.l - indicele formatului lateral
al trunchiului; i.a.t - indicele adâncimii toracelui; i.r - indicele de robusteţe; i.d.î - indicele
diferenţei de înălţime;i.m - indicele masivităţii; i.b.p - indicele bazino-pectoral şi i.f.c - plan
caudal – indicele formatului corporal în plan caudal (tab.6)

12
 Tabel 6

Valoarile medii ai principalilor indici corporali, determinaţi pe baza măsurătorilor biometrice

efectuate pe vacile cu lapte, exploatate în fermele studiate:

i.f.c plan
Statisticii i.f.c.l i.f.l i.a.t i.r i.d.î i.m i.b.p
Ferma caudal
probei % % % % % % %
%
Sc Agrolact Srl 120,65 42,75 51,57 121,60 101,93 465,90 95,40 39,86
(Bălţată X
românească) ±S x 0,21 0,13 0,15 0,53 0,11 9,53 0,24 0,32
Sc Agroserv Srl
(Bălţată X 120,43 42,48 51,16 119,86 102,64 419,39 94,35 38,40
românească) ±S x 0,22 0,14 0,19 0,63 0,16 8,98 0,25 0,14
Sc Stazoo Srl 120,15 43,60 52,38 124,23 101,29 486,03 92,88 40,07
(Bălţată cu negru X
românească) ±S x 0,61 0,33 0,37 0,96 0,30 13,66 0,56 0,43

Ca o concluzie generală putem susţine că animalele cuprinse în studiu, exploatate în cele trei
ferme, prezintă raporturi de ansamblu care denotă o dezvoltare corporală bine proporţionată,
încadrată în tipul morfo-productiv din care fac parte cu menţiunea că pe viitor se doreşte o
îmbunătăţire a valorii indicelui adâncimii toracice.
Capitolul VIII se referă la perspectivele de creştere şi exploatare a taurinelor din judeţul
Alba. Dat fiind că problemele care frământă zootehnia în judeţul Alba sunt identice şi
interdependente cu cele de la nivel naţional am facut o analogie între judeţ şi ţară când am dezbătut
subiectele acestui capitol. În acest capitol am punctat pe deoparte situaţiile dificile cu care se
confruntă creşterea şi exploatarea animalelor în această zonă, iar pe de altă parte obiectivele
principale stabilite pentru dezvoltarea acestui important sector zootehnic, precum şi soluţii şi măsuri
pentru îndeplinirea acestora.
În linii mari perspectivele de creştere a taurinelor atât la nivel teritorial (jud.Alba) cât şi
naţional sunt sugestiv prezentate prin obictivele principale stabilite pentru dezvoltarea acestui
important sector zootehnic (C Velea- 2012, site-ul MADR):
- sporirea producţilor taurine atât cantitativ cât şi calitativ;
- relizarea unor produse cu însuşiri fizico-chimice şi organoleptice superioare;
- obţinerea de producţii şi produse cu consumuri specifice minime;
- realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de suprafaţa în vederea utilizării
potenţialului de producţie al bazei furajere;
- valorificarea optimă de către producători (fermieri) a producţiilor obţinute;

13
 - susţinerea financiară a producţiei de lapte, pe linie statală, pentru a echilibra preţul de
valorificare la producător, cu cele realizate în UE.
- ajustarea echilibrată a raportului de preţuri între sectorul de procesare şi producţie;
- împidicarea practicării preţului de dumping pentru produsele şi producţiile bovine pe piaţa
autohtonă de către concurenţii străini.
Capitolul IX este alocat concluziilor desprinse şi a recomandărilor ce se impun. Astfel
putem rezuma concluziile la următoarele:
 în ceea ce priveşte performanţele productive, populaţiile de taurine studiate cuprind nuclee
cu o valoare genetică ridicată, urmare a tehlologiilor de exploatare aplicate, a unui
management destul de chibzuit dat fiind condiţiile socio- economice din ţară;
 sintetizând rezultatele cercetărilor efectuate pe populaţiile de taurine din fermele luate în
studiu se poate desprinde concluzia că acestea sunt bine adaptate la condiţiile de mediu
specifice zonei iar dacă se asigură condiţii de exploatare şi management apropiate de cele
optime, vacile de lapte pot răspunde prin performanţe productive apropiate de potenţialul
genetic real;
 din analiza rezultatelor obţinute şi dezbătute în cadrul cercetărilor, am ajuns la concluzia că,
per ansamblu, laptele provenit de la fermele studiate, corespunde standardelor UE cu privire
la NTG şi NCS.
 din analiza indicilor de reproducţie realizaţi, putem spune că efectivele de vaci cu lapte
studiate, manifestă indici de reproducţie relativ buni dacă ne raportăm la situaţia generală de
la noi din ţară, dar dacă ne referim la valorile optime care se vor, există câteva
inconveniente, şi aici mă refer la intervalul dintre fătări care depăşeşte la majoritatea
fermelor media de 400 zile şi implicit la service- period-ul care depăşeşte la majoritatea
fermelor media de 100 zile în condiţiile în care ideal ar fi de 35-82 zile (Velea C şi colab);
 din analiza însuşirilor morfologice, putem concluziona ca efectivele de taurine studiate au
o dezvoltare corporală bună, chiar foarte bună, ceea ce oferă o platformă biologică
favorabilă pentru viata productivă;
 în ceea ce priveşte puntajele obţinute de vacile bonitate, putem observa că animalele
corespund din punct de vedere al conformaţiei corporale cu rasa din care fac parte;
 indici corporali calculaţi în urma măsurătorilor biometrice indică o dezvoltare armonioasă,
animalele studiate fiind bine proporţionate, cu constituţii ce le încadrează în tipurile morfo-

14
 productive carcteristice producţiei de lapte (pentru rasa Bălţată cu negru românească) şi
mixtă (Bălţată românească –Simental).
Se recomandă: în alimentaţia vacilor cu lapte folosirea fânului, a amestecului de concentrate,
a silozului şi eventual când este posibil, a borhotului de bere vara în aceleaşi cantitati ca şi iarna
deoarece este benefica creşterii productiei de lapte (nutret unisezonier). Totodată recomandăm
întrţinerea în stabulaţie liberă cu cuşete individuale, cu sau fară ieşire la padoc (după posibilităţi),
front de furajare intern (sau extern- în cazul existenţei padocului). Stabulaţia liberă are avantajul că
reduce nevoia de forţă de muncă şi îmbunătăţeşte regimul de mişcare. Este benefică structurarea
optimă pe categorii de vârstă care să permită înlocuirea reformei din prăsilă proprie. Folosirea de
sisteme de monitorizare moderne a efectivelor (ex. Sc Stazoo Srl), deoarece pe viitor vor
îmbunătăţii performanţele de reproducţie şi implicit producţie.
Rezultatele şi concluziile care s-au desprins din cercetăriile efectuate asupra acestor taurine
exploatate în judeţul Alba au în vedere să servească, în măsura în care factorii de decizie implicaţi
în ameliorarea taurinelor, vor considera că îşi dovedesc utilitatea practică, ca elemente de
cunoaştere a stadiului actual de ameliorare şi de utilizare a rezultatelor în orientarea acţiunilor
tehnice viitoare şi de întocmire şi aplicare a programului zonal de ameliorare, ca parte integrantă a
Programului Naţional de Ameliorare a Taurinelor

15
 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAPHY

1. ACATINCĂI, S., 2000, Producţiile bovinelor, Ed. Mitron, Timişoara.

2. ACATINCĂI, S., 2004, Producţiile bovinelor, Ediţia a II-a. Ed. Eurobit, Timişoara.
3. ACATINCĂI S., MARCU ADELA, CZISZTER L.T., FERENCZ ANDREEA, TRIPON I.,
2007, Study regarding the influence of season and lactation order on milk yield, major
components and somatic cell count of milk. Scientifical papers Animal sciences and
Biotechnologies, vol. 40(2), Timisoara.
4. ALEXOIU, A., 2002, Aprecierea conformaţiei corporale la taurine, Ed. Ceres, Bucuresti.
5. BURLACU, Gh. Şi col., 2001, Ghid practic pentru alcătuirea raţiilor la taurine, A.C.C.T.R.
Bucureşti.
6. DINESCU S. ,2002, Producţia de lapte în România – Restricţii – Oportunităţi – Soluţii,
Editura Ceres Bucureşt.
7. DINU,I.,1999, Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială.Ed.Ceres Bucureşti.
8. DRONCA D., 2003, Ameliorarea animalelor, Ed. Mitron, Timişoara.
9. GEORGESCU GH. şi col. (2007) – Cartea producătorului și procesatorului de lapte, vol. II,
Ed. Ceres, Bucureşti.
10. GEORGESCU GH., MĂRGINEAN GH. (2007) – Îndrumător pentru creșterea tineretului
femel de prăsilă, Ed. Ceres, Bucureşti.
11. GEORGESCU D ,1990, Tehnologia creşterii bovinelor – Vol II Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti.
12. GEORGESCU GH., 1990, Tehnologia creşterii bovinelor.EDP Bucureşti.
13. GEORGESCU Gh, C.VELEA, GH.MĂRGINEAN, A.ALEXOIU, 2001, Monografia rasei
Bălţată românească Ed. Tritonic Bucureşti.
14. GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V.,1990, Tehnologia creşterii
bovinelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
15. GEORGESCU GH. şi col. (2007) – Cartea producătorului și procesatorului de lapte, vol. II,
Ed. Ceres, Bucureşti.
16
16. GEORGESCU GH., MĂRGINEAN GH. (2007) – Îndrumător pentru creșterea tineretului
femel de prăsilă, Ed. Ceres, Bucureşti.
17. IONEL BONDOC, 2007, Tehnologia şi controlul calităţii laptelui şi produselor lactate.
Volumul I, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi,
18. IURCĂ, I., CAMELIA RĂDUCU (2000) - Ghid practic de tehnologia laptelui şi a
produselor lactate. Ed. I.C.P.I.A.F., Cluj - Napoca.
19. JEANA MURAT,GEORGESCU GH., SONEA AL., MURAT I., 1997, Studiul corelaţiilor
între principalele caractere ale producţiei de lapte.Luc.stiinţ.U.S.A.M.V. Bucureşti, seria D,
XXXIX- XL, Zootehnie 50-56.
20. JURCO E., ONACIU G., 2006, – Cercetări privind caracterizarea principalilor indici ai
producției de lapte la materialul biologic crescut în cadrul fermei S.C. Crisan Gherla.
Simpozionul < Calitate şi Performanţă de Nivel European în Producţia Animală > organizat de
USAMV Timișoara; Lucrari Știintifice Zootehnie și Biotehnologii Vol. 39 (1) Editura
AGROPRINT Timișoara ISSN 1221-5287.
21. JURCO E.C., ONACIU G. ,2007, Caracterizarea potenţialului agricol în domeniul vegetal şi
animal în patru judeţe din Transilvania. Lucrări ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii:
Creşterea animalelor în perspectiva unei agriculturi sustenabile, 10-11 Mai 2007, vol. 40 (2)
2007 Timişoara, ISSN 1221-5287.
22. JURCO E., MUREŞAN G.,2008, Researches regarding cow-milk’s quality obtained in three
farms form Alba county. Lucrări Ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, vol. 41 (2), Timişoara.
23. MACIUC VASILE, 2006, Managementul creşterii bovinelor, Editura Alfa, Iaşi.
24. MACIUC V., UJICĂ V., NISTOR I., 2003 - Ghid practic de ameliorare genetică a bovinelor
pentru producţia de lapte. Editura Alfa, Iaşi.
25. MACIUC VASILE, 2006 – Managementul creşterii bovinelor. 350 PP Edit Alfa IAŞI ISBN
(10) 973-8953-18-9 ; ISBN (13) 978-973-8953-18-5.
26. MAN,C.,1992, Aspect privind locul şi rolul creşteri şi exploatării bovinelor în ţările
Comunităţi Economice Europene (CEE).Lucr.Simpoz. ”Factori de mediu, producţia şi
sănătatea taurinelor”. Tg.Mureş, Tipo. Agonomia, Cluj-Napoca.
27. MANTA,AD.,1980, Curs de fiziologia animalelelor domestice. Cluj-Napoca, Institutul
Agronomic.

17
28. MECEA P., MARIAM P.,MARCU N., 1970, Corelaţii în dinamica de creştere a tineretului
taurin din rasele BR şi Brună de la naştere la 24 de luni.Simp. I.A.Cluj.
29. MICLEA V., ZĂHAN M., MICLEA I., 2011, Reproducţia animalelor de fermă. Editura
Accent, Cluj-Napoca, România.
30. MIREŞAN V.,2001, – Fiziologia animalelor domestice – funcŃii de relaŃie. Ed.
AcademicPres, Cluj –Napoca.
31. MIREŞAN V.,2009 – Anatomie Comparată Histologie si Embriologie, Editura
Academicpres, Cluj-Napoca.
32. MUREŞAN GH. Şi col ,1983, Influenţa vârstei primei fătări asupra producţiei de lapte din
lactaţia I la rasa bălţată cu negru. Simp. I.A. Cluj 11-12 nov.
33. MUREŞAN GH., VELEA C. şi col ,1983, Studiu privind pretabilitatea ugerului pentru
mulsul mecanic la vacile de rasă Friză bălţată cu negru. Al 8-lea seminar ameliorarea,
tehnologia şi patologia rumegătoarelor, 11-12 nov., Cluj-Napoca.
34. MUREŞAN GH., VELEA C. şi col., 1983, Influenţa sezonului de fătare asupra principalelor
caractere ale producţiei de lapte şi reproductive la rasa Friză bălţată cu negru, al 8-lea seminar
Ameliorarea, tehnologia şi patologia rumegătoarelor, 11-12 nov., Cluj-Napoca.
35. MUREŞAN GH., VELEA C. şi col., 1983, Corelaţiile fenotipice între cantitatea de lapte şi
intervalul dintre fătări în funcţie de ordinea lactaţiei la vaci de rasă Friză bălţată cu negru, al
8-lea seminar Ameliorarea, tehnologia şi patologia rumegătoarelor, 11-12 nov., Cluj-Napoca,
pag. 151-156.
36. MUREŞAN GH., VELEA C., şi col., 1983, Însuşiri morfo-productive ale populaţiei de rasă
Friză bălţată cu negru de la I.A.S. Iernut, ferma Lechinţa Mureş. Al 8-lea seminar
Ameliorarea, tehnologia şi patologia rumegătoarelor, 11-12 nov., Cluj-Napoca.
37. MURESAN, GH., 1984, Contributii la studiul insusirilor morfoproductive a rasei Friza
baltata cu negru, Teza de doctorat, Institutul Agronomic, Cluj-Napoca.
38. MUREŞAN GH. ,1984, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale rasei Friză
Balţată cu Negru. Teză de doctorat, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca.
39. MUREŞAN GH., POPESCU A., 2006, Aspects concerning dairy farms structure in some
counties from the southern Romania, Lc. Şt. Vol. 49, USAMV Iaşi.

18
40. MUREŞAN GH., 2006,- Quality control of milk hygiene, Buletinul USAMV - Cluj- Napoca,
Seria “ Ştiinţa şi tehnologia alimentelor, al 5-lea Simpozion internaţional, “ Perspective ale
agriculturii mileniului III”, 5-6 octombrie, Cluj-Napoca.
41. NEINDRE P., Le GAREL J.P., 1990, Adaptation des bovins au milieux d’elevage.INRA.,
Prod.Anim., vol.3, nr.3.
42. OGNEAN, L., 1995,Cercetări asupra configuraţiei citologice din secreţiile normale şi
patologice ale glandei mamare la vacă, Bul. USAMV-ZMV, vol. 49.
43. OLORI,V.E., et all, 1997, Effect of gestation stage au milk yield and composition in Holstein
Friesian dairy cattle.Livestok Production Science, 52, 167-176,University of Edinburgh,UK .
44. ONACIU,G., 1999, Aptitidinile pentru producţia de lapte a unei populaţii de taurine de rasă
Bălţată românească din centrul Transilvaniei. Simpoz. USAMV Cluj-Napoca, 21-23 oct.
45. ONACIU GR. Cercetari privind pricipalele însuşiri ale producţiei de lapte Rasa Bălţată
românească. Teză de doctorat. 1999-USAMV. Cluj-Napoca
46. ONACIU GR., VELEA C., 2002, Evaluarea performanţelor productive la bovine, Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
47. ONACIU G., 2006, Proiectare şi inginerie tehnologică la bovine. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca .
48. ONACIU G., 2006, Tehnologia creşterii bovinelor - ghid practic. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca.p.152-171,197-201.
49. ONACIU G., VELEA C.,2002, Evaluarea performanţelor productive la bovine. Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
50. OROIAN T., A. VLAIC., 2001, Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale domestice,
Ed. Academic Pres, Cluj – Napoca.
51. PEREIRA, A.R.; SILVA, L.F.; MOLON, L.K., 1999, Efeito do nível de células somáticas
sobre os constituintes do leite. I - gordura e proteína. Braz. J. Vet. Res. Anim. Sci., v.36, p.0-0,
ISSN 1413-9596.
52. POPA,O., SĂLĂJAN GH., ŞARA A., 1991, Nutreţurile şi nutriţia animalelor de fermă.Ed.
Ceres, Bucureşti.
53. ROGERS, S.A. & MITCHELL, G.E., 1994, The relationship between somatic cell count,
composition and manufacturing properties of bulk milk. 6. Cheddar cheese and skim milk
yoghurt. Aust. J. Dairy Technol., v.49.

19
54. ROTARU, O., OGNEAN, L., 1998, Morfologia şi fiziologia populaţiei celulare din lapte, Ed.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj.
55. SANDU Gheorghe, 1995, Metodele experimentale în zootehnie. - Editura Coral Saniret
Bucureşti
56. SCHIMITZ,HSU F., 1998, The most important milk recording results in 1996-
1997.Schweizer Fleckvieh, nr.1.
57. SEICIU FL., 1996, Observaţii asupra mamitelor subclinice in doua ferme de vaci in jurul
capitalei Vol. Res. Ses. St. “Spiru Haret”, mai 1996.
58. SERYES F., 1985, Utilization des numerotation des cellules lait de vaches dans la lutte contre
les mammites. These . Doct. Montpellier.
59. SILVA, L.F.P.; PEREIRA, A.R.; MACHADO, P.F.; SARRIÉS, G.A., 2000, Efeito do nível
de células somáticas sobre os constituintes do leite. II - lactose e sólidos totais. Braz. J. Vet.
Res. Anim. Sci., v.37, p.00-00, ISSN 1413-9596.
60. SILVASI E., 1998, Modernizarea tehnologiilor de creştere a taurinelor, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti.
61. SISCHO WM., MOORE DA., FEDON JC.,1997, – Use of phisiologic variables to predict
milk yield after clinical mastitis in dairy cattle. (Jurnal of the American Veterinary Medical
Association).
62. SINGH,D.,YADAV,AS. ,1999, -Studies on genetic and nongenetic factors causing
fluctuation in progressive milk records of crossbred cattle.Animal Breeding Abstracts, vol.67,
nr.8, august.
63. SÎRBU MARCELA, 2001, - Construcţii Agricole, Editura Risoprint Cluj- Napoca.
64. SPASIC Z., 1997, Milking on fertility traits variability and relations in three generations of
domestic spotted cattle.Review of Research Work at the Faculty of Agriculture Belgrade, 42,
183-197, Serbia.
65. STANCIU,G., ROŞU M., ANDRAŞ P.,1979, Cercetări preliminare asupra dinamicii de
creştere a tineretului taurin din rasa Simmental. Lucr. şt. IA Timişoara , seria Zoot. vol.XVI.
66. STANCIU,G.,ROŞU,M., 1982, Influemţa sezonului şi vârstei de fătare asupra producţiei de
lapte sau grăsime la rasa Bălţată românească.Rev. creş.animalelor, nr. 5.

20
67. STANCIU G., ACATINCĂI S., 1992, Cercetări preliminare privind dinamica de creştere a
tineretului taurin din rasa Bălţată românească. Lucr. şt. USAB Timişoara, seria Zoot., vol.
XXv.
68. STANCIU G., CZISZTER,LT., ACATINCĂI S., 1996, Contribuţii la cunoaşterea unor
factori care influenţează aspectul curbei de lactaţie la vacile din rasa Bălţată românească,
Simpoz. şt. internaţional de Zootehnie, Iaşi 13 dec.
69. STANCIU G. ,1999, Tehnologia de creştere a bovinelor, Ed. Brumar Timişoara.
70. STANCIU G şi col., 2005, Cecretări privind efectul încrucişării dintre rasele Red Holstein cu
rasa Bălţată românească, Lucrări Ştiinţifice vol. XXXVIII, Timişoara.
71. STELIAN DINESCU, ANNE-MARIE TONTSCH, 2002, Creşterea vacilor pentru lapte,
Editura Ceres, Bucureşti.
72. ŞARA, A., D. MIERLIŢĂ ,2003, Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă. Editura
cademic Pres, Cluj-Napoca.
73. ŞARA, A., 2007, Alimentaţia raţională a animalelor de fermă, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca,ISBN: 973-973-751-366-3.
74. ŞARA, A., 2006, Nutreturile si utilizarea lor in hrana animalelor, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca,ISBN: 978-973-751-310-6.
75. ŞERBAN A.,ŞTEF I., PLEŞCA T., CUCU I., 1981, Construcţii zootehnice, EDP Bucureşti.
76. Şindilar, E., 2000, Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală. Vol II,
Ed. I.N.R.C.S., Iaşi.
77. UJICĂ V şi col , 1998, Caracterizarea unei populaţii de taurine BNR din zona de est a
României după unii indici productivi , Simp. Şt. Naţ. Renaşterea Zootehniei româneşti – o
certitudine a mileniului II, USA Iaşi.
78. UJICĂ V. şi col. ,1992, Tehnologia creşterii bovinelor, Lucrări practice, USAMV Iaşi.
79. UJICĂ,V. şi col., 1998, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale taurinelor de
rasă Fleckvieh provenite din import şi exploatate în condiţiile fermei ŞERBEŞTI BACĂU,
Simpoz, Iaşi.
80. UJICA V., MACIUC V. şi col., 2005, Parametrii genetici pentru caracterele de selecţie a
vacilor mame de taur nominalizate pe anul 2004 în România, Lucrări Ştiinţifice vol. 48,
USAMV Iaşi.
81. UJICĂ V.,MACIUC V.,NISTOR I.,2007,Managementul creşterii vacilor de lapte Edit.Alfa

21
 Iaşi.
82. VAIDA G., STANCIU G., BURA,M., 1991, Cercetări privind unele însuşiri morfologice la
taurii din rasa Simmental de diferite provenienţe.Lucr.şt.USAB Timişoara, seria
zoot.,vol.XXIV.
83. VELEA C., MUREŞAN GH. şi col., 1979, Densitatea optimă de întreţinere în stabulaţie
liberă a tineretului femel de prăsilă.Simpoz. „Probleme de ameliorare şi tehnologie de creştere
la taurine şi ovine”, 11-12 mai, p.105-109, Cluj-Napoca.
84. VELEA C., MUREŞAN,GH., şi col., 1982, Tehnologia de creştere a tineretului femel de
reproducţie în sezonul de vară. Simpozion „Ameliorarea, tehnologia şi patologia
rumegătoarelor”,29-30 oct.,p.60-69,Cluj-NapocaVelea C. şi col., Tehnologia creşterii
bovinelor, USAMV, Cluj-Napoca, 1994.
85. VELEA C., 1998, Programul naţional de ameliorare a taurinelor, Simpozion naţional
USAMV, vol.24 Cluj-Napoca.
86. VELEA C., 1999, Producţia, reproducţia şi ameliorarea animalelor, vol. I, II. Editura Tehnică
agricolă,Bucureşti.p.50-51,64-71.
87. VELEA C. MĂRGINEAN GH., 2004, Producţia, reproducţia şi ameliorarea taurinelor, Ed.
Tehnică Agricolă, Bucureşti , Vol III.
88. VELEA C. şi col., 2001, Cercetări privind efectivele de taurine şi mărimea exploataţiilor în
judeţele din centrul şi nord-vestul ţării, Simp. USAMV Bucureşti.
89. VELEA C.,BUD,I., 1978, Aspecte privind caracterizarea morfoproductivă a taurinelor din
rasa Bălţată românească din IAS Cluj. Simpoz.IA Cluj, 5-6 mai.
90. VELEA C.,şi col., 1985, Îndrumător pentru creşterea şi îngrijirea tineretului taurin.Ed.Ceres,
Bucureşti.
91. VELEA C., şi col., 1991, Optimizarea tehnologiei de exploatare a taurinelor pentru producţia
de lapte în ferma Apahida.Simpoz.USAMV,Fac.Zootehnie, 5-6 dec.
92. VELEA C., VOMIR M., ONACIU G., TRÎNC V., 1996, Principalele însuşiri pentru
producţia de lapte a rasei Bălţate româneşti.Simpoz.ICPCB Baloteşti, 26 sept.
93. VELEA C., VOMIR M., DAVID V., GENIS C., ONACIU G., 1996, Caracterizarea
principalelor însuşiri pentru producţia de lapte la o populaţie de rasă Bălţată românească din
centrul Transilvaniei. Simpoz.USAMV 14-15 nov. Cluj-Napoca.

22
94. VELEA C., VOMIR M., DAVID,V.,ONACIU,G., 1997, Corelaţii fenotipice între
principalele însuşiri morfoproductive la rasa Bălţată românească.Simpoz USAMV Cluj-
Napoca,29-30 nov
95. VELEA,C., 1999-2000, Producţia,reproducţia şi ameliorarea taurinelor.Ed.Tehnică Agricolă
Bucureşti, vol I şi II. p. 126-137,220-223.
96. VELEA C., MĂRGINEAN Gh.,2009,- Producția, reproducția și ameliorarea taurinelor, vol. IV ,
Ed. Agrotehnica, București.
97. VELEA C., MĂRGINEAN Gh.,2012,- Tratat de creșterea bovinelor, vol. I , Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca , ISBN 978-973-53-0733-2, ISBN 978-973-53-0734-9. p.63-65, 515-526,531-
537.
98. VERDI, R.J.; BARBANO, D.M.; DELLAVALLE, M.E.; SENIK, G.F., 1987, Variability in
true protein, casein, nonprotein nitrogen, and proteolysis in high and low somatic cell milks.
J. Dairy Sci.
99. VINTILĂ,I., 1976, Genetică animală.Lit.IA Timişoara.
100. VINTILĂ,I., 1988, Bazele ameliorări genetici a populaţiilor de animale domestice.Ed.Facla
Timişoara.
101. VINTILĂ I., Dranca D., 2000, Creşterea şi ameliorarea taurinelor în România, Editura
A.G.C.T.R., Bucureşti.
102. VINTILĂ I., 2005, Agricultura este şi a fost într-o evoluţie continuă, Rev. Ferma nr. 6/38.
103. VINTILĂ,I.,DRONCA,D., 1995, Program MOET,o alternativă de selecţie modernă a
taurinelor în România. Lucr.şt.Zoot.,Vol.XXVIII,LITO Timişoara, pag.1-7.
104. WEAVER, J.C. & KROGER, 1977, M. Protein, casein, and non protein percentages in milk
with high somatic cell counts. J. Dairy Sci.
105. WISMAN,W.N.G., 1980, Utilization of Milk records for selection work in the herd.European
Association for Animmal Production,31th Annual Meeting 1,9.Munchen.
106. www.madr.ro
107. www.insse.ro
108. www.fao.org
109. www.apdrp.ro
110. www.agroinfo.ro
111. www.dairzinfo.gc.ca

23
112. www.wikipedia.org
113. www.eurostat.com
114. www.ghidul-fermierului.ro
115. www.infolapte.ro
116. www.bioproduct.ro
117. www.fermierul.ro
118. www.bioproduct.ro
119. www.cresterea-taurinelor.ro
120. www.usamvcluj.ro
121. www.univagro-iasi.ro
122. www.usab-tm.ro
123. www.uaiasi.ro
124. *** Bulletin of the International Dairy Federation 446/2010
125. *** UARZ – Alba

24