Unitate, diversitate europeana

-Europa ocupă doar 7% din suprafața globului, și deține 10 % din populație, Europa deține aproape jumătate din
comerțul mondial la unele produse și materii prime.
- puncte comune ale popoarelor europene: creştinătatea medievală, sau epoca luminilor.
- valori contradictorii precum știința, credința, tehnologia, religia care sunt unite de demnitatea umană.
-Europa ocupă doar 7% din suprafața globului, și deține 10 % din populație, Europa deține aproape jumătate din
comerțul mondial la unele produse și materii prime.
- puncte comune ale popoarelor europene: creștinatatea medievala, sau epoca luminilor.
- valori contradictorii precum știința, credința, tehnologia, religia care sunt unite de demnitatea umană.
Diversitate europeană
-Statele europene nu au ezitat să recurgă la soluția războiului pentru rezolvarea conflictelor,  exemplu cele două
războaie  mondiale.
-după primul război mondial pe baza principiului la autodeterminare, apar statele naționale (Polonia, Austria,
România, Ungaria, etc) și statele federative Cehoslovacia, regatul sârbo-croato-sloven, dar și recunoașterea
minorităților naționale
-statele democratice precum Marea Britanie și Franța unde se consolidează neoliberalismul atât pe plan politic
dar și economic.
-la polul opus se află regimurile totalitare (fascismul, nazismul, comunismul) care impun monopol în controlul
statului.
- rivalităţile dintre state se vor manifesta în timpul celui de al doilea război mondial, la sfârşitul acestuia Europa
va deveni o aglomerare de limbi, religii, și culturii
- Refacerea economică va fii realizată cu ajutorul americanilor, și se va pune problema unirii, astfel debutează
Integrarea euroatlanică.
-Astăzi continentul European este unitar sub raport geografic și istoric, și cuprinde o mare diversitate de țări
popoare, limbi care au identității proprii

Începuturile integrării europene

Începuturile intregării
-Încă din 1947 SUA își anunța intențiile de a aplica un program de refacere economică planul Marshall, însă
integrarea economică europeană trebuia să vină din partea europenilor.
-în 1948 sunt constituite Alianța Atlantică și NATO pentru oprirea extinderii comunismului in Europa
-în 1951 Jean Monnet împreună cu Robert Schuman constituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului.
Părinții fondatori ai UE
-Miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei și Beneluxului, propun relansarea Europei prin dezvoltarea
instituţiilor comune, fuziunea treptată a economilor naționale.
-La 25 martie 1957 este semnat Tratatul de la Roma cu privire la constituirea Comunității Economice Europene
numită azi Comunitatea Europeană
- se înfiinţează o Piaţă comuna, se formează și o uniune vamală
-astăzi Uniunea europeana are un nr de 28 de state

Cultura română – cultură europeană

-În 1919, apare revista ”Sburătorul”, sub conducerea lui Eugen Lovinescu, revista a afirmat valorile literaturii
române din perioada interbelică
-Într-un articol Tudor Vianu demonstra apartenența culturii române în cadrul culturii europene.
-Revista ”Ideea europeană”, apărută în 1919 sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru, afirmă că o parte
din evenimentele istoriei românilor se încadrează în istoria Europei și arată cu români trebuie să se orienteze
contextului European.
 -Tradiționalismul, pune în valoare valorile ortodoxiei, se opune spiritului modern. Reprezentanți Nichifor
Crainic, Nae Ionescu, Vasile Pârvan, Liviu Rebreanu.
-Europenismul: mișcare intelectuală insistă asupra fundamentelor europene ale civilizației și culturii românești.
-Eugen Lovinescu în Istoria civilizației române observă că românii ar fi putut intra în cadrul civilizației apusene.
-Lucian Blaga distinge profilul culturii române în cadrul culturii europene.
Cultura română parte componentă a culturii europene
-Constantin Rădulescu-Motru în lucrarea Personalismul energetic susține că diferenţele culturii naționale sunt
parte componentă a culturii europene, iar astfel cultura română este capabilă să îmbogățească cultura europeană.
-În perioada interbelică are loc o efervescență culturală. O parte din autorii românii aleg să scrie în limba
franceză exemplu Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Panait Istrati.
-Impresionismul; Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Constantin Brăncuși.
-În perioada comunistă, cultura română a fost aservită regimului, însă o parte din creatorii au păstrat valorile
umaniste ca de exemplu Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O parte din autorii părăsesc țara Mircea Eliade, Emil
Cioran, George Enescu

Ocupaţii şi statute profesionale

-În prima jumătate a secolului a XX-lea munca emigrează din sfera private spre cea publică, este vorba de o
mișcare de separare și specializare a spațiilor
-se  reorganizarea spațiului industrial se construiesc la periferia orașului.
-Munca nu era dirijat de norme colective, fara contractul de muncă, iar greva este privită ca un gest de rea
voință.
-Munca a emigrat din domeniul privat, munca salariată devine o sarcină dirijată de norme, care se desfășoare
într-un spațiu, iar muncitorii dețin drepturi
- par sindicatele
-munca femeilor: treptat femeile pătrund în câmpul muncii, insa la inceput statul acestora era unul inegal faţă de
al bărbaţilor

Migraţiile în lumea contemporană

Migraţiile interbelice
-se afirmă statele naţionale, astfel popoarele vor avea dreptul de a călători, la paşaport, vize
-Cauzele: conflictele politice, criza economică şi revoluţia bolşevică
-ţările în care au loc migraţiile forţate: Germania, Franţa, Turcia

Migraţiile după al doilea război mondial

- migraţii determinate de represiunea rasială fascistă şi comunistă dar şi modificarea cadrului politic şi
economic.
-La sfârşitul războiului are loc un fenomen de întoarce acasă sau deplasare a popoarelor în conformitate cu noile
realităţii teritoriale
-Succesele politico-economice va favoriza o migraţie în ţările dezvoltate economic.

Tipurile de migraţii
         Migraţia economico-tranoceanică
         Migraţiile economice din Europa de nivelul de trai
         Refugiaţii politici datorită conflictelor ideologice
         Mişcarea forţată a unor grupuri şi comunităţi naţionale datorită conflictelor şi războaielor entice
         Migraţiile din zonele rurale şi urbane
         Emigrarea din fostele colonii

Turismul ca mişcare globală

-Dezvoltarea căilor de comunicaţie, creşterea nivelului de trai duc la dezvoltarea turismului, o mare parte a
oamenilor prefer să petreacă timpul liber călătorind sau trăind într-o altă locaţie decât ceea de origine.

Practicii transnaţionale
Procesul de migraţie dezvoltă relaţii constant cu ţările de origine, sunt exercitate influenţe în noile spaţii de
exemplu din punct de vedere economic. Transnaţionalismul s-a dezvoltat şi cultural sau social.

Economie urbană- Economie rurală în România

Economia românească în perioada interbelică

În sec xx România era o ţară agrară  
-În perioada interbelică, România dispune de o bază (  bogăţii naturale, forţă de muncă) pentru o dezvoltare
economică accelerată.
Valorificarea acestor resurse era condiţionată de mai mulţi factori: climatul politic intern şi zonal, atragerea
capitalului străin, consolidarea capitalului autohton, integrarea reală a noilor provincii, evoluţia economiei
mondiale
-Dificultăţile pe linia refacerii economice erau accentuate de inexistenţa unei industrii constructoare de maşini
-datorită reformei agrare din 1921, s-a consolidat pretutindeni proprietatea mică şi mijlocie.
-Agricultura rămâne baza economiei, marea majoritate a populaţiei continuă să trăiască la ţară şi să obţină
venituri din agricultură.
-Industria s-a dezvoltat rapid şi a devenit capabilă să satisfacă nevoile consumatorilor, iar importurile de materii
prime şi semiprelucrate  au crescut.

Economia în perioada comunistă

-După preluarea puterii comuniştii au acţionat rapid pentru transformarea socialistă a agriculturii, este
desfiinţată proprietatea privată
-se formează CAP-urile, are loc colectivizarea forţată
 -Concentrarea proprietăţii a făcut posibile modernizarea şi creşterea producţiei până în anii 1980, dar interesul
scăzut al celor care munceau în acest sector a determinat o slabă productivitate a muncii.
- După 1989 s-a trecut la o restaurare parţială a proprietăţii particulare în agricultură, care din lipsa fondurilor, a
devenit mai curând tradiţională decât modernă.

Ştiinţa în secolul XX
-În secolul datorită dezvoltării economice şi a societăţii, ştiinta cunoaste un progres fără precedent

a) era atomică
-La sfârşitul celui de al doilea război mondial, lumea intră într-o nouă eră, era atomică, folosirea energiei
atomice este realizată mai întăi în plan militar şi mai apoi în scop civil
b)Genetica
-proiectul Genomului Uman, care are scop descoperirea funcţionării fiecărei gene a corpului uman
c) Cursa spaţială
-Exploarea spaţiului a devenit posibilă începând cu anii `30 când a fost inventată racheta care a fost ulterior
perfecţionată  de către germanii
-Declanşarea războiului rece în anii 50 între SUA şi URSS, a determinat o competitive pentru a cucerii spaţiului
-În 1957 URSS lansează în spaţiu primul obiect fabricat de om Sputnik I, iar în 1961 ajunge primul om în spaţiu
Iuri Gagarin.
-În anii 60 SUA  lansează racheta Apollo 8 în 1968, iar în 1969 Neil Armstrong devine primul om care
păşeşte pe lună.
d)radio şi televiziunea
-La sfârşitul sec XIX-lea fraţii Lumiere oferă prima reprezentaţie a unui film
-În anii 20 sunt realizate progrese; apar primele posturii de radio, şi apare televizorul.
e computerelor
 Computerele electronice apar după anul 1940 dar dimensiunilor lor erau mari
-În 1947 este inventat tranzistorul care a permis manipularea  semnalelor electronice la alte dimensiuni.
-Primele computere personale Altair inventat în 1975, iar în 1981 IBM produce primul PC care devine standard
în domeniu.
În secolul XX viaţa cu zi cu zi a oamenilor s-a schimbat datorită creşterii nivelului de trai, folosirea maşinilor,
energia electrică, etc, duc treptat la distrugerea mediului exemplu efectul de sera, încălzirea globală, apar găurii
în stratul de ozon, poluarea cu masele plastic, deşeuri menajere.

Noile tehnologii și timpul liber

-Timpul liber este consecinţa directă a reducerii programului săptămânal de lucru, se mărește timpul dedicat
familiei dar si distracţiilor sau excursiilor
-Practica plecării în weekend sau în concediu s-a răspândit foarte mult
-omunicaţiile reprezintă un alt domeniu care a beneficiat de performantele cercetării şi care a schimbat la modul
categoric, viaţa cotidiană cum ar fii telefonul, internetul.
-Activităţile cultural reprezintă o altă modalitate de petrecere a timpului liber exemplu teatrele, concertele de
muzica clasica, și muzeele, etc
-Televiziunea se impune ca principal factor de informare si divertisment.
-Cinematograful modalitatea de divertisment, in tarile comuniste, a fost utilizat ca mijloc de propaganda.
-Radioul, telefonul, televizorul, aparatul de fotografiat si camera de luat vederi, internetul au ajuns sa fie
prezente indispensabile în viaţa oamenilor începutului de secolul XXI.

Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

-În a doua jumătate a sec XX odată cu dezvoltarea industriala şi modernizarea ţării, în spaţiul românesc ce
acordă o atenţie deosebită ştiinţei.
-contribuie repede la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific universal
Inventatori
-Constantin I Parhon scrie primul tratat de endocrinologie
-N.C Paulescu descoperă insulina.
-Traian Vuia reuşeşte prima ridicare de la sol a unui avion prin mijloace proprii de bord
-Henri Conadă concepe primul avion cu reacţie
-Aceste invenţii vor conduce la înfiinţarea în perioada interbelică a numeroase instituţii ştiinţifice ex Academia
română
-Perioada după cel de al doilea război mondial şi instalarea comunismului a determinat un regres în
cercetarea ştiinţifică
-După anul 1989 numeroşii oamenii de ştiinţă vor părăsii ţara şi ajung în institutele de cercetare occidentale.

Forme de organizare statală

1.Monarhia este o formă de guvernare în cadrul căreia funcția supremă în stat se transmite ereditar unui
monarh, rege.
. monarhii constituționale: -  democrație monarhul guvernează pe baza Constituției prerogativele
monarhului sunt limitate. În funcție de regimul politic monarhiile pot fi constituționale și autoritare
2. Republica este o formă de guvernare în care: - șeful statului este ales de cetățeni, funcția este deținută pentru
o perioadă limitată de timp, puterea președintelui este controlată de alte instituții ale statului
Republici constituționale care sunt guvernate după principii democratice, separarea puterilor în stat, vot
universal, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
Republici dictatoriale în care: -puterea aparține șefului statului, șeful statului este reprezentantul unui partid
unic aflat la guvernare, prerogativele șefului statului sunt nelimitate
 3. Sistemul democratic
a) sistemul parlamentar englez: puterea executivă aparţinea regelui, era controlat de către cabinet (guvern)
condus de prim-ministru. Parlamentul votează legi, aprobă bugetul, controlează guvernul. Partide politice
conservator si laburist.
b)      Sistemul prezidenţial american
Preşedintele SUA, este şeful puterii executive, ales pe 4 ani, este comandantul suprem al armatei, negociază
tratate, asigură respectarea legii, numeşte o administraţie compusă din secretari, are drept de veto. Congresul,
puterea legislativă, este format din camera reprezentaţiilor şi Senat, este nevoie de acordul ambelor camere
pentru a vota o lege
Puterea judecătorească este exercită de Curtea Supremă. Cele mai importante partide politice Partidul
Republican şi Partidul Democrat
c)      Modelul semiprezindenţial francez
La începutul sec XX Franţa era o democraţie liberală de tip parlamentar, după 1945 sub conducerea lui Charles
de Gaulle s-a întărit autoritatea statului.
Instituţiile modelului semiprezinţial
Preşedintele era ales pe 7 ani, revoca şi numea miniştrii
Guvernul condus de prim-ministru
Adunarea naţională aleasă pe 5 ani votează legile şi bugetul
Consiliul constituţional compus din 9 membrii
Senatul ales pe 9 ani care votează legile şi bugetul
Colegiul elector compus din deputaţi şi consilieri generali. 

Idei şi regimuri politice

-Sfârşitul marii conflagraţii mondiale (1918) consfinţea nu numai victoria Angliei, Franţei şi Statelor Unite, ci şi
victoria democraţiei
-Atât învingătorii, cât şi învinşii, se confruntau cu grave probleme economice, sociale şi financiare de exemplu
pierderile umane şi materiale
- Anglia şi Franţa au devenit datoare Americii
-Datorită crizelor prelungite şi provocările prin care trecea lumea postbelică, negăsind soluţii în gândirea
politică şi în sistemul politic democratic, multe ţări s-au orientat spre oferta totalitară.
Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparţine în mod total unei singure persoane sau unui grup de
persoane. Partidul unic, pătrunde până şi în viaţa particulară a fiecărui cetăţean.

Fascismul
-Este propulsat de Mussolini şi partidul fascist
-neagă noţiuniile liberare care sunt vinovate de declinul statului
-Mussolini dorea să fie şeful de necontestat al statului, având control asupra cetăţeanului şi reprezintă interesul
naţional. La baza noii societăţi se află omul disciplinat şi dornic de cucerire.
-După alianţa cu Germania fascismul căpătă accente rasiste.

Comunismul
-Ţintă era construirea unei societăţi comuniste şi dispariţia claselor sociale, distrugerea proprietății private
- După moartea lui Lenin, la conducerea statului ajunge Stalin care dorea să transforme Rusia într-un stat
modern puternic cu ajutorul planificărilor, industrializării colectivizării şi propagandei.
-Au fost lansate planurile cincinale pentru industrie, colectivizarea în agricultură. De asemenea din dorinţa de
dominaţie se instaurează partidul unic şi teroarea de stat KGB.
-Puterea aparţinea partidului unic şi a conducătorului suprem care guvernează în numele proletariatului

Nazismul
-după pacea de la Versailles, apar noi partide politice de exemplu Partidul muncitoresc, care devine mai apoi
partidul nazist
-De la început au impus violenţa cu ajutorul forţelor paramilitare S.A. După puciul de la Munchen, Hitler
este închis
-. În 1933 Hitler devine cancelar şi impune dictatura.
-Hitler dorea să construiască un imperiu care să dureze o mie de ani, pentru aşi consolida puterea, acesta elimină
adversarii politicii şi comunişti
- instrumente pentru impunerea controlului ; S.A, S.S, S.D, Gestapo, propaganda
-Naţional- socialismul sau nazismul are la bază valoarea rasei superioare adică a poporului german. Pentru
Hitler statul totalitar era un instrument de a apăra comunitatea rasială, duce o politică rasiale împotriva evreiilor,
ţiganiilor, slaviilor care sunt rasele inferioare.

Regimul comunist în Români

-la 6 martie 1945 s-a instaurat guvernul condus de Petru Groza
- iar în noiembrie 1946 alegerile parlamentare au fost câştigate de către comunişti. –
- in 1947 Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947 şi să părăsească ţara
După 1947 comunismul a evoluat după mai multe etape:
a) între 1948-1964 a fost perioada preluării, organizării şi consolidării puterii de către comunişti în cadrul unui
proces specific de stalinizare;
-1948 statul este condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej care se va afla la conducerea statului până 1965
- partidul unic- Partidul Muncitoresc Român care mai târziu se va numi Partidul Comunist Român
- au fost înlăturate celelalte partide şi conducătorii acestora
- au fost naţionalizate fabricile, întreprinderile şi terenurile agricole
-în 1948 se va adopta o constituţie prin care România devine Republică Populară.
b) între 1965-1974 perioada unei relative destinderi interne;
- in 1965 puterea preluată de Nicolae Ceauşescu.
- in 1965 o noua constituție Denumirea ţării era Republica Socialistă România
-PCR era forţa conducătoare a întregii societăţi, era încheiat procesul de colectivizare a agriculturii şi de
distrugere a proprietăţii private în economie
-Această constituţie a rămas în vigoare până în decembrie 1989
c) între 1974-1989 perioada regimului ceauşist de esenţă neostalinist
-pe plan economic: industrializare forţată, construcţii megalomanice- Casa poporului, Canalul Dunăre-Marea
Neagră, astfel scad resursele ţării şi creşte datoria externă a României
-Ceauşescu a declarat în 1982 că va plăti datoria externă până în 1990 şi pentru a realiza acest lucru a introdus o
serie de măsuri de austeritate fără egal: raţionalizarea pâinii,a făinii,  a zahărului şi a laptelui, benzinei, apei
calde şi căldurii, curentului electric, gazului
-scade nivelul de trai al populaţiei
-organizarea programului de sistematizare urbană şi rurală
- încalcarea drepturilor omului

Institutii și mecanisme de rezolvare a conflictelor în lumea contemporană

Primul război mondial 1914-1918

-S-a declanșat între Antanta și Tripla Alianță, a avut drept scop reîmpărțirea dominației în lume între marile
puterii, a avut 10 milioane de victime, învingătoare a fost Antanta.
Conferința de pace de la Paris 1919-1920.
-S-a semnat Pactul Societăţii Naţiunilor, prin care se crea o organizaţie internaţională  cu scopul organizării
păcii
Al doilea război mondial 1939-1945
-Cel mai mare conflict al secolului XX, a avut 50 de milioane de victime, s-au confruntat Axa și Aliații, în
timpul războiului are loc și  holocaustul, exterminarea everiilor. Învingătorii vor fii Aliații
Crearea ONU
-În cadrul întâlnirii de la Ialta (feb 1945) s-a hotărât convocarea unei conferinţe internaţionale, acesta a avut loc
la San Francisco 1945 unde a fost adoptată Cartea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Războiul rece 1947-1991
-După al doilea război mondial apar două superputerii SUA și URSS, relații dintre acesta în perioada postbelică
se vor răcii, astfel izbucnește un conflict ideologic, politic, economic, social între acestea
-Acest conflict va fii dublat de o cursă a înarmării inclusive cu arme nucleare. Crizele războiului rece; criza
Berlinului, războiul din Coreea, războiul din Vietnam, criza rachetelor din Cuba. Acesta război va luat
sfârşit odată cu căderea comunismului în URSS
Crearea NATO
-Înfiinţată 1949, în 1994 a stabilit adoptarea Parteneriatului pentru pace, pentru a întări securitatea continentului
- Parteneriatul pentru Pace este o formă de cooperare între NATO şi partenerii săi. Un parteneriat special există
între NATO şi Rusia, prin care cele două puteri se angajează să menţină pacea.
Pactul de la Varșovia sau  Tratatul de la Varșovia
-alianţă militară a țărilor din Europa răsăriteană și din blocul răsăritean, care voiau să se apere împotriva
amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO
- Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hruşciov și a fost semnat la Varşovia pe 14 mai 1955 
-Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga pe 1 iulie
1991 

România şi conflictele regionale în secolul XX.

-La începutul secolului XX România alianţa cu Puterile centrale a stat la baza politici externe. Participă la
războaiele balcanice (1912-1913), tratatul de pace de semnează la Bucureşti (cedează Cadrilaterul Bulgariei).
-În perioada interbelică i-a parte la o serie de alianţe politice regionale; Mica Înţălegere (1921), Înţălegerea
Balcanică (1934).
Integrarea României în blocul comunist
-În primi 10 ani de comunism, politica externă era subordonată URSS-ului. România, ca stat aparţinând blocului
sovietic, a făcut parte din organizaţia Pactului de la Varşovia, semnat în 1955, ca o contrapondere la NATO.
-Pactul de la Varşovia reunea 8 state socialiste: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Democrată, Polonia,
Ungaria si URSS.
-România a susţinut politic reprimarea revoluţiei maghiare din 1956, dar s-a abţinut să participe la reprimarea
Primăverii de la Praga (1968).
-România a fost un aliat rebel al Pactului de la Varşovia, refuzând să participe la manevre militare comune,
creîndu-si propria industrie de apărare si refuzând amestecul sovietic în chestiunile militare.
România a manifestat deschidere faţă de adversarii politici si ideologici ai Pactului de la Varşovia.
În 1965 prin refuzul României de a implementa planul Valev Gheorghe Gheorgiu Dej izolează România de
URSS, politică continuată şi de Nicolae Ceauşescu.
-România se aproprie din punct de vedere diplomatic de Occident.
-Pactul de la Varşovia şi-a încetat existenţa în 1991. România a ales să devină membră a NATO în 2004.
-După 1990, România a semnat tratate de bază cu vecinii săi.

Religia in lumea contemporana

-Biserica catolica. Este organizata in jurul papei. Catolicii număra 981 milioane de credincioşi din Europa,
America de nord si America latina. secolului XX este papa Ioan Paul al II-lea.
-Biserica ortodoxă. Bisericile ortodoxe sunt conduse de către  patriarhi. Numărul credincioşilor  ortodoxi  este
de 218  din Europa  de est şi sud-est.
-Bisericile  prostante religiile protestante, lutherana, calvina, unitariana  anglicana. culte neoprotestante baptisti,
penticostali, martorii lui Iehova
-Islamismul, fondata de  Mohamed  in secolul al VII-lea, in Evul Mediu s-a extins in Peninsula Arabica, Maroc,
India. În secolul XX islamismul a câştigat noi arii geografice:  Africa, Asia  centrala si de sud-est, dar si Europa.
-Ecumenismul. Reprezintă o mişcare religioasă care are scop unificarea bisericilor creştine cu păstarea
autonomiei.
-Fundamentalismul – mişcare religioasă conservatoare, tradiţionalistă  care refuză interpretarea textelor
religioase pentru a nu se îndepărta astfel de esenţa religiei proprii. Este întâlnit în creştinism şi Islamism.
-Pelerinajul  este călătoria pe care o fac credincioşii la un loc considerat sacru  pentru religia lor, Sf.Petru
(Roma) pentru catolici, Biserica Sfântului Mormânt, pentru toţi creştinii, Templul Kaaba de la Mecca, pentru
musulmani, Zidul Plângerii pentru evrei.