Sunteți pe pagina 1din 9

ACATISTUL PĂRINTELUI IEROSCHIMONAH DANIIL SANDU 

TUDOR
(17 Noiembrie)

Troparul :
Slavă Ţie, Preasfântă Treime, Cea Necuprinsă, Care cuprinzi toate în palatul Iubirii
Dumnezeieşti! Slavă Ţie, Fecioară, Care pe Sfinţii Tăi îi pecetluieşti cu lumina harurilor
împărăteşti! Mărire vouă, Sfinţi ai lui Dumnezeu, care v-aţi împodobit cu strălucirea cununilor
slavei! Mărire ţie, Cuvioase Părinte Daniile, rază cerească, ce porţi mirul Fecioarei din
adâncimea oazei! Cununa Mărturisitorilor, Aurul Teologiei, comoara Duhovniciei, Octava
Adevărului sfânt ridică şi inimile noastre la orizonturile ce poartă oglinda duhovnicească, spre
a auzi glasul serafimic: Sfânt, Sfânt, Sfânt !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi se zice : Condacul :
Pe strălucita Podoabă de aur a Mucenicilor ultimului veac, pe Icoana Mărturisitoare
scăldată în lumina Jertfei lui Hristos, pe marele imnolog al acordurilor rugăciunii picurate în
inima Maicii Domnului cu ,,roua de osârdie a darului de Înţelepciune”, pe Psalmistul
desăvârşit, cântător al poeziei mistice, pe cel ce a împreunat toate darurile în lumina
împărătească a cuvântului, să-l lăudăm cu glas smerit, cântându-i : Bucură-te, Sfinte Daniile,
Mărturisitorule al lui Hristos !
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor !  Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii.
Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar
fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi
pururea din toate nevoile.

CONDACUL 1
Pe cel întraripat cu râvna Serafimilor, întru care a strălucit darul celui cu Gură de aur şi puterea
mărturisirii marelui Maxim, pe cel care cu penelul rugăciunii lui Iisus şi cu ale evlaviei culori a
zugrăvit cu gând smerit în cămara inimii Icoana rugului nemistuit, pe cel ce a arătat lumii
înălţimea tainei pocăinţei, să ne ostenim a-l mări, căci Taina Treimii în oglinda sufletului său a
strălucit, ca să cânte toţi Domnului : Aliluia !

ICOSUL 1
Luând în minte Cuvintele Mântuitorului că, dacă pe El L-au prigonit şi Ucenicii Săi vor fi
aruncaţi în valurile prigonirii, ai cercetat cu iscusinţă adâncurile Înţelepciunii Duhului,
împodobindu-ţi mintea cu mărgăritarele cuvintelor Dumnezeieşti şi în corabia rugăciunii te-ai
odihnit, primind din adâncul inimilor noastre acum laude ca acestea:

Bucură-te, că pe Cuvântul L-ai aflat printre cuvinte;


Bucură-te, că Icoana Frumuseţii Lui te-a povăţuit către Împărăţia iubirii;
Bucură-te, fântână adâncă din care scoatem apele înţelepciunii;
Bucură-te, că inima ţi-ai întărit cu mierea Cuvintelor Duhului;
Bucură-te, albină duhovnicească stăpânind grădina Scripturilor;
Bucură-te, că, pe cărarea rugăciunii, ai aflat Calea vieţii;

1
Bucură-te, că sufletul ţi-ai legat de Hristos cu lanţurile iubirii;
Bucură-te, că ai căutat cu osârdie miresmele virtuţilor;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos ai lepădat iubirea pământească;
Bucură-te, că nu te-ai lepădat de Mirele sufletului tău;
Bucură-te, că în Hristos ai aflat adâncul doririlor tale;
Bucură-te, că nunta cerească ai râvnit în cămara rugăciunii;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 2
Viaţa călugărească ai iubit şi pe cei ce prin Darul Cuvântului slujeau Biserica lui Hristos ai căutat
să ţi-i apropii prieteni, ca împreună într-un glas al inimii să strigaţi Preasfintei Treimi: Aliluia !

ICOSUL 2
Ca un luceafăr ai răsărit pe cerul Ortodoxiei, cu lumina mărturisirii tale alungând întunericul
necredinţei ce acoperise cerul inimilor străine de Adevăr; în noaptea patimilor călătorind şi eu,
către tine, strig, părinte Daniil, ca să-mi trimiţi raza povăţuitoare a rugăciunii tale spre a te
cinsti cu laude ca acestea :

Bucură-te, rază propovăduitoare a Tainelor Treimii;


Bucură-te, soare în oglinda căruia străluceşte Soarele dreptăţii;
Bucură-te, făclia nestinsă a rugăciunii văzătoare;
Bucură-te, adânc necuprins de minte al înţelepciunii de sus;
Bucură-te, că de pe căile necredinţei ai cules pe cei greşiţi;
Bucură-te, râvnă pentru Adevăr nestinsă de viforul prigoanei comuniste;
Bucură-te, rug aprins de focul iubirii Dumnezeieşti;
Bucură-te, cunună împletită din cuvinte cereşti;
Bucură-te, mare întru care s-au odihnit valurile înţelepciunii;
Bucură-te, minte sfinţită de flacăra dorului Serafimilor;
Bucură-te, vultur duhovnicesc petrecând pe muntele Luminii;
Bucură-te, rază întru care a strălucit chipul Soarelui dreptăţii;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 3
Ca un vultur râvnitor de înălţimi duhovniceşti te-ai înfrumuseţat cu o aripă a rugăciunii şi cu
alta a înfrânării pornind spre cucerirea Taborului inimii, la care ajută-ne să ajungem şi noi, cei
ce-I cântăm Domnului: Aliluia !

ICOSUL 3
Fiind împodobit cu darul grăirii frumoase, picăturile înţelepciunii tale le-ai adunat în vasul
cuvântărilor din revistele pe care le-ai condus, iar noi te rugăm să scrii cu Condeiul Duhului şi
în inimile noastre cuvinte care să înfrumuseţeze prăznuirea ta prealuminată:

Bucură-te, carte pecetluită de darul înţelepciunii;


Bucură-te, că ,,Floarea de foc” ai voit a o arăta floare a Raiului;
Bucură-te, cununa înţeleptelor cuvântări;

2
Bucură-te, că pe urmele paşilor cuvântătorului de Dumnezeu Grigorie ai alergat;
Bucură-te, împreună cu Ioan Gură de Aur tâlcuitor de Taine nepătrunse;
Bucură-te, mintea cea înalt văzătoare a marelui Vasile;
Bucură-te, cel de un gând cu fericitul Maxim întru statornicia mărturisirii;
Bucură-te, cu Antonie cel Mare întru râvna mântuirii;
Bucură-te, cu Sfântul Cuvios Dimitrie întru sihăstrie;
Bucură-te, cu Sfântul Mucenic Gheorghe întru răbdarea chinurilor;
Bucură-te, cu toţi Sfinţii văzător al slavei cereşti;
Bucură-te, vers pecetluit de raza Luminii Duhului;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 4
Mâna cea nevăzută a proniei te-a călăuzit pe cărările Vieţii, de unde Hristos, ca un samarinean
milostiv, te-a ridicat şi ţi-a legat rănile sufleteşti, turnând untdelemnul milostivirii şi mai apoi
vinul tainic al iubirii pentru a-i cânta Lui cu mulţumire: Aliluia !

ICOSUL 4
La Muntele Athos ai fost purtat în corabia Proniei Dumnezeieşti întru suflarea Adierilor
Duhului şi ai păşit în pământul binecuvântat al pocăinţei, pe care udându-l cu lacrimi de
umilinţă şi de dragoste, te-ai grăbit a te adăpa din izvorul rugăciunii lui Iisus, de care lipsiţi fiind
noi, numai te lăudăm pe tine aşa :

Bucură-te, că ai urcat muntele pocăinţei cu pasul gândului smerit;


Bucură-te, că ai aprins în suflet făclia dorului sihăstriei;
Bucură-te, că pe Hristos ai aflat în adâncul inimii smerite;
Bucură-te, căci cu lacrimile tale ai şters zapisul păcatelor;
Bucură-te, că ai învăţat a umbla pe cărările ascultării;
Bucură-te, că ai gustat din vasul rugăciunii smerite;
Bucură-te, că te-ai privit în oglinda fiului rătăcitor;
Bucură-te, că sub acoperământul Maicii Domnului te-ai odihnit;
Bucură-te, că ai început a secera spinii patimilor cu rugăciunea;
Bucură-te, că ai lepădat toată deşertăciunea desfătărilor lumeşti;
Bucură-te, crin răsărit în valea tânguirilor pocăinţei;
Bucură-te, că pe Soarele dreptăţii L-ai văzut pe cerul inimii tale;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 5
Ca o carte vie s-au arătat monahii din Athos, povăţuindu-te pe tine Părinte Daniil, cu înţelepciune
şi blândeţe, în tainele cele nepătrunse ale rugăciunii lui Iisus, ca împreună cu ei să-I cânţi : Aliluia !

ICOSUL 5
Porţile cerului ai descuiat cu cheia rugăciunii şi ploaia binecuvântărilor Dumnezeieşti te-a înfiat
pe tine sub acoperământul celor umbriţi de norul cugetărilor cereşti, cu care îndulceşte şi
mintea noastră ca să te lăudăm aşa:

3
Bucură-te, căci cu gând smerit ţi-ai împodobit mintea;
Bucură-te, că plânsul pocăinţei ţi l-ai luat prieten nedespărţit;
Bucură-te, că te-ai îndulcit de tainele rugăciunii;
Bucură-te, inimă atinsă de raza Soarelui neapus;
Bucură-te, chemare tainică la limanul Adevărului;
Bucură-te, că Icoana Maicii Domnului ţi-a fost colţ de Rai;
Bucură-te, că binecuvântarea Stăpânei lumii te-a umbrit;
Bucură-te, că mintea ta ca un nor picura înţelepciune;
Bucură-te, că te-ai coborât cu mintea în adâncurile Scripturii;
Bucură-te, că ai stat cu smerenie înaintea Minţii Celei Dintâi;
Bucură-te, cu Arhanghelii împreună slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că binecuvântarea Sfântului Calinic te-a întărit;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 6
După război, cu amărăciune, ai constatat eşecurile vieţii tale, dar Hristos te-a primit cu braţele
deschise ca pe fiul cel pierdut, ca să te osteneşti a-I cânta împreună cu Îngerii în cămara inimii
curăţite prin pocăinţă: Aliluia !

ICOSUL 6
Mănăstirea Sfântului Antim şi-a deschis porţile pentru a te primi ca pe un fiu iubit, iar tu te-ai
ostenit a o înfrumuseţa cheltuind banii din averea rămasă, dar mai mult te-ai adus pe tine
însuţi ca jertfă, strălucind ca o comoară a rugăciunii ce dăruieşti acum nouă talanţii laudelor
Dumnezeieşti:

Bucură-te, că ai alergat la limanul vieţuirii călugăreşti ;


Bucură-te, că sub aripile rugăciunii marelui Ierarh Antim te-ai adăpostit;
Bucură-te, că braţele părinteşti te-au primit în cântările tuturor Sfinţilor;
Bucură-te, că ai înaintat cu smerenie pe calea pocăinţei;
Bucură-te, că Ploaia Duhului te-a gătit Vas curat Domnului;
Bucură-te, că biserica sufletului tău o ai luminat cu rugăciunea;
Bucură-te, că ai călcat peste toate cursele lui veliar;
Bucură-te, trandafir înflorit în pământul pocăinţei;
Bucură-te, că marea patimilor o ai despărţit cu toiagul rugăciunii;
Bucură-te, carte întru care au strălucit cuvintele Vieţii;
Bucură-te, a Mânăstirii Antim vistierie de daruri;
Bucură-te, strălucirea de la capătul versului Dumnezeiesc;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 7
Numele de Agaton primindu-l, te-ai ostenit a te arăta izvor al înţelepciunii, picurând
mângâiere prin cuvintele tale celor ce se străduiau a cânta Domnului : Aliluia !

ICOSUL 7

4
Fiind dornic de a spori rugăciunea în lume, mişcarea Rugului aprins ai iniţiat şi cu cuvintele tale
de foc ai luminat inimile oamenilor, făcându-le râvnitoare de comorile cereşti, ca să slăvească
pe Hristos, Cel Ce netezeşte cărările sufletelor noastre şi voieşte a fi tu cinstit aşa:
Bucură-te, că dorul rugăciunii te-a purtat pe culmile cereşti;
Bucură-te, că Focul Duhului a aprins în inima ta făclia rugăciunii;
Bucură-te, că te-ai odihnit întru adâncurile Tainelor cereşti;
Bucură-te, că vasul sufletului ţi-ai curăţit în râul pocăinţei;
Bucură-te, că darul rugăciunii inimii prin osteneli ai dobândit;
Bucură-te, că viforul necazurilor nu te-a despărţit de Hristos;
Bucură-te, că pe Maica Domnului avut-ai călăuzitoare în pământul rugăciunii;
Bucură-te, că întunericul patimilor ai biruit;
Bucură-te, că te-ai înstrăinat de toată cugetarea lumească;
Bucură-te, că asemenea Serafimilor ai slujit Stăpânului;
Bucură-te, că la masa inimii tale ai ospătat pe Hristos;
Bucură-te, minte pătrunzătoare a înţelesurilor înalte;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 8
Însetat de cuprinderea între hotarele minţii şi ale inimii tale a Celui Ce este mai presus de
înţelegere şi simţire, mers-ai pe cărarea anevoioasă a rugăciunii, smulgând spinii patimilor cu
osteneala gândului smerit şi învăţând pe toţi să cânte, cu mulţumire, Părintelui luminilor: Aliluia !

ICOSUL 8
Ca stareţ al Mânăstirii Rarău ai strălucit ca lumina în sfeşnic, acoperind neputinţele tuturor cu
mantia iubirii părinteşti; risipind norii necredinţei celor cuprinşi de viforul ateist prin rugăciunea
ta stăruitoare făcută pe muntele cel binecuvântat ca pe un alt Tabor umbrit de norul Luminii,
te-ai învrednicit a primi din adâncul inimilor celor tămăduiţi raze de cântări ca acestea :

Bucură-te, a Mânăstirii Rarău podoabă preaminunată;


Bucură-te, soare sfinţit al rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că pe mulţi ai scos din adâncul necredinţei;
Bucură-te, că ai purtat sarcina celor necăjiţi;
Bucură-te, că legea iubirii ai plinit desăvârşit;
Bucură-te, că pe scara rugăciunii te-ai suit sprijinit de Maica Domnului;
Bucură-te, căci te-ai depărtat cu totul de grijile lumeşti;
Bucură-te, căci cu focul cuvintelor tale ai prigonit fiara comunistă;
Bucură-te, că nu te-ai temut a mărturisi Adevărul cu putere;
Bucură-te, că în Iordanul pocăinţei pe ucenici ai cufundat;
Bucură-te, că pe Taborul înţelepciunii cu râvnă ai urcat;
Bucură-te, vistierie nerăpită a înţelegerilor Dumnezeieşti;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 9
Râvnind a şlefui ca un meşter iscusit în cuvânt înţelegerile Dumnezeieşti ascunse în taina Imnului la
Rugul Aprins, ai avut povăţuitoare însăşi lumina iubirii şi darul înţelepciunii Maicii Domnului, Căreia Îi
cântai în taina inimii: Aliluia !

5
ICOSUL 9
Ca un alt Moise te-ai apropiat cu frică şi cutremur de rugul cel nemistuit al rugăciunii şi descălţându-te
de toate încălţările patimilor, ţi-ai acoperit sufletul cu veşmântul rugii lui Iisus ţesut de Cea urzitoare
de nesfârşită rugăciune, Care a îmbrăcat cu trup pe Hristos, făcându-ne pe noi părtaşi înfierii
duhovniceşti; ajută-ne Cuvioase, a lepăda noi veşmintele multor patimi, ca uşuraţi de povara cea
grea, să te mărim pe tine cu bucurie aşa:

Bucură-te, că la înălţimea Tainei înDumnezeirii te-ai suit;


Bucură-te, că ai fost sfinţit ca rug al rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că de frumuseţea Celei fără de prihană mintea ta s-a uimit;
Bucură-te, că ai împletit Născătoarei de Dumnezeu cununa laudelor cereşti;
Bucură-te, munte duhovnicesc luminat de taina rugăciunii;
Bucură-te, minte luminată de gândul lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai adăpat din paharul bucuriei duhovniceşti;
Bucură-te, că Îngerii s-au bucurat de pocăinţa ta;
Bucură-te, stâlp de foc biruind întunericul deşertăciunii;
Bucură-te, că în acatistele tale ai adunat comorile înţelepciunii;
Bucură-te, că vieţuirea cea smerită a Sfinţilor ai iubit;
Bucură-te, a Sfântului Ioan Teologul prieten preaiubit;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 10
Ca un porumbel înţelegător ai zburat deasupra mării patimilor şi cu toiagul Crucii ai despărţit
marea ispitelor, trecând netulburat de valurile înşelăciunii lumeşti, pe ramurile gândurilor tale
smerite odihnindu-Se Însăşi Maica rugăciunii în cântări de: Aliluia !

ICOSUL 10
Gândurile ţi-ai odihnit prin neostenita cercetare a cărţilor şi scoţând de acolo ca din nişte
adâncuri sfinţite ale Tainelor Duhului mărgăritarele înţelesurilor duhovniceşti, le-ai aşezat pe
acestea la masa inimii, în jurul căreia Hristos cheamă pe toţi Ucenicii Săi, ca să te cinstească pe
tine cu minunată cunună de laude:

Bucură-te, că pe urmele smereniei Cuviosului Dimitrie ai purces;


Bucură-te, trandafir răsărit în grădina cuvântătorilor de Dumnezeu;
Bucură-te, Apostol nenumit în vremuri de prigonire a Credinţei;
Bucură-te, că pe toţi ai întărit în mărturisirea Adevărului;
Bucură-te, că te-ai unit cu Hristos prin legătura rugăciunii;
Bucură-te, tâlcuitor al misticelor întraripări;
Bucură-te, că pornirile patimilor ai tăiat cu sabia rugăciunii;
Bucură-te, moştenitor al testamentului rugăciunii lui Iisus;
Bucură-te, că pe ucenicii tăi ai povăţuit către Hristos;
Bucură-te, că porţile inimii ai deschis cu tânguirea pocăinţei;
Bucură-te, că la înălţimea vieţuirii îngereşti ai ajuns;
Bucură-te, călăuzitor nerătăcit pe calea rugăciunii;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

CONDACUL 11

6
Multe învinuiri nedrepte vrăjmaşul diavol a adus asupra ta prin slugile lui cele întunecate de
necredinţă, dar tu mai dinainte văzând calea Golgotei gătită, cu umilinţă ai strigat către
Hristos, Cel Ce avea să te întărească: Aliluia !

ICOSUL 11
Fost-ai condamnat la ani grei de temniţă, dar priveai cu ochii sufletului numai spre Cel Ce te-a
eliberat pe tine din temniţa patimilor omeneşti şi întru cămara inimii te-ai încuiat, aducând
suspinurile rugăciunii neîncetate; cu gând smerit bătem şi noi la uşa rugăciunii tale, Părinte, ca
să ne slobozeşti din legăturile gândurilor rele, spre a-ţi cânta întru curăţia minţii cântare de
laudă ca aceasta :

Bucură-te, că temniţa ţi s-a făcut mormânt;


Bucură-te, că pătimirii lui Hristos ai urmat cu smerenie;
Bucură-te, făclie a înţelepciunii celor întunecaţi;
Bucură-te, că frigul ai biruit cu căldura rugăciunii;
Bucură-te, căci cu sângele tău ai pecetluit mărturisirea Credinţei;
Bucură-te, că Hristos a dat mărturie despre tine înaintea Tatălui;
Bucură-te, că lanţurile grele ţi-au întărit lanţurile iubirii lui Hristos;
Bucură-te, că răutatea prigonitorilor ai înfruntat cu bărbăţie;
Bucură-te, că te-ai ridicat deasupra valurilor ispitelor;
Bucură-te, că viaţă întocmai cu Îngerii ai vieţuit;
Bucură-te, că frica de Dumnezeu ai avut-o povăţuitoare;
Bucură-te, că nu te-ai temut de ameninţările omeneşti;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit icoana Rugului aprins !

CONDACUL 12
Închisoarea ţi-a fost, cu adevărat, uşă către moarte, căci aici ai răbdat chinuri nenumărate şi
umilinţe, dar în focul rugăciunii ai stins toate durerile, cântând împreună cu Îngerii: Aliluia !

ICOSUL 12
Ca un necunoscut ai murit în închisoare după groaznice chinuri, dar cetele Mucenicilor şi ale
Mărturisitorilor te-au primit pe tine, Părinte, ca pe un mare biruitor al fiarei comuniste; iar
Mântuitorul Hristos, după nemincinoasa Sa făgăduinţă, pentru biruinţă ,,te-a îmbrăcat în haine
albe” şi ţi-a dat ,,a sta cu El pe scaunul de domnie”, ,,neştergând numele tău din Cartea Vieţii”;
de asemenea dar voind a ne învrednici şi noi, te cinstim pe tine aşa :

Bucură-te, că Hristos a primit jertfa ta pentru Adevăr;


Bucură-te, că ai strălucit în ceata Mărturisitorilor lui Hristos;
Bucură-te, că Sfinţii Mucenici ţi-au deschis poarta Raiului;
Bucură-te, că ai luat cununa slavei din Mâna Stăpânului;
Bucură-te, că dai mână de ajutor celor aflaţi în suferinţă;
Bucură-te, că cercetezi cu milă pe cei neputincioşi;
Bucură-te, că Biserica lui Hristos ai împodobit cu Dumnezeieşti cuvinte;
Bucură-te, că din izvorul teologiei tale pe toţi ai adăpat;
Bucură-te, că numele tău în Cartea Vieţii s-a scris cu slove de foc;
Bucură-te, mărturisitor nebiruit al plaiurilor româneşti;
Bucură-te, că te rogi neîncetat pentru mântuirea noastră;

7
Bucură-te, că te-ai mutat la odihna cea netulburată;
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Daniil, cel ce în inimă ai zugrăvit Icoana Rugului aprins !

Condacul al 13-lea (acest condac se zice de trei ori)


O, Sfinte Cuvioase Părinte Daniil, cel ce l-ai ajuns pe Sfântul Daniil Stâlpnicul întru
răbdarea pătimirilor şi ca un alt Daniil leii patimilor ai îmblânzit, strălucind ca un alt Sfânt
Daniil Sihastrul, asemenea unui stâlp de foc al rugăciunii, cere de la Hristos Dumnezeu şi
pentru noi întărire pe piatra mărturisirii Pietrei vieţii, ca Acesteia să-I strigăm totdeauna: Aliluia !

RUGĂCIUNE CĂTRE CUVIOSUL PĂRINTE DANIIL :


O, Sfinte Cuvioase Părinte Daniil, Icoana rugăciunii întrupate, cel ce pe urmele paşilor Maicii
Domnului ai mers şi prin mijlocirea ei ai dobândit darul rugii neîncetate, cu picăturile cuvintelor tale
luminează şi mintea mea cea greu întunecată de patimi !
Cântecul păsării măiastre ai auzit şi de atunci săgeata dorului Dumnezeiesc ţi-a străpuns inima
spre a căuta dulceaţa vederii lui Hristos. Cu tânguirile pocăinţei şi cu suspinurile ostenelilor sihăstreşti
L-ai căutat pe Mirele Ceresc şi nu ai aflat odihnă până ce Soarele dreptăţii nu ţi-a dăruit o rază din
cununa Darurilor Sale. De atunci, cu totul luminându-te, ai fost pus în sfeşnicul Bisericii ca să
povăţuieşti pe mulţi la calea Adevărului. Darul cel dat ţie, prin milostivire Dumnezeiască, l-ai pus la
Picioarele lui Hristos şi, cu laude, te-ai ostenit a împodobi Icoana vieţuirii Sfinţilor. Prin înălţătoarele
acatiste ne-ai zidit nouă scară de rugăciune către cer, lăsându-ne moştenire darul cinstirii cu evlavie a
Sfinţilor. Întru sudorile ostenelilor rugăciunii, din adâncul inimii tale cu Undiţa Duhului ai pescuit
mărgăritarele laudelor Dumnezeieşti cu care ai împodobit Icoana gânditoare a rugului aprins. Fiu iubit
Maicii Domnului te-ai arătat, căci toate puterile sufletului le-ai pus în slujba împărăteştii rugăciuni
către Ceea Ce cheile tuturor Darurilor Cuvântului le poartă în mâinile Sale şi are îndrăzneală a
deschide uşa cămării de nuntă celor ce voiesc a se uni cu Hristos prin rugăciunea neîncetată. Către
Aceasta roagă-te, fericite Mărturisitorule al lui Hristos, ca să privească cu aceeaşi milostivire şi spre
noi, fiii cei pierduţi, ca să fim iarăşi primiţi în cămara Tatălui !
Pe mine, cel cu totul nepriceput în cuvânt şi ros de urzelile multor patimi, prin rugăciunea ta
către Mântuitorul, mă arată mai îndreptat şi râvnitor spre a aduce şi eu ca jertfă inima înfrântă şi
smerită, spre curăţirea mulţimii nelegiuirilor mele! De multa mea împietrire fiind biruit, nici un gând
iubitor nu mă mişcă spre ridicarea din robia egoismului, dar cu părinteştile tale rugăciuni dă-mi să aflu
bucuria slujirii cu smerenie a aproapelui !
Ca un ucenic iubit te-ai arătat Mântuitorului Hristos, asemenea Sfântului Evanghelist Ioan şi,
prin smerite cuvinte izvorâte dintr-o inimă iubitoare întru care făclia râvnei strălucea neîncetat, ai
atras asupra ta acoperământul neîncetat al Milostivirii Cuvântului. Pe acesta dăruieşte-mi-l şi mie, cel
mult greşit, ca să aflu vreme de pocăinţă !
Ca unul ce ai înmulţit vistieria înţelepciunii Bisericii prin acatistele şi scrierile tale insuflate de
Duhul, ca cei 2 bani ai văduvei aşează şi în vistieria inimii mele celei sărăcite de tâlharii multor patimi,
Credinţa şi nădejdea, ca prin ele să mă înalţ şi la dragostea Cuvântului, Cel Ce Se face toate celor ce
nădăjduiesc în El cu Credinţă tare !
Ca unul ce străluceşti în cetele monahilor rugători pentru neamul românesc şi ai deopotrivă
cinstire cu Mucenicii şi părtăşie cu Mărturisitorii, întăreşte pe călugării şi monahiile ce se nevoiesc cu
Dreaptă Credinţă în Mânăstiri şi Schituri, ca să urmeze ei calea rugăciunii pe care ai iubit-o cel mai
mult ca pe un liant al unirii cu Dumnezeul Cel viu întru Sfinţii Săi! Pe creştinii care se nevoiesc în lume
să câştige mult doritul dar al mântuirii îi întăreşte, punându-le în oglinda minţii vieţile minunate ale
Sfinţilor şi cugetul cel smerit, ca şi o călăuză neînşelată spre a ajunge în pământul mântuirii !

8
Pe noi, cei ce încă suntem în întunericul deşertăciunilor acestei lumi şi căutăm cetatea cea
cerească întru suspinuri cu mult dor, dăruieşte-ne făclia rugăciunii tale şi ne întăreşte şi pe noi a
mărturisi la vremea cuvenită pe Hristos, Biruitorul iadului, Cel Ce este Acelaşi, ieri, astăzi şi în veci şi
mântuieşte pe robii Săi pentru rugăciunile Sfinţilor Săi ! Amin !

S-ar putea să vă placă și