Staniloiu Simona Andrada

AMG Anul III

1.Importanta alaptarii

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva la san in primele

6 luni. Asta inseamna ca bebelusul e bine sa primeasca numai lapte matern. Laptele
matern ii ofera toti nutrientii necesari si ajuta copilul sa creasca si sa se dezvolte
armonios si sanatos. Dupa primele 6 luni, se recomanda continuarea alaptarii la san cel
putin pana la varsta de 12 luni, impreuna cu inceperea alimentelor solide.

Laptele matern ofera nutritia ideala pentru sugari. Are un amestec aproape perfect
de vitamine, proteine si grasimi – tot ce are nevoie bebelusul pentru a creste. In plus, este
intr-o forma usor de administrat, nu necesita echipamente de preparare. De asemenea
laptele matern este intr-o forma mai usor de digerat decat formula de lapte praf. Laptele
matern contine anticorpi care ajuta copilul sa lupte impotriva virusurilor si bacteriilor.
Colostrul ofera cantitati mari de imunoglobulina A (IgA), precum si alti cativa anticorpi.
Alaptarea reduce riscul de astm sau alergii. In plus, bebelusii care sunt alaptati exclusiv in
primele 6 luni, fara formula, au mai putine infectii ale urechii, boli respiratorii si crize de
diaree.

Laptele matern este sursa ideala de nutritie pentru bebelusi. Laptele matern
contine tot ce are nevoie bebelusul in primele 6 luni de viata, in toate proportiile potrivite.
Compozitia sa se modifica chiar in functie de nevoile in schimbare ale bebelusului, in
special in prima luna de viata. In primele zile dupa nastere, sanii produc un fluid gros si
galbui numit colostru.

Alaptarea favorizeaza cresterea sanatoasa in greutate si ajuta la prevenirea

obezitatii la copii. Acest lucru se poate datora dezvoltarii diferitelor bacterii intestinale.
Copiii alaptati au cantitati mai mari de bacterii intestinale benefice, care pot influenta
depozitarea grasimilor. In plus, bebelusii alaptati isi autoregleaza si aportul de lapte.
Invata sa manance numai pana cand isi satisfac foamea, ceea ce ii ajuta sa dezvolte
modele de alimentatie sanatoasa.

Pentru mama alaptarea poate ajuta la reducerea kilogramele in plus acumulate in

sarcina. De asemenea, alaptarea ajuta uterul sa se contracte – sa revina la dimensiunea sa
anterioara. Oxitocina, un hormon care creste pe tot parcursul sarcinii, ajuta la stimularea
acestui proces. Mamele care alapteaza au un risc mai mic de depresie.Depresia
postpartum este un tip de depresie care se poate dezvolta la scurt timp dupa nastere.
Femeile care alapteaza par sa aiba mai putine riscuri de a dezvolta depresie postpartum,
in comparatie cu mamele care intarca devreme sau nu alapteaza, potrivit studiilor.

2. Testul Papanicolau

Testul citologic sau citotumoral sau Babeș - Papanicolaou este investigaţia

principală pentru detecția modificărilor patologice ale colului uterin. Este cel mai
important test diagnostic pentru depistarea leziunilor precanceroase şi a cancerului de col
uterin (cancerul cervical).

Testul trebuie facut de absolut orice femeie dupa inceperea activitatii sexuale.
Daca nu exista nici un fel de probleme, recomandarea este ca acest test sa se efectueze
anual, iar daca sunt probleme care trebuie urmarite, testul trebuie facut la intervalul pe
care il recomanda medicul specialist care a depistat respectivele probleme.

Testul nu este o analiza complicata pentru femeie, pregatirea de dinaintea acesteia

este insa importanta, pentru ca de ea tine acuratetea rezultatului.
De aceea, este nevoie ca inainte cu 48 de ore de efectuarea testului sa fie evitate orice fel
de spalaturi intravaginale, contactul sexual, precum si orice fel de medicatie administrata
local. Este recomandat sa nu se efectueze testul in timpul menstruatiei. Cele mai bune zile
pentru recoltare pentru test sunt intre ziua 10 si 20 a ciclului menstrual, unde ziua 1 este
prima zi de sangerare.

3. Screening pentru cancer la san

Screeningul pentru cancerul de sân este definit ca evaluarea mamografică a unei

populații feminine asimptomatice, pentru detecția acestei boli într-un moment în care
poate fi curabilă.

Avantajul major este depistarea într-o fază precoce a cancerului mamar, ceea ce
permite creșterea supraviețuirii. Pacientele în stadii incipiente pot beneficia de un
tratament conservator (extirparea zonei bolnave și nu a sânului în totalitate). 

Un alt avantaj al examenului de screening este unul psihologic: un rezultat bun la

examenul de screening (altfel spus un examen negativ pentru cancer mamar) ne oferă
liniște și siguranță până la următorul examen. Știm că, dacă va apărea la un moment dat
ceva, va fi descoperit într-un stadiu atât de incipient, încât vom avea șanse foarte mari să
învingem această boală.

Din nefericire, în România nu există un program național de screening pentru

cancerul mamar, așa cum există în țările dezvoltate. De aceea, o foarte mică parte din
populația feminină din România merge la controale regulate (sau ”aproape regulate”),
clinice și imagistice (mamografie/ ecografie), constituind „un fel de screening”.