Centrul de Excelență în Servicii și Prelucrarea Alimentelor

Studiu individual
Bazele antreprenoriatului
TAP 181

Elaborat: Cuțulab Virgiliu

Profesor : GrosuDorina
 Deducerea riscurilor și beneficiile unei activități
antreprenoriale
Avantaje ale înființării afacerii proprii:

1. Nu ai un program fix – la un job ai un program bine stabilit în care trebuie să te încadrezi, fie
că îți convine, fie că nu.
2. Nu îți spune nimeni cum să îți faci treaba – iei deciziile pe care tu crezi că trebuie să le iei în
anumite situații.
3. Poți lucra de oriunde: de acasă, din parc, de la birou fără ca cineva să îți ceară socoteală.
4. Ești cel care creează relațiile cu clienții – asta îți dă libertatea de a alege cu cine vrei să lucrezi,
pe când, la un job, este posibil să ți se și impună să lucrezi cu anumiți clienți.
5. Ai control asupra salariului, a timpului liber și de asemenea, dispui de asigurare de sănătate și
pensie așa cum toate joburile ar trebui să asigure.

Dar, în realitate, viața ca om de afaceri nu este așa de roz recum pare. Cum am spus mai sus, sunt
și dezavantaje, cum ar fi:

1. Indiferent cât timp ai crede că ai, de acum tu ești cel mai important din companie așa că,
trezitul devreme nu o să mai fie o chestiune opțională pentru tine. Timpul este limitat!
2. Fiind cel care ia deciziile, trebuie să îți asumi orice repercursiune, altfel, vei risca să pierzi
totul. Fii responsabil!
3. Fii atent la detalii! Fiecare amănunt trebuie analizat și gândit din toate punctele de vedere.
4. Ai grijă cu cine te parteneriezi! Trebuie să îți cunoști clienții!
5. Banii vor fi principala problemă: după ce îi faci, investește-i!
 Programele de susținere a I.M.M.
Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM)
este o instituţie publică, necomercială, creată prin Hotărârea Guvernului nr. 538 din
17 mai 2007, care activează în coordonarea Ministerului Economiei şi în parteneriate
cu alte autorităţi centrale şi locale, asociaţii de afaceri, prestatorii de suport în afaceri
şi întreprinderile mici şi mijlocii.

Misiunea ODIMM reprezintă contribuirea la sporirea competitivităţii economiei

naţionale prin susţinerea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)
din Republica Moldova prin implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor
sectoriale şi proiectelor internaţionale.

Realizarea misiunii se axează pe următoarele domenii de activitate:

 Crearea oportunităţilor de lansare şi dezvoltare a unei afaceri de succes, în special în

zonele rurale;
 Formarea şi amplificarea culturii şi a abilităţilor antreprenoriale;
 Facilitarea accesului IMM la resurse financiare;
 Facilitarea accesului IMM la resurse informaţionale;
 Stimulareadialoguluipublic-privat;
 Susţinerea dezvoltării infrastructurii de suport în afaceri;
 Elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a sectorului
IMM;
 Administrarea Fondului de Stat de Garantare a Creditelor (FGC);
 Acordarea serviciilor de consultanţă şi instruire a managerilor şi angajaţilor IMM;
 Crearea şi dezvoltarea unei r eţele de Incubatoare de Afaceri în Moldova;
 Susţinerea formării de clustere şi reţele inovative;
 Susţinerea dezvoltării asociaţiilor şi instituţiilor de suport în afaceri;
 Cooperarea cu organizaţii naţionale şi internaţionale similare.

ODIMM functioneaza în scopul susţinerii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici

si mijlocii din Republica Moldova, în conformitate cu priorităţile Guvernului stabilite
în strategiile si programele sale de susţinere a sectorului întreprinderilor mici si
mijloci.
 Cadrul legal cu referire la procesul de lansare și înregistrare
a afacerii propii
Codul muncii
Pentru un echilibru în raporturile de muncă legislația în vigoare prevede atât drepturile cât și
obligațiile salariaților. Conform Codului muncii, salariatul are dreptul la încheierea, modificarea,
suspendarea şi desfacerea contractului individual de muncă, în modul stabilit de Cod. De
asemenea, acesta are dreptul la muncă, conform clauzelor contractului individual de muncă și la
un loc de muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, securitatea şi
sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective. Codul mai
prevede că angajatul are dreptul la achitarea la timp şi integrală a salariului, în corespundere cu
calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat, dar și la odihnă, asigurată
prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea timpului de muncă pentru
unele profesii şi categorii de salariaţi, prin acordarea zilelor de repaus şi de sărbătoare
nelucrătoare, a concediilor anuale plătite. Totodată, aredreptul:

 la informarea deplină și veridică privind condițiile de activitate, anterior angajării sau transferării
într-o altă funcție;
 la informarea și consultarea privind situația economică a unității, securitatea și sănătatea în
muncă și privind alte chestiuni ce țin de funcționarea unității, în conformitate cu prevederile
prezentului cod;
 la adresare către angajator, patronate, sindicate, organele administraţiei publice centrale şi locale,
organele de jurisdicţie a muncii;
 la formare profesională, reciclare şi perfecţionare, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative;
 la libera asociere în sindicate, inclusiv la constituirea de organizaţii sindicale şi aderarea la
acestea pentru apărarea drepturilor sale de muncă, a libertăţilor şi intereselor sale legitime;
 la participare în administrarea unităţii, în conformitate cu prezentul cod şi cu contractul colectiv
de muncă;
 la purtare de negocieri colective şi încheiere a contractului colectiv de muncă şi a convenţiilor
colective, prin reprezentanţii săi, la informare privind executarea contractelor şi convenţiilor
respective;
 la apărare, prin metode neinterzise de lege, a drepturilor sale de muncă, a libertăţilor şi
intereselor sale legitime;
 la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de muncă, inclusiv
dreptul la grevă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative;
 la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor
de muncă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative;
 la asigurarea socială şi medicală obligatorie, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin prezentul cod. Orice înţelegere
prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora
este nulă. În același timp, salariatul este obligat să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de
muncă prevăzute de contractul individual de muncă, precum și normele de muncă stabilite.
Salariatul mai este obligat să respecte cerinţele regulamentului intern al unităţii şi să poarte în
permanenţă asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator și să
respecte disciplina muncii. Alteobligațiisunt:
 să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi salariaţi şi cu angajatorul;
 să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalţi salariaţi;
 să respecte cerinţele de securitate şi sănătate în muncă;
 să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului şi ale altor salariaţi;
 să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice situaţie care prezintă
pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului.
De altfel, salariatul mai este obligat să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul
nemijlocit despre imposibilitatea de a se prezenta la serviciu și să prezinte, în termen de cinci zile
lucrătoare după reluarea activității de muncă, documentele care justifică absența. El mai trebuie
să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală în modul stabilit și să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia în
vigoare, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.

Codul civil

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, au fost abrogate o serie de acte normative:

 articolul 21 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi;

 Legea cu privire la secretul comercial;
 articolele 401 și 406 din Legea cadastrului bunurilor imobile;
 Legea cu privire la gaj;
 Legea cu privire la arenda în agricultură;
 articolul 19 din Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător;
 Legea cu privire la leasing;
 Legea cu privire la ipotecă;
 Legea privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;
 Legea privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor.
 Capitolul II din Legea cu privire la asigurări se abrogă la 1 ianuarie 2020.

Codul Civil modernizat instituie o nouă Carte – Moștenirea, care va cuprinde dispoziții
tradiționale și statornicite de divizare a moștenirii în cea legală și testamentară, de determinare a
capacității succesorale, precum și a nedemnității de a moșteni. La fel, este reglementată
competența în materie de moștenire, statutul juridic al moștenitorului, custodia masei succesorale
etc.

Noua versiune a Codului Civil include și norme cu referire la protecția consumatorului prin care
se instituie reguli generale de la care nu se va putea deroga. O altă noutate sunt normele detaliate
cu privire la statutul și regimul juridic al administratorilor. Au fost completate și modificate
multe obligații, inclusiv cele din contractul de investiții în construcții.
 Codul fiscal

Scopul și sfera de cuprindere a Codului fiscal

(1) Prezentul cod stabilește: cadrul legal privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale
obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, bugetului asigurărilor pentru șomaj și fondului de garantare pentru plata creanțelor
salariale; contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale;
modul de calcul și de plată a acestora; procedura de modificare a acestor impozite, taxe și
contribuții sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanțelor Publice să elaboreze norme
metodologice, instrucțiuni și ordine în aplicarea prezentului cod și a legilor de ratificare a
convențiilor de evitare a dublei impuneri în aplicare.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii
reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.
(3) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care
România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispozițiilor
legale în vigoare privind ajutorul de stat.
 Asigurarea cu resurse umane în cadrul întreprinderii

Initierea si desfasurarea cu succes a activitatii firmei depind într-o covârsitoare masura de

gradul în care este înteles, motivat si coordonat factorul uman. Aceasta importanta se explica prin
faptul ca resursele umane au devenit obiectiv de preocupare majora, mai buna utilizare a
factorului munca plasându-se printre caiie si sursele majore de crestere a eficientei si
profitabilitatii firmei.
Analizând factorul uman, într-un context mai larg, reputatul specialist în domeniul resurselor
umane, dr. C. Ghinararu, arata ca "lumea si mai ales economia moderna tind sa devina din ce în
ce mai impersonale. Aceasta nu atât din ratiuni subiective, cât mai ales obiective, dictate de efi-
cienta economica într-un mediu în care concurenta este din ce în ce mai puternica, în care fiecare
poate sa produca din ce în ce mai mult si mai bine si foarte multe tehnologii avansate devin
disponibile pentru afaceri, este absolut normal ca, si în ceea ce priveste resursa umana, sa
primeze eficienta, ('sporul ind ividu lui, problematica lui personala, preferintele sale strict
individuale, cu rare exceptii, sunt putin importante pentru organizatiile moderne, cu exceptia
celor caritabile, atâta timp cât individul face dovada clara ca poate lucra eficace si eficient în
interesul'organizatiei. Aceasta este, de altfel, singurul mod în care el îsi poate satisface
si interesul personal; de fapt, tocmai pentru aceasta, asa cum stim înca de la Adam Smith, el este
interesat sa faca dovada, în cel mai înalt grad cu putinta, a capacitatii sale de a satisface
interesele o 636i83g rganizatiei din care face parte sau din care doreste sa faca parte".
Resursele umane constituie ansamblul resurselor de munca din cadrul unei firme de turism
pe care întreprinzatorul (managerul) le utilizeaza în procesul de producere a bunurilor si
serviciilor turistice într-o perioada de timp data.
 Elaborareastrategiei de motivare a personalului pentru
propria afacere

Motivarea angajatilor a devenit in ultimii ani o preocupare tot mai serioasa o companiilor, care
au observat ca un angajat motivat lucreaza mai eficient, este mai creativ si nu paraseste
compania la prima oferta salariala mai buna.

Iată câteva idei care, puse în aplicare în diverse echipe cu care am lucrat, au
dat rezultate de-a lungul timpului:

1. Feedback legat de rezultate și performanță.

Oamenii din echipa voastră chiar au nevoie de feedback! Oferiți-l în mod curent și faceți-o în
mod specific. Spuneți foarte clar ce îmbunătățiri mai pot fi aduse, revedeți împreună standardele
și faceți un plan de bătaie. Toate acestea îi vor da angajatului puterea să continue, se va simți mai
implicat și îl va face, în timp, un și mai bun profesionist.

2. Acceptarea tuturor.

Dați-le tuturor șansa de a fi auziți în meeting-uri, includeți-i în toate canalele de comunicare din
cadrul echipei din care fac parte, atunci când este necesar, ascultați-le nevoile și încurajați
contribuția fiecăruia.

3. Tratarea echitabilă a membrilor echipei.

Dați-le tuturor posibilitatea să se dezvolte, să crească și să contribuie la bunul mers al echipei și

al companiei; să se implice în mod direct în proiecte de interes major și să aibă curaj să vină cu
idei. Nu există angajați „mai puțin importanți”, ci manageri care nu știu să descopere talente.

4. Consultanță în carieră.

Fiecare dintre angajați are nevoie de o astfel de cale; trebuie să știe către ce se îndreaptă, ce șanse
are, ce oportunități se pot ivi. Există o multitudine de posibilități de a avansa în carieră, nu ezitați
să vă sfătuiți periodic cu persoanele abilitate din cadrul departamentului de resurse umane,
pentru că un angajat fără perspective este un angajat neperformant, care se va transforma cât de
curând într-un angajat cu CV-ul depus prin alte părți, de cele mai multe ori la concurență.

5. Identificarea potențialului.

Fiecare persoană are un potențial minunat, care abia așteaptă să iasă la iveală. Cautați-l, săpați
adânc pentru el. Am asistat la un moment dat, în cadrul unor exerciții de inovație, la feedback-ul
plin de stupoare al unui Country Manager în legatură cu ideile excelente venite de la „un simplu
contabil”, în timp ce oamenii lui de vânzări, printre care și „mâna lui dreaptă”, veniseră cu idei
simple sau nu se implicaseră. Tot repeta: „Dumnezeule, nu mi-aș fi închipuit!”,referindu-se atât
la posibilitățile inimaginabile pe care nu le expoatase niciodată, dar și la slaba implicare a celor
în care el investise mult, mult credit.
6. Încurajarea asertivității.

Nu toți știu să comunice asertiv, mai ales în fața managerului lor. Încurajați-vă echipa să
comunice onest, corect și să aibă curajul să își exprime sentimente, emoții și chiar să spună
„NU”în situațiile în care se cere. Asertivitatea este extrem de sănătoasă în comunicare, oferiți-le
suport celorlalți să o înțeleagă, să o însușească și să o aplice.

7. Dezvoltare accelerată.

Există persoane care vor să se dezvolte, care vor să învețe, care vor să se implice. Încurajați-i să
folosească shadowing-ul, mentoring-ul și coaching-ul pentru a-și atinge obiectivele. Formal sau
informal, orice membru al echipei ar trebui să fie implicat în cel puțin un astfel de program de
dezvoltare. Și nu numai…

8. Oferirea de oportunități de mentoring.

Nu veți putea fi mentor pentru fiecare membru al echipei voastre. Oferiți șansa, fără supărare, că
fiecare să-și gasească un mentor pe măsură în interiorul companiei, din România sau chiar din
afară. Obiectivul final este acela de a le oferi suport celor din echipa voastră să crească, spre
binele fiecaruia în parte, dar și al echipei.

9. Încurajarea networking-ului.

Promovați întâlnirile din cadrul companiei, breakfast meeting-urile, Knowledge Café-urile și alte
întruniri de același gen. În fiecare dintre ele, datorită împărtășirii de „best practices”, de idei etc.
fiecare va avea de câștigat și, mai mult decât atât, se vor întări relații de comunicare și suport
între membrii din echipe diferite ale companiei.

10. Încurajarea participării.

Există multe proiecte în cadrul companiilor la care mulți nu au oportunitatea sau curajul să
participe. Puneți-vă timp în agendă și explicați-le membrilor echipei voastre câtevadetalii despre
proiecte, ce ar însemna implicarea lor, ce beneficii le-ar aduce, atât lor, cât și echipei și
companiei, și încurajați-i să se înscrie în proiecte în care își pot aduce contribuția.
 Evaluarea profesională a angajaților
Ultimele modificari ale Codului muncii au impus angajatorilor intocmirea de acte aditionale la
Contractul Individual de Munca, precum si realizarea unui act aditional la Regulamentul Intern
in care sa fie prevazute modalitatile prin care angajatul este evaluat. Legea nu prevede evaluarea
profesionala ca fiind o obligatie a angajatorului si nici nu impune termenul si perioadele
evaluarii in cadrul unui an calendaristic. Insa in cazul in care aceasta este precizata in
Regulamentul Intern si stabilita de catre angajator, aceasta se poate realiza doar dupa aducerea la
cunostinta a fiecarui angajat.

De unde incepe evaluarea angajatilor?

Pentru o analiza corecta, organigrama si fisa de post sunt principalele elemente de la care
pornesc criteriile de evaluare. Criteriile de evaluare sunt stipulate atat in contractul individual de
munca, cat si in Regulamentul Intern, conform Codului Muncii, astfel incat fiecare angajat
trebuie sa-l fi parcurs si semnat la data angajarii.

Pentru un mediu de lucru sanatos si avantajos de ambele parti, orice companie are nevoie de un
sistem de recompensare al angajatilor, care sa includa urmatoarele 4 componente: compensare,
beneficii, recunoastere si apreciere.

Evaluarea este foarte importanta pentru fiecare angajat. Oamenii au nevoie de confirmari si de
setarea unor noi directii de actiune. Ei trebuie sa stie daca rolul lor in companie conteaza. E o
nevoie fireasca a naturii umane, pe care nu ne permitem sa o ignoram daca ne dorim
performanta. Sistemul de evaluare reprezinta legatura dintre recompensa pe care un salariat
spera sa o primeasca si productivitatea pe care o realizeaza succesiunea normala fiind:
productivitate – evaluarea performantei – recompensa, a spus Ileana Ionescu, Senior Recruiter la
agentia de Recrutare Persons.
Criteriile dupa care se face evaluarea sunt diferite de la o pozitie la alta.
Infunctiedespecificulactivitatiiputemsaevaluam:

 Abilitatiledecomunicare;
 Atitudinea proactiva si spiritul de initiativa;
 Interesul pentru imbunatatirea performantelor personale exprimat prin diferite actiuni;
 Motivatia;
 Capacitatea de a lua decizii importante- valabil in cazul posturilor de management;
 Abilitatile de negociere – valabil in cazul pozitiilor de middle si top management
 Structura elementelor de active și pasive . Structura
bilanțului contabil
Obiectul de studiu al contabilităţii este PATRIMONIUL, format din totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice, precum şi
bunurile la care se referă.

Cea mai utilizată formulă este cea a ecuaţiei generale a patrimoniului, văzută ca echilibru între
Activ şi Pasiv.

Activ = Pasiv
Activul este definit prin prisma structurii de bunuri economice sau mijloace, iar Pasivul prin
aceea de surse de finanţare.
Activele = Datorii + Capitaluri proprii
Activele arată ce deține firma, iar pasivele arată sursele de finanțare a activelor.
Acum, hai să lămurim în câteva cuvinte fiecare termen în parte.

Activele arată care sunt resursele deținute și controlate de firmă, indiferent cine este proprietarul
acelor resurse. Numerarul, banii din bancă, mijloacele fixe, obiectele de inventar, materiile
prime, mărfurile din magazie, materialele sunt toate elemente de activ. La active intră și
creanțele, adică ceea ce ai de încasat de la terți pentru produse sau servicii vândute.
Datoriile sunt obligațiile contractuale ale firmei față de terți. Acești terți pot fi proprietariul sau
alte persoane fizice sau juridice.
Datorii sunt considerate și soldul unui card de credit, și valoare mărfii achiziționate și neplătite,
și datoriile pe termen lung. Orice datorii sau obligații financiare viitoare trebuie incluse în
datorii, ca element de pasiv.
 Fucțiile marketingului
1. de investigare a pietii si a necesitatilor de consum
2. de racordare a activitatii agentului economic la dinamica mediului ambiant
3. de satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum
4. de maximizare a eficientei economice

Functia de investigare a pietii

Investigarea pietii si a necesitatîlor de consum, a mediului economico-social în general,

constituie functia premisa, prin a carei exercitare se urmareste obtinerea informatiilor cu privire
la pietele efective si potentiale, la ansamblul necesitatilor de consum solvabile si insolvabile, dar
si la comportamentul consumatorului.

Se apreciaza ca este functia de baza, deoarece marketingul este de neconceput fara investigarea
pietii si a nevoilor, cu atât mai mult cu cât acesta este un domeniu în care factorii inconfortabili,
ca nevoile si fanteziile cumparatorului, îsi pun serios amprenta.

Daca avem în vedere dinamismul fara precedent în epoca noastra al mediului economico-social
în care-si desfasoara activitatea agentul economic, este limpede ca aceasta functie nu este
conjuncturala, ci ea trebuie sa aiba un caracter continuu, urmând sa alimenteze permanent
sistemul informational cu date noi, pertinente, esentiale si obtinute direct de la sursa prin
cercetarea de teren, dar si cu aportul surselor derivate.

Evident, este functia care le precede pe celelalte si care are caracter determinant, toate celelalte
bazându-se pe datele puse la dispozitie prin investigarea tuturor componentelor mediului ambiant
al agentului economic.

Functia de racordare la mediu

Racordarea activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mrdiului este considerata

functia mijloc, prin care se asigura înfaptuirea obiectivelor strategice ale acestuia, deoarece prin
cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune în fiecare moment (resurse
materiale, financiare si umane) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele
pietii, ale consumatorului.

Conectarea dinamica a agentului economic la mediul economico-social constituie în cele mai

multe cazuri cheia succesului în afaceri. Pe baza cunoasterii componentelor si a factorilor
exogeni si endogeni care influenteaza mediul ambiant, agentul economic adoptând
un comportament activ, creativ fata de dinamica lui continua, poate sa-si stabileasca strategiile
prin care sa beneficieze de influenta pozitiva a mediului, sa ia masuri de contracarare a
influentelor negative si chiar sa intervina pentru modificarea incidentelor lui.

Functia de satisfacere a necesitatilor

Satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum si utilizare reprezinta ratiunea de a fi

a societatii umane si, evident, existenta agentului economic este determinata de nevoia
manifestata în societate, la un moment dat, de realizare a unor bunuri si servicii. De aceea este
considerata functia obiectiv sau scop prin care se vizeaza producerea si oferirea, numai a acelor
produse si servicii necesare consumului productiv si personal, realizându-se astfel corelarea
dintre nevoile membrilor societatii si a resurselor de care aceasta dispune la un moment dat,
înfaptuindu-se astfel recunoasterea sociala a activitatii agentului economic.

Aceasta functie se concretizeaza în politica adoptata de agentul economic în domeniul

produsului, pretului, distributiei si promovarii pe piata, a activitatii desfasurate prin mixul de
marketing. În mod concret se înfaptuieste prin masurile specifice care vizeaza oferirea acelor
bunuri si servicii necesare consumatorului, distribuirea lor în conditii optime, asigurarea unei
largi posibilitati de alegere, informarea consumatorului asupra modalitatilor de utilizare a
produselor si serviciilor, educarea consumatorului si orientarea cererii corespunzator intereselor
agentului economic si ale societatii în ansamblu.

Functia de maximizare a eficientei economice

Maximizarea eficientei economice prin optimizarea profitului este de fapt functia obiectiv
fundamental, deoarece scopul final al activitatii economice a oricarui agent economic este
obtinerea de profit, care-i asigura existenta si dezvoltarea.Infaptuirea ei presupune, alocarea
rationala a resurselor productive rare cu întrebuintari alternative, optimizarea structurilor de
productie, dar si a întregului flux al procesului economic.
 Metodeleși instrumentele de promovare a afacerii
Câteva dintre metodele promțătoare pentru promovarea unei afacerii:
Scrierea articolelor cu subiecte legate de propria afacere. Ideal ar fi ca articolele despre afacere,
cu referire la activitatea desfasurata sau chiar angajati, sa fie publicate in format fizic sau
electronic de catre publicatii de specialitate. Nici cele locale cu caracter general, insa, nu sunt de
evitat. Oricepublicitateestepublicitatebinevenita.
Trimiterea comunicatelor de presa. Aceasta metoda este una excelenta pentru a face cunoscuta
afacerea si evenimentele demne de luat in considerare de public. Este important ca
informatiiletransmisesa fie folositoarepentruclienteluparteneri. Informatiile care se preteaza unei
astefel de promovari: lansarea unor noi produse, sponsorizari, organizarea unor evenimente, tot
ce ar putea pune intr-o lumina pozitiva afacerea.
Social Media. Deja este cunoscut faptul ca Facebook-ul, YouTube-ul, Twitter-ul si alte retele de
socializare au invadat viata de zi cu zi a tot mai multor persoane. Fiecare persoana, fizica sau
juridica, are un cont pe cel putin unul din aceste site-uri de socializare. Recomandarile de pagini,
pagini de prezentare, promotii, concursuri, si altele, sunt metode fara cost de a promova o
afacere.
Prezentari publice. Daca este vorba de conferinte, lansari de publicatii, dezbateri, seminarii, nu
trebuie sa se piarda oportunitatea de a tine un speech prin care sa se promoveze cumva, sau doar
sa aminteasca de afacerea detinuta. Este un mediu propice de a lua contact cu persoane din
domeniul afacerilor cu care s-ar putea colabora.

In concluzie, o strategie de marketing este esentiala in succesul unei afaceri, fie ea mica, medie
sau mare. Totul este ca promovarea sa fie creativa si cat mai atractiva pentru toate categoriile de
potentiali clienti sau parteneri.

Foloseste fiecare hartie, document, in orice format, fizic sau electronic ca mijloc pentru
promovarea afacerii. Daca intreprinzatorul are carte de vizita, este un pas bun. Astfel isi poate
lasa cartea de vizita fiecarei persoane cu care intra in contact. Aceste carti de vizita trebuie sa fie
si ele cu un mesaj care sa atraga atentia asupra afacerii, un logo, un slogan, orice.
Fiecare document trimis in numele firmei, trebuie sa contina un antet, precum si sloganul, logo-
ul si datele de contact ale firmei.
 Structura și conținuturile compartimentelor de bază ale
unui plan de afaceri
Fiecare plan de afaceri are propria lui structură, în dependență de mai mulți factori, printre care
cel mai important este scopul pe care și-l propune antreprenorul în momentul elaborării business
planului.
Structura planului de afaceri, adică compartimentele pe care le va conține, se determină după ce
are loc culegerea informațiilor din sursele interne și externe.
Planul de afaceri trebuie să conțină mai multe secțiuni și anume: descrierea afacerii, strategia și
obiectivele acesteia, produsele și/sau serviciile, politica de marketing, planul financiar, etc. Nu
există un model standard de elaborare a planului de afaceri, însă totuși se recomandă ca unele
compartimente să se regăsească neapărat în conținut.
un plan de afaceri conține:

1. Pagina de titlu
Pagina de titlu a unui plan de afaceri este de obicei coperta acestui document și contează
felul în care este redactată. De obicei, o pagină de titlu ar trebui să conțină mai multe
informații despre: denumirea completă a firmei, adresa juridică, numărul de telefon, fax,
e-mail, site-ul web, numele și prenumele directorului, semnătura acestuia, precum și data
întocmirii planului de afaceri.
Pagina de titlu nu ar trebui să fie încărcată, ci dimpotrivă, simplă, ordonată și atractivă

2. Scopul elaborării planului

Pe prima pagină a planului de afaceri trebuie să se regăsească scopul elaborării planului
de afaceri, într-un mod cât mai simplu, dar cu date concrete. În dependență de scopurile
urmărite, conținutul acestei pagini poate varia de la caz la caz. Spre exemplu, dacă
obiectivul principal al planului de afaceri constă în obținerea unui împrumut, atunci pe
prima pagină a planului ar trebui să fie expuse răspunsuri la mai multe întrebări în
privința persoanei care solicită împrumutul, statutul juridic al companiei, suma solicitată,
scopul acesteia, modul în care vor fi utilizați banii împrumutați, cum va influența
dezvoltarea afacerii banii împrumutați, dar și de asemenea, când și sub ce formă vor fi
restituiți aceștia. Este recomandat ca obiectivul principal al planului să nu depășească o
pagină. E necesar de menționat că scopul elaborării planului de afaceri poate fi redactat
doar după ce au fost efectuate calculele necesare și s-a elaborat secțiunea privind
informațiile financiare.

3. Cuprinsul planului de afaceri

În cuprins se regăsesc compartimentele de bază ale planului de afaceri cu indicarea
paginilor unde se află acestea. Cu ajutorul cuprinsului, persoanele cointeresate în planul
de afaceri, vor găsi informația necesară mult mai ușor.

4. Sumarul (rezumatul sau sinteza planului de afaceri)

Sumarul este acel compartiment al planului de afaceri, care trebuie să fie scris în așa
mod, încât să trezească interes unui potențial investitor pentru a citi planul de afaceri în
întregime. De obicei, sumarul se elaborează după ce au fost scrise celelalte
compartimente. În mediu rezumatul conține 1-4 pagini și include esența planului de
afaceri. De asemenea, sumarul trebuie să ofere informații clare despre întreprindere,
produsele fabricate sau serviciile prestate, date concrete cu privire la potențialul pieței,
care sunt prioritățile produselor/serviciilor propuse, volumul vânzărilor preconizate,
nivelul rentabilității, calificarea personalului, etc.
 5. Descrierea afacerii
În cadrul acestui compartiment se face o descriere detaliată a afacerii, care de obicei
reflectă informația despre întreprindere și obiectivele generale și specifice ale acesteia.

Descrierea firmei trebuie să conțină:

o Denumireacompletă a întreprinderii;
o Data și numărul de înregistrare, codul fiscal;
o Statutul juridic al firmei și adresa acesteia;
o Numele, prenumele fondatorilor și cota fiecăruia;
o Domeniul de activitate al firmei (comerț, servicii, industrie), precum și o
prezentare succintă a produselor/serviciilor și a potențialilor clienți;
o Condițiile actuale (în caz în care planul se elaborează pentru o firmă deja
existentă pe piață);
o Strategiile de diversificare și perspective de dezvoltare ale companiei;
o Poziția în ciclul de viață, adică în ce stadiu de viață se află domeniul de activitate
pentru care s-a elaborat planul de afaceri.

De asemenea, în acest compartiment se precizează obiectivele generale și specifice ale afacerii,

se demonstrează cum și când se va implementa planul de afaceri în realitate, dar și cine se va
ocupa de aceste sarcini. Tot aici se pune un accent deosebit pe strategiile care vor fi adoptate pe
perioada desfășurării activității companiei, dar și care sunt obiectivele concrete pe o durată de 2-
5 ani.

6. Descrierea pieței
Descrierea pieței presupune o prezentare detaliată a produselor fabricate și/sau serviciilor
prestate de către întreprindere, analiza clienților și a concurenței, precum și specificarea
segmentului de piață.

o Descrierea produselor/serviciilor
La acest compartiment trebuie să se găsească răspunsuri la câteva întrebări:
 Concret ce produse/servicii va oferi întreprinderea clienților?
 Ce necesități vor satisface acestea (nevoi vitale, de modă, etc)?
 Ce căi de distribuire vor fi utilizate pentru ca produsele/serviciile să
ajungă la clienți (angro, prin intermediul<="" li="">
 Care sunt parametrii economici ai produsului/serviciului oferit de firma
Dvs? (prețulderealizare, beneficiul, costuldeproducție)?
 Care sunt caracteristicile produselor fabricate de firma Dvs?
 La ce etapă a ciclului de viață se află aceste produse?
 Cum arată ambalajul și designul produselor?

După ce s-au identificat răspunsurile pentru întrebările enumerate mai sus, este necesar de
argumentat care ar fi motivele pentru care consumatorii ar alege anume produsele acestei
companii. Tot aici pot fi anexate diverse broșuri, cataloage, poze sau schițe ale produselor.
Produsele/serviciile trebuie prezentate în așa fel, încât investitorii sau creditorii să fie ferm
convinși că oferta prezentată în acest plan este mai eficientă decât cea a concurenței.

7. Clienții
La elaborarea planului de afaceri trebuie să se găsească răspunsuri pentru o
serie de întrebări, care i-ar determina pe antreprenori să ofere clienților
exact ceea ce vor aceștia.
 Cine sunt/vor fi clienții Dvs (vârsta lor, starea materială, statutul social,
etc.)?
  Ce îi determină pe clienți să aleagă produsele/serviciile propuse de Dvs?
 Ce sumă sunt dispuși clienții să plătească pentru aceste produse/servicii?
 Care este frecvența de cumpărare?
 Ce apreciază cel mai mult clienții la produsele/serviciile propuse de firma
Dvs?
 Ce cantitate de produse vor procura clienții?
 Care este prețul de vânzare acceptabil pentru clienți?

o Segmentul de piață
Pentru a analiza segmentul de piață, e necesar să se studieze:
 Piața pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul și
caracteristicile acesteia;
 Mărimea pieței respective și cota de piață a întreprinderii;
 Tendințele pieței, fie că piața este în creștere, staționară sau în descrește.
Indiferent de situație, este necesară o analiză detaliată în acest sens;
 Modalitățile prin care întreprinderea își va păstra poziția pe piață sau chiar
o va mări;

o Concurența
La acest compartiment, persoana care elaborează planul de afaceri trebuie
să fie cât se poate de sinceră în ceea ce scrie. Pentru a vedea în realitate care
este situația pe piața concurențială este nevoie de acumulat și de analizat mai
multe informații despre:
 Produsele/serviciile concurente și firmele care le produc sau le prestează;
 Nivelul prețurilor pentru producția concurenților;
 Strategiile utilizate de către concurenți (reduceri de preț, bonusuri pentru
loialitate, creșterea calității, etc.)
 Părțile slabe și forte ale concurenților, precum și reputația acestora;

8. Activitatea de marketing
Este deja demonstrat că pentru a avea o afacere prosperă contează enorm de mult
activitatea de marketing. Acest compartiment nu ar trebui să lipsească din planul de
afaceri. Este nevoie ca specialiștii să afle preferințele și așteptările clienților, doar în acest
mod e posibil de realizat o strategie de marketing care va permite satisfacerea
necesităților clienților. Contează foarte mult și strategia de stabilire a prețurilor, metodele
de distribuție și vânzare ale produselor, precum și publicitatea companiei.

o Strategia prețurilor
Există câteva modalități de calculare a prețurilor, iar antreprenorii își aleg
varianta care le convine și se potrivește produselor/serviciilor:
 Orientarea după costuri – este o metodă care permite antreprenorului să-și
maximizeze profitul și poate fi aplicată atunci când concurența lipsește sau
este neînsemnată.
 Orientarea după cerere – poate fi aplicată în condițiile unei piețe
nesaturate sau pentru acele întreprinderi care dețin o poziție dominantă în
domeniul respectiv;
 Orientarea după concurenți – este o metodă care se aplică în cazul când pe
piață este o concurență puternică. Evident că un antreprenor care va dori
să-și comercializeze produsele, neapărat va ține cont de prețurile
concurenților.

La stabilirea prețurilor se poate selecta o singură metodă sau o

combinație dintre acestea.
 o Distribuția și vânzarea produselor
La acest compartiment de obicei se analizează canalele de distribuție
utilizate de întreprindere, studiindu-se cu atenție beneficiile și
dezavantajele fiecăruia în parte. Printrecanalelededistribuțiesepoatedeales:
 Vânzareadirectăconsumatorilor;
 Vânzareacuridicata;
 Vânzarea cu amănuntul (prin intermediul propriilor magazine sau a rețelei
de comerț).

o Publicitatea și promovareaîntreprinderii
Cât de perfect și util nu ar fi un produs sau serviciu, în majoritatea cazurilor, fără
publicitate afacerea nu are șanse mari de reușită. Antreprenorul trebuie să
stabilească metodele de reclamă de care are nevoie și să evalueze impactul
acestora. Spre exemplu presa – presupune un cost modest, eficacitate bună, iar în
timp, companiile de durată dau rezultate pe măsură. De asemenea, ar fi cazul ca în
planul de afaceri să fie reflectate concret ce mijloace de reclamă vor fi utilizate în
activitatea de marketing: presa, televiziunea, radioul, internet-ul, etc.

9. Organizare și conducere
Succesul unei afaceri se bazează nu doar pe idei, dar în mare parte pe angajații de
rând și echipa managerială. Anume din acest motiv, compartimentul respectiv va
dezvălui care sunt cerințele față de personalul care va fi angajat, calificarea acestora
și la general obligațiile de serviciu pentru fiecare în parte.
o Procesul de producție
o Acest compartiment se elaborează de către întreprinderile producătoare și conține
următoarele informații despre:
 Etapele procesului de producție, timpul și fondurile necesare;
 Echipamentul necesar pentru procesul de producție și furnizorii acestuia;
 Cerințele procesului de producție: materia primă, metodele de control al
calității, furnizorii, capacitățile de producție existente, etc.

În caz că există deja un prototip al produsului, acesta se anexează planului de afaceri, în caz că
acesta lipsește, se vor adăuga schițe, desene ale produsului, etc. De asemenea, pot fi adăugate
copiile contractelor încheiate cu furnizorii.

o Managementul și personalul
Angajații sunt cei care pun în aplicare ideea de afaceri a antreprenorului, de
aceea contează enorm calificarea acestora, motivarea și dorința continuă de a
învăța și a se perfecționa în activitatea de zi cu zi. Aiciartrebuisăseanalizeze:
 Organigramagenerală a întreprinderii;
 Descrierea posturilor de conducere și aria de responsabilitate a
conducătorilor;
 Metodele de angajare ale personalului;
 Componențapersonaluluiîntreprinderii;
 Metodele de motivare, instruire și control utilizate pentru angajații
companiei;
 Formele de salarizare ale angajaților;

10. Finanțarea afacerii

Acest compartiment deține un rol foarte important în structura planului de afaceri,
fiindcă demonstrează în baza unor calcule exacte eficacitatea afacerii planificate. De
 obicei atunci când se fac calculele financiare, se urmărește evoluția acestora pe un
anumit interval de timp (3-7 ani). Planulfinanciarreflectă:
o Cât va costa înființareafirmei (dacă este vorba despre o firmă nouă);
o De câți bani este nevoie în primul an de activitate?
o Situația financiară curentă (în caz că întreprinderea există deja pe piață);
o Rezultatele preconizate (venitul estimat în primii ani de activitate);
o Analizafluxuluidenumerar;
o Situația previzională a profiturilor și pierderilor;
o Strategiafinanciară;
o Analizapraguluiderentabilitate;
o Situația veniturilor și a cheltuielilor;
o Bilanțulcontabilprevizionat, etc.

Dacă se va solicita vreun împrumut, atunci în planul financiar trebui să fie

reflectată suma concretă, destinația acestor bani, dar și perioada de rambursare.

11. Evaluarea riscurilor

Orice întreprindere, mai devreme sau mai târziu se poate confrunta cu o serie de
riscuri, care de multe ori creează dificultăți în activitatea întreprinderii. Anume din
acest motiv, cu scopul de a preveni și a minimaliza riscurile unei activități, la
elaborarea planului de afaceri, se ține cont de aceste detalii.

Principalele riscuri la care ar fi cazul să atragem atenția sunt:

o Riscurile de producție – sunt acele riscuri legate nemijlocit de procesul de
producție sau cele care apar în procesul de aprovizionare cu materii prime. Pentru
a reduce acest risc se recomandă existența unui control eficient asupra procesului
de producție;
o Riscurile comerciale – sunt riscurile ce au legătură cu piața, distribuirea
produselor, diminuarea cererii, apariția noilor concurenți, etc. Pentru a minimaliza
apariția acestui risc ar fi bine ca periodic să se analizeze piața, să fie creată o
politică corespunzătoare a prețurilor și să se lucreze activ în secția de marketing.
o Riscurile financiare – de obicei sunt provocate de procesele inflaționiste,
fluctuațiile cursurilor valutare, neachitări generale, etc. Pentru diminuarea acestui
risc se recomandă ca în cadrul întreprinderii să se creeze un sistem efectiv al
managementului financiar.

Alte riscuri la care ar fi cazul să atragem atenție sunt riscurile politice, riscurile de
personal, riscurile provocate de cazurile de forță majoră, etc.

12. Cererea de împrumut

Acest compartiment se formulează doar în cazul în care planul de afaceri este întocmit
pentru a obține finanțare. Aici se prezintă scopul împrumutului, suma cerută, dar și
perioada de restituire a împrumutului. Scopul împrumutului trebuie să fie descris în mod
detaliat, precizându-se modul în care mijloacele financiare primite vor fi utilizate.
Formularea scopului obținerii împrumutului trebuie făcută în mod detaliat, fiindcă ceva
simplu și concis nu este binevenit, spre exemplu: „Firma dorește un împrumut pentru
modernizarea activităților”. Creditorii sau investitorii nu vor fi mulțumiți de o astfel de
atitudine. Ei ar putea să fie atrași mai mult de o astfel de formulare: „Firma își propune
modernizarea activităților de producție, iar în acest sens se dorește procurarea a 2 mașini
de cusut performante, de mare randament, care vor crește productivitate cu 15%, etc.” Un
alt element cheie al cererii de împrumut sau investiție îl reprezintă programul de
 rambursare a mijloacelor financiare solicitate. Fără o astfel de dovadă, cererea de
împrumut va fi cu greu acceptată.

13. Anexe
Anexele de obicei pot conține documente care confirmă statul juridic al firmei. De
asemenea, la acest compartiment pot fi adăugate fotografii, desene sau schițe ale
produselor.

Informația prezentată mai sus reflectă structura generală a planului de afaceri de la care evident
că puteți face abateri. Încercați pe cât este posibil să întocmiți Dvs planul de afaceri, decât să
apelați la o firmă de consultanță. În procesul elaborării vor apărea o serie de întrebări, la care
neapărat veți căuta și veți găsi răspuns, astfel vă va fi mai ușor la implementarea planului de
afaceri în realitate.