Enumerați și prezentați, pe scurt, Tulburările clinice de pe Axa II a DSM (SCID-II) și realizați

un Interviu Clinic pentru una dintre aceste tulburări (la alegere).

Tulburare de Personalitate Paranoidă

Tulburare paranoidă de personalitate face parte din grupul tulburărilor de personalitate
numite excentrice alături de personalitatea schizoidă și schizotipală.
Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt caracterizate prin suspiciune și
neîncredere față de ceilalți oameni, credința că ceilalți au ca scop să le folosească, să le lezeze în
vreun fel sau să le păcălească. Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă se tem că orice
informație personală ar putea fi folosită împotriva lor de aceea dacă ajunge în mâinile altora. 
Tulburare de Personalitate Schizoidă
Tulburarea schizoidă de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburărilor
excentrice. Persoanele cu o astfel de tulburare de personalitate au tendința spre retragere și
izolare socială, își sunt suficiente lor însele și nu simt nevoia de interacțiune și comuniune cu
alții. 
Prezintă afinitate pentru viața în singurătate, prezintă ca trăsătură caracteristică lipsa de
interes și răceală față de contextul social. Par neinteresați de ceilalți în cadrul contactelor sociale,
par lipsiți de energie și de trăiri emoționale.
Tulburare de Personalitate Antisocială
Persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate au moral scăzut cu privire la
respectarea legii și a drepturilor cetățenilor pe care le încalcă, a dreptului la securitate personală
și a bunurilor proprii. Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială încalcă drepturile
altora fără să regrete faptele pe care le săvârșesc. Pot recurge la furt, acțiuni ilegale, procurarea
de bunuri ce aparțin altora prin minciuni, violență, foc de armă ect. Recurg la orice mijloace,
chiar dacă lezează integritatea fizică și morală a celorlalți. De obicei nu au sentimentul
responsabilității sau al culpei față de ceea ce fac. Comportamentul antisocial, moralul scăzut este
asociat cu un comportament agresiv și impulsiv. Persoanele cu tulburare de personalitate
antisocială se simt frustrate ușor dacă nu obțin ceea ce vor și își pierd rapid controlul, dând frâu
impulsurilor. Comportamentul delincvent al minorilor poate fi un factor de risc care duce la
dezvoltarea personalității antisociale. 
Tulburare de Personalitate Schizotipală
Tulburarea schizotipală de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburărilor
de personalitate denumite excentrice. Sunt prezente tulburări la nivelul gândirii și percepției,
gândirea magică sau fabuloasă, aceste persoane cred că sunt dotate cu capacități deosebite,
telepatice și că dispun de un al șaptelea simț. Diagnosticul se personalitate schizotipală se pune
dacă tulburarea se  manifestă încă din adolescență, este durabilă în timp și duce la funcționarea
deficitară în societate.  
Tulburare de Personalitate Bordeline
Face parte din grupul tulburărilor de personalitate dramatice, după tabloul clinic, alături
de tulburările de personalitate antisocială, narcisistă și histrionică. Tulburările de personalitate
bordeline (instabile emoțional) au un tablou clinic dramatic, sunt cele mai severe și cele mai
frecvente în clinicile de psihiatrie. 
Persoanele cu tulburări de personalitate de tip bordeline au dificultăți majore în a-și
cunoaște și controla emoțiile, impulsurile și relațiile cu ceilalți. Comportamentul de
autovătămare este frecvent în scopul reducerii anxietății și/sau cu scopul de a-și produce
suferință.
Tulburare de Personalitate Histrionică
Face parte din grupul tulburărilor de personalitate dramatice alături de tulburarea de
personalitate antisocială, bordeline și narcisistă. Denumită înainte isterie sau personalitate
isterică, nevroză isterică, tulburarea de personalitate histrionică se descrie prin dramatism,
comportament de tip teatral, demonstrativ, comportament de seducție sexuală, cu scopul de a
atrage și a se situa în centrul atenției celorlalți. Reacțiile emoționale sunt exagerate iar
comportamentul este provocator, cu sau fără intenție. 
Tulburare de Personalitate Narcisistă
Face parte din grupul B al tulburărilor de personalitate etichetate ca dramatice.
Tulburarea de personalitate narcisistă se descrie printr-un model de comportament constant
dominat de nevoi de grandiozitate, nevoi de apreciere și admirație din partea celorlalți și cu un
nivel empatic scăzut. Persoanele cu această tulburare nu înțeleg trăirile emoționale ale celorlalți,
țin cont doar de interesele proprii. 
 Persoana cu tulburare de personalitate narcisistă este o persoană centrată pe sine însuși,
pe nevoile proprii, de mărire, de status, de succes personal, fie că este vorba de carieră sau
acumulare de bunuri materiale.
Tulburare de Personalitate Fobică
Face parte din grupul tulburărilor de personalitate anxioase și se caracterizează prin
teama de evaluarea celorlalți, teama de respingere și prin urmare evitarea contactelor sociale.
Persoana cu tip de personalitate fobică se simte neacceptată, neprețuită de ceilalți și este sensibilă
la critică. Acesta este motivul pentru care persoana cu tulburare de personalitate evitantă evită
relațiile cu alții, trăiește sentimentul insuficienței, al inferiorității în raport cu alții, de unde
neliniștea și anxietatea. Acestea sunt persoane observante ale mediului din jur pe care-l scanează
pentru a identifica semnale de neacceptanță și critică.
Tulburare de Personalitate Dependentă
Persoana cu tulburare de personalitate dependentă nu poate trăi pe propriile picioare,
trăiește prin alții. Are nevoie de stimulare și sprijin continuu din partea altora. Nu are propriile
ținte și interese în viață, își lasă viața în mâinile altora cu încredere oarbă, acceptă să fie condusă
în viață de către alții (de ex partener de viață). Este lipsită de păreri proprii sau nu și le exprimă
de teama de a nu fi părăsită. Încrederea în sine ca și imaginea de sine slabă face ca o astfel de
persoană să evite să-și asume responsabilitatea pentru activitățile zilnice căci se îndoiește de
capacitatea ei de a se descurca. De obicei orice activitate zilnică sau decizie este inițiată și
condusă de către altcineva. Anxietatea este trăsătura generală, persoana cu tulburare de
personalitate dependentă trăiește cu teama de separare ca și cu teama să trăiască singură. O astfel
de persoană este imatură, are nevoie de un partener ca să obțină atenție și protecție. Dificultatea
apare atunci când persoana de care au fost dependente toată viața (ca de ex soțul) decedează.
Atunci persoana cu tulburare de personalitate dependentă poate face un episod de depresie.
Tulburare de Personalitate Obsesiv-Compulsivă
Persoanele cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt persoane perfecționiste,
centrate pe reguli, detalii, disciplină.
Activitățile și sarcinile le îndeplinesc urmărind cele mai mici detalii, refac sarcinile până
când cred că sunt perfecte, fără lipsuri și greșeli. De obicei persoanele cu tulburare de
personalitate obsesiv-compulsivă își asumă realizarea sarcinilor în întregime fără să delege altora
sarcini de mai mică importanță. Au un nivel de constiinciozitate ridicat, fiind persoane
preocupate să nu piardă controlul, urmărind ca totul să iasă perfect. 
Tulburare de Personalitate Evitanta
Persoanele cu tulburare de personalitate evitantă evaluează adesea cu multă atenție
mișcările și expresiile celor cu care vin în contact. Comportamentul lor anxios și tensionat poate
provoca ridiculizare și batjocură din partea celorlalți, ceea ce le va confirma  nesiguranța cu
privire la propria persoană. Le este foarte teamă de posibilitatea de a reacționa la critica venită
din partea celorlalți prin plâns sau prin înroșirea feței.  Acești oameni sunt descriși ca fiind
emotivi, timizi, singuratici și izolați. Cele mai mari probleme vizează funcționarea socială și
profesională. Respectul de sine scăzut și hipersensibilitatea la respingere duc la restrângerea
contactelor interpersonale.
Astfel, oamenii cu tulburare de personalitate evitantă devin izolați și de obicei nu au o
rețea socială de suport suficient de largă pentru a-i ajuta în situații de criză. Deoarece își doresc
afecțiune și acceptare, își imaginează relații ideale cu ceilalți. Comportamentul evitant le
afectează și funcționarea profesională, deoarece încearcă să evite situațiile sociale care pot fi
importante pentru satisfacerea cerințelor de bază ale unui loc de muncă sau pentru avansare.