Tema: Metodologia cercetării sociologice.

1. Precizări metodologice conceptuale.Cerințe metodologice în cercetarea sociologică.

2. Metode sociologice : ancheta sociologică, chestionarul, interviul.

1. Sociologul- persoana care realizează cercetarea sociologică în format electronic sau formă scrisă. El nu
poate realiza în totalmente cercetarea sociologică, dacă nu are ajutor din partea operatorului din teren.
Operatorul de teren- este persoana care realizează cercetarea sociologică în teren fiind instruit de către
însăși sociologul.
Orice cercetare sociologică trebuie inițial să conțină tema sau subiectul cercetării. Exemplu analiza opiniei
oamenilor prin deschiderea unui centru educațional pentru copii, în baza tematicii sociologul formulează scopul
( unul general) apoi obiectivele și după metodologia de cercetare.
Asistentul social cît și sociologul sunt cei care întocmesc ancheta socială/sociologul- ancheta sociologică,
interviul,obsrvația și celelalte metode iar lucrătorul social în domeniul asistenței sociale iar în domeniul
sociologiei-operatorul de teren colecteazădatele pentru a fi prelucrate de către sociolog și asistent social.Operatorul
de teren colectează informația, o transmite sociologului iar sociologul ramâne să prelucreze informația.Pentru a
ușura un program numit SPS ( un program unde datele se prelucrează și cu ajutorul lui, AS analizează mai ușor și
rapid datele transformându-se și în %).
Cerințele metodologice în cercetarea sociologică:
1. Completarea și formularea corectă a întrebărilor din ancheta sociologică, interviu, chestionar.
2. Implicarea și instruirea corectă a operatorilor de teren.
3. Urmarea pașilor metodologici. Exemplu pasul 1:Următoarea cerință metodologică este completarea
corectă și explicarea corectă de către operatorii de teren, persoana care urmează să completeze chestionarul
sau ancheta sociologică.
4. Interpretarea corectă a datelor.
2. Metodele sociologice:
- Ancheta sociologică;
- Chestionarul ;
- Interviul ;
- Sondajul de opinie;
- Observația.
Chestionarul – este și un instrument sociologic în completarea și realizarea anchetei sociologice.
Chestionarul este ,,un set de întrebări, bine organizat și structurat pentru a obține date cât mai exacte cu
privire la o persoană sau la un grupde persoane, și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris. Este o
tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi,
eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de
anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a
fi înregistrate în scris.
Ancheta sociologică- este o metodă care are drept scop culegerea informației asupra opiniilor indivizilor despre
anumite date concrete specificate în tematica anchetei sociologice.
Ancheta sociologică- este numită ca cea mai complex metodă.Complexitatea ei este redată de către ansamblul
instrumentelor sociologice:
1. Chestionarul
2. Ghidul de interviu
3. Planuri de anchetă
Tehnicile sociologice:
1. De codificare
 1. Ancheta sociologică are un caracter standartizat;
2. Este o metodă complex;
3. Are la bază chestionarul sociologic;
4. Trebuie să satisfică cerința reprezintativității eșantionului;
5. Urmărește colectarea informației relative simple.
6. Colectează informația în mod individual de la persoană.
Eșantion- este numărul de personae supuse intervievării.
Ancheta sociologică este o metodă care colectează o cantitate mare de informații numită metoda
cantitativă.
Există mai multe tipuri de anchete:
1. Cantitative
2. Calitative
3. Extensive
4. Intensive
5. Directe
6. Indirecte
7. Colective
8. Individuale .

Structura anchetei sociologice:

1. Date personale;
2. Istoricul familiei;
3. Venitul familiei;
4. Starea de sănătate;
5. Locuința ( condițiile de locuit);
6. Concluzii/propuneri.
Observația- la realizarea observației sociologice participă două părți
1. Obsrvatorul
2. Observatul/observații
Observația se divizează în două mari categorii:
1. Spontană;
2. Științifică.
Observația științifică:
1. Observația de diagnostic
2. Observația experinmentală
3. De explorare
4. Participativă.
Interviul- este una dintre cele mai frecvente metode și este o metodă calitativă. Desfășurarea acestei metode este
mult mai concretă și presupune o interacțiune dintre cei aflați față în față de aceea cel care răspunde utililizînd
limbajul nonverbal, operatorul de teren sau sociologul poate să deducă anumită informație. Eșantionul interviului
este mult mai redus.
Sondajul de opinie este:
1. Metodă de cunoaștere;
2. Analiza opiniei;
3. Opurtunitate social;
4. Relaționare social.
Sondaj de opinie - este metoda de cunoaștere a opiniei publice pe baza chestionarului și a eșantionului stabilit.
Sondajul de opine este realizat pentru:
1. Cunoașterea opiniei despre realizarea unei alegeri: electorale,parlamentare, prezedențiale.
2. Cunoașterea reală a situației în care se află membrii societății ( anonim)
3. Măsurarea opiniei în scopul schimbării sociale
4. Cercetarea necesităților membrilor comunităților
5. Cercetarea solicitărilor membrilor din societate.
Sondajul de opinie apare în anul 1928 la inițiativa sociologului George Gallup.În 1934 a deschis institutul numit
Gallup Poll- primul institute American de opinie pentru a afla care va fi % în alegerile electorale. Mai tîrziu
instituțiile de analiză a opinie publice s-au deschis în Franța, Germania,Marea Britanie,Polonia, Olanda,România.
Caracteristicile sondajului de opinie:
1. Se realizează pe baza chestionarului
2. Sociologul selectează un eșantion fix
3. Se ține cont de reprezentativitate
4. Presupune o chestionare direct a publicului
5. Impune reguli stricte de păstrare a anonimatului persoanei
6. Impune crearea de o relație temporară.
Instituțiile privind sondarea opiniei publice în RO și MD
1. IRSOP- institutul roman pentru sondarea opiniei publice
2. INFAS- institutul de științe sociale applicate /
În R.Moldova spre deosebire de acestea mai există centrul de cercetare Opinia.
Sondajul de opinie studiază:
1. Opinia
2. Comportamentul
3. Atitudinea
4. Sugestiile/recomandările.