TEMA 3.

INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ
 PLAN:

1. Ciclicitatea şi structura ciclului economic

2. Tipologia ciclurilor economice şi
manifestările ciclului de afaceri
3. Factorii determinanți și indicatorii ciclurilor
economice
4. Politici de stabilizare macroeconomică
 1.Ciclicitatea şi structura ciclului
economic
Activitatea economică nu are o evoluţie uniformă,
liniară, deci este fluctuantă.

Ciclicitatea - constituie o forma specială de evoluție a

activității economice, în cadrul căreia alternează
perioade de creștere cu perioade de încetinire a
creșterii, de stagnare sau declin economic.
(venitul naţional, volumul de producţie, investiţiile, consumul,
ocuparea forţei de muncă etc...)
Ciclicitatea

formă de mişcare a activităţii

economice în care fazele de
creştere (expansiune) sunt urmate
de cele de descreştere şi stagnare
(recesiune).
2.TIPOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE

Cicluri tehnologice, tip

Cicluri sezoniere 1-2 ani
Kondratieff ,50-60 ani
Cicluri politice 4- 8 ani Cicluri demografice 20 -30
Cicluri de afaceri, tip Juglar ani
 etc
DINAMICA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

Fluctuații
economice

Sezoniere Accidentale Ciclice

Y
Y
Y*

Y* – PIB potenţial
Y – PIB efectiv

t
CARACTERISTICILE CICLULUI
ECONOMIC

 PERIOADA
 AMPLITUDA
 FRECVENŢA
 Ciclul economic – durată de timp determinată, în cadrul
căreia activitatea economică parcurge, în evoluţia sa,
anumite faze ce au caracter repetabil şi într-o anumită
succesiune.
PIB
Punctul de contracție

Punctul de relansare

Recesiune Expansiune Recesiune

Timpul

Ciclul economic
FAZELE CICLULUI ECONOMIC
 EXPANSIUNE
 RECESIUNE
 SUPRAPRODUCŢIE , RELANSARE (BOOM,PICK)
 SUBPRODUCŢIE, CONTRACȚIE (DEPRESIE)
Structura ciclului economic

Puncte de
cotitură
• înviorarea (AB) • criză (C)
• Expansiune (ABC) • superior • criză (E)
• boom (C) (C,G)
• Recesiune (CE)
• inferior (A, E)
RELANSAREA RECESIUNEA
(AC; EG) (CE)

Y G
●

ciclu

Y*
●
C ● F
D
●

●
B ● ciclu
E

●
A
Caracteristica elementelor de structură ale ciclului
economic
Faza de expansiune Faza de recesiune Punctul de Punctul de relansare
(ascendentă) (descendentă) contracţie (boom) (baza,depresie)

• faza de creştere a • faza de scădere a • punctul în care • punctul în care

variabilelor variabilelor factorii ce generează factorii ce
economice; economice; frânarea sau încurajează
• proces de avânt • proces de declin scăderea variabilelor creşterea economică
cumulativ, de cumulativ al economice încep să devin mai puternici
autoalimentare, de activităţilor domine factorii care decât obstacolele în
autoîntreţinere şi economice, de încurajează calea creşterii
auto-accelerare a scădere a surselor de creşterea economice;
activităţilor încurajare a creşterii economică; • marchează sfârşitul
economice; economice. • din acest punct fazei de recesiune şi
• plafonul maxim al economia intră într-o începutul unei noi
expansiunii este perioadă de faze de expansiune.
cauzat de epuizarea recesiune.
resurselor
economice,
creşterea costurilor
unitare, fenomene
social-politice şi
militare etc.
3.Factorii determinanți și indicatorii ciclurilor economice

Indicatori de măsurare a ciclului economic

Y Y
Decalajul PIB GapY 
Y

Amplitudinea
ciclului economic
Ai  Yi  Yi
c r

Perioada ciclului intervalul de timp între două puncte

economic de contracţie (relansare)
CLASIFICAREA INDICATORILOR

Prociclici Contraciclici Aciclici

Comportamentul variabilelor macroeconomice de-a
lungul ciclului economic

Prociclice Contraciclice Aciclice

• output-ul de • stocurile • exporturile;
ramură și bunurilor finale; • migraţia forţei
agregat; • rata şomajului; de muncă.
• profiturile • numărul
firmelor; falimentelor.
• viteza de rotaţie
a banilor;
• rata dobânzii pe
termen scurt;
• nivelul
preturilor.
• Etc.
Factorii care generează fluctuaţiile ciclice

 șocuri ale ofertei – fluctuații ale prețurilor la materiile

prime, cataclisme naturale, invenții și descoperiri
importante;
 șocuri ale cererii – modificări ale preferințelor de consum
și de economisire, modificări în anticipările agenților
economici (ale producătorilor și ale consumatorilor);
 șocuri politice – aplicarea instrumentelor de politică
economică (modificări ale masei monetare, politicile fiscală
și monetară).
 șocuri externe
Forţele ce provoacă trecerea economiei prin
fazele ciclului

 relaţia cost-preţ;
 modificarea patrimoniului;
 factori monetari,rata dobânzii;
 progres tehnic, tehnologic;
 factorul psihologic ;
 șocuri(epidemii,revoluții, politica, bursa, cataclisme naturale,etc)
 etc.
 Modificarea patrimoniului (a stocurilor de bunuri) :
patrimoniul este minim în faza de recesiune , ceea ce
va stimula producția;
 Rata dobânzii - în recesiune are loc diminuarea cererii
pentru resursele creditare cresc rezervele bancare
neutilizate scăderea ratei dobânzii crește
cererea de împrumuturi cresc investiţiile
revigorarea economiei.
 Cererea de înlocuire a echipamentelor - stimulează
activitatea investiţională, favorizează creșterea
progresului tehnic și tehnologic, al competitivităţii
mărfurilor inclusiv în comerţul exterior;
 Factorul psihologic - comportamentul favorabil sau
reţinut al cumpărătorilor, stimulează sau frânează
creşterea volumului de producţie şi a afacerilor.
 MANIFESTĂRILE CICLULUI DE AFACERI
RELANSAREA

↑ ofertei ↓ şomajului
↑ ↑
profiturilor investiţiilor ↑ veniturilor
agregate
publice

↑
↑ cererii consumului
↑ ofertei
agregate agregate ↓ deficitului
bugetar

apariţia
stocurilor
 MANIFESTĂRILE CICLULUI DE AFACERI
RECESIUNEA
apariţia ↓ ofertei
↓ ↓ ↓
stocurilor preţurilor profiturilor investiţiilor
agregate

↓
↓ cererii ↑ şomajului
↓ ofertei consumului
agregate ↑ deficitului ↓ veniturilor
agregate
bugetar publice

↓ costurilor ↑
Minimizarea stabilizarea stabilizarea
stocurilor ofertei veniturilor
preţurilor
realocarea profiturilor
resurselor
Crizele economice

 Criza - scădere semnificativă a activităţii economice

pentru câteva luni (ani), reflectată în reducerea PIB-lui,
scăderea veniturilor personale, reducerea nivelului de
ocupare, diminuarea producţiei industriale şi a
consumului.

 Pe parcursul secolului XX crizele au devenit o

caracteristică indispensabilă a economiei.

 Între 1907 şi 2018, omenirea s-a confruntat cu un număr

de cel puţin 11 crize majore.
Clasificare generală a crizelor
economice
 Crize ciclice: crize de subproducţie, crize de supraproducţie. Cele mai cunoscute,
prin efectele negative produse, sunt crizele din perioadele: 1929 – 1933, 1973 –
1975, 1980 – 1982, 2007-2009.
 Crize neciclice: parţiale, intermediare.
 Criza financiară(2008);
 Criza structurală sau sistemică;
 Criza pandemică COVID-19.
Criza financiară

Cererea de bani este mai mare decât oferta evaporarea

rapidă a banilor disponibili din sistemul bancar retragerea
depozitelor băncile vând propriile active şi
investiţii, pentru a-şi acoperi necesităţile, sau falimentează.
Tipuri de crize financiare:
 Valutare;
 Bancare;
 A datoriilor externe.
Crize gemene:
 valutare şi ale sectorului bancar: Asia (1997), Rusia (1998),
Turcia (2000);
 valutare şi fiscale: Brazilia (1999);Venezuela (2018)
 valutare şi de datorie externă: Mexic (1994), Argentina
(2001).
Criza structurală

 neconcordanţa dintre structura economiei şi exigenţele tehnologiilor noi

diminuarea PIB-lui, deteriorarea mecanismelor de piaţă, a sistemului financiar,
creşterea şomajul;

 sunt încadrate în ciclurile lungi;

 depăşirea lor are loc prin restructurarea economiei care presupune apariţia de noi
ramuri, a formelor noi de organizare a vieţii economice sau de reglementare a
economiei.
4. Politici de stabilizare macroeconomică
Politica contraciclică (anticriză) -
ansamblul de măsuri, întreprinse de către
stat, prin care se urmărește corectarea
evoluțiilor ciclice excesive ale activității
economice și atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
Se aplică diferențiat în cadrul unui ciclu economic:

 în faza de expansiune – politica de stabilizare (STOP);

 în faza de recesiune – politica de relansare (GO).

 POLITICI DE Ansamblul de măsuri întreprinse de către stat prin
STABILIZARE care se urmăreşte stimularea economiei în perioade
MACROECONOMICĂ de recesiune şi frânarea ei în perioade de expansiune

Abordare clasică
Influenţarea ofertei agregate
AS
stimularea concurenţei
reducerea nivelului de
povară fiscală
Politici de influenţare a ofertei agregate

 Realizarea de reforme structurale, care să permită

afirmarea concurenţei şi preţurile libere, prin
eliminarea centrelor de putere economică
(oligopoluri, monopoluri), care pot obţine venituri
independent de evoluţia ofertei;
 Manevrarea unor pârghii economice, care să ofere
perspective bune de profit pentru producători,
stimulându-i astfel să menţină sau să sporească
oferta de bunuri (politica monetară, fiscală,etc )
 POLITICI DE Ansamblul de măsuri întreprinse de către stat prin care
STABILIZARE se urmăreşte stimularea economiei în perioade de
MACROECONOMICĂ recesiune şi frânarea ei în perioade de expansiune

Abordare keynesistă
Influenţarea cererii agregate AD
 politică bugetar-fiscală şi
monetar-creditară stimulativă
(în faza de recesiune )
 politică bugetar-fiscală şi
monetar-creditară restrictivă
(în faza de expansiune)
Politicile de influenţare a cererii agregate

• Politica cheltuielilor publice - majorarea cheltuielilor bugetare în faza de recesiune -

chiar cu preţul unui deficit bugetar – pentru a menţine sau impulsiona cererea agregată.

• Politica monetară şi de credit - utilizarea ratei dobânzii, creditului şi masei monetare.

• Politica fiscală - constă în a utiliza sistemul de impozite şi taxe în scopuri anticiclice.

 Politica de relansare:
Are drept scop susținerea activității economice, stimulând
investițiile, consumul, creditul , etc
Forme ale politicii de relansare:

 Politica de relansare prin credit - orientată către creșterea

masei monetare puse la dispoziția economiei, prin reducerea
ratei dobânzii, atenuarea restricțiilor în acordarea creditelor;
 Politica de relansare prin oferta agregată - stimulează
economia prin crearea unui mediu favorabil acțiunii firmelor,
liberei inițiative și concurenței, reducând obligațiile fiscale și
salariale;
 Politica de relansare prin cererea agregată – stimularea
economiei are loc prin stimularea cererii agregate.