UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ
ECONOMICĂ

JEMNA ELENA

Lucrul individual

la disciplina Finanțe internaționale

cu tema : ,, Eficienţa aderarii Republicii Moldova la
OMC’’

Conducător ştiinţific: Castraveț Lucia

Autorul: Jemna Elena

Chişinău - 2020
 CUPRINS :

1. INTRODUCERE
2. AVANTAJELE REPUBLICII MOLDOVA CA MEMBRU LA OMC
3. ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA OMC
4. EVOLUŢIA RELAŢIILOR COMERCIALE ALE MOLDOVEI
5. EFICIENȚA ADERĂRII RM LA OMC
DUPĂ ADERAREA LA OMC
BIBLIOGRAFIE
ANEXA
 INTRODUCERE
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este o organizație internațională care
supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele
membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în
direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional.
Republica Moldova este membru cu puteri depline a Organizaţiei Mondiale a Comerţului
din 6 iunie 2001, conform Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a
Comerţului Nr.218-XV din 01.06.2001 (Anexa nr.1).
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), succesoarea Acordului General de Tarife şi
Comerţ (GATT) din 1947, reprezintă astăzi cadrul instituţional comun pentru desfăşurarea
relaţiilor comerciale între membrii săi în baza principiilor armonizate la nivel internaţional prin
intermediul mai multor acorduri multilaterale şi plurilaterale.
Sediul OMC se află în Geneva, Elveția. În 13 mai 2005, Pascal Lamy a fost ales director
general al OMC. Acesta a preluat funcția de la predecesorul său, Supachai Panitchpakdi la data
de 1 septembrie, 2005. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 de memberi ai organizației.
Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-și ofere reciproc statutul de națiunea cea mai
favorizată, astfel încât (cu mici excepții) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC unei
țări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.
La ora actuală în afara sistemului OMC au rămas doar unele ţări care în trecut aveau economii
planificate şi o parte din ţările în curs de dezvoltare. Integrarea ţărilor în curs de dezvoltare şi cu
economii în tranziţie în sistemul internaţional al comerţului constituie un mod de a obţine
beneficii cît mai mari din participarea la procesul de globalizare. Ţările cu economii în tranziţie
privesc la OMC, în cadrul căreia regulile de conduită ale comerţului internaţional sunt stabilite şi
administrate, ca la o structură ce oferă o posibilitate importantă de integrare în economia
mondială şi de perfecţionare a bazei legislative naţionale în domeniile economic şi comercial.
Ca funcţii de bază ale OMC pot fi enumerate:
 facilitarea punerii în aplicare, administrare şi funcţionare deplină a cadrului legislativ
al OMC;
 favorizarea realizării obiectivelor fiecărui acord al OMC ce vizează probleme
specifice ale comerţului;
Pornind de la aceste atribuţii, OMC poate fi considerată o structură de vocaţie internaţională
care, pentru statele membre, reprezintă:
 forum pentru negocieri privind relaţiile comerciale şi aspectele încorporate în tratatele
multilaterale internaţionale;
 forum pentru viitoarele negocieri internaţionale, reprezentarea intereselor fiecărui
membru în parte;
 cadru juridic şi instituţional pentru punerea în aplicare a rezultatelor negocierilor
între state;
 cadru de aplicare a regulilor şi procedurilor de reglementare a disputelor între state;
 cadru de aplicare a mecanismului de examinare şi asigurare a transparenţei politicilor
comerciale.
2. AVANTAJELE REPUBLICII MOLDOVA CA MEMBRU LA OMC
Sistemul mondial al comerţului nu este chiar perfect, dacă luăm în considerare încercările
statelor membre de a purta negocieri după aderare pentru revizuirea regulilor existente. Însă, de
la formarea OMC în anul 1995, cei antrenaţi în acest sistem susţin că un stat din afara lui ar
trebui să cunoască avantajele pe care le oferă acesta şi motivele pentru care e mai bine să fii în
cadrul OMC decît în afara lui.
În majoritatea cazurilor, decizia ţărilor privind înaintarea cererii de aderare probabil că a fost
influenţată în general de factorii politici, în timp ce interesele economice şi comerciale ale ţărilor
în cauză nu au constituit unul din factorii primordiali privind iniţierea procesului de aderare. Pe
de altă parte, ţările candidate au fost conştiente de dezavantajele specifice faptului de a nu fi
membru al OMC – acordurile bilaterale sau multilaterale nu sunt suficient de cuprinzătoare,
imaginea statelor respective în faţa investitorilor străini nu este destul de favorabilă etc. Să
vedem, deci, mai concret care sunt avantajele aderării la OMC.
Cum a mai fost menţionat, regulile OMC stau la baza sistemului mondial al comerţului, şi
anume setul de reguli armonizate prin consensul statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a
Comerţului.
Se spune că aceste reguli înlesnesc viaţa pentru toţi, deoarece deciziile în cadrul OMC se iau
prin consens, după cum au fost negociate şi toate acordurile multilaterale, iar ulterior ratificate de
parlamentele fiecărui stat membru.
Acordurile OMC sunt obligatorii pentru orice ţară, dezvoltată sau mai puţin dezvoltată, mare
sau mai mică. Fără un for multilateral cum este OMC, ţările mai dezvoltate ar avea mai multă
libertate de a impune unilateral voinţa lor partenerilor lor mai mici.
Un comerţ liber reduce cheltuielile de trai. Există o mulţime de studii cu privire la impactul
dintre protecţionism şi comerţul liber. Protecţionismul este scump: el întotdeauna ridică preţurile.
Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin intermediul regulilor de joc
convenite de comun acord şi se bazează pe principiul nediscriminării.
Rezultatul constituie reducerea costului de producere şi reducerea preţurilor la mărfurile finite
şi la servicii, iar, în cele din urmă, şi viaţa devine mai puţin costisitoare.
Sistemul mondial al comerţului oferă un sortiment mult mai mare de cele mai variate
produse. Importul face posibilă o mai mare alegere de bunuri şi de servicii de diversă calitate.
Chiar şi calitatea bunurilor autohtone se poate îmbunătăţi în condiţiile unei concurenţe generate
de import. Mărfurile importate nu sunt doar folosite ca produs finit, ele mai sunt folosite ca
materiale, componente şi utilaje la fabricarea producţiei autohtone.
Aceasta le permite producătorilor noştri să lărgească gama de produse, servicii şi tehnologii
utilizate, ceea ce, la rîndul său, contribuie la creşterea exporturilor noastre.
Comerţul sporeşte veniturile. Analizele şi estimările impactului Rundei Uruguay (deci a
formării OMC) sau ale creării pieţei comune a Uniunii Europene (UE), au demonstrat că aceste
procese s-au soldat cu venituri suplimentare considerabile, ceea ce a impulsionat serios procesele
de dezvoltare economică. Comerţul comportă provocări şi unele riscuri – producătorii interni
trebuie să ofere produse de aceeaşi calitate cu cele importate, însă nu toţi reuşesc această
performanţă. Dar faptul că există venituri suplimentare înseamnă că există resurse pentru ca
guvernele să poată redistribui beneficiile disponibile, spre exemplu, pentru a ajuta subiecţii
economici să devină mai competitivi în domeniile tradiţionale sau în cele nou lansate, cu
perspective.
 Comerţul stimulează creşterea economică, ceea ce înseamnă, printre altele, şi crearea a noi
locuri de muncă. E adevărat că unele locuri de muncă se pierd chiar în cazul extinderii activităţii
comerciale. Cam acelaşi lucru se poate spune şi despre progresul tehnologic: implementarea
noilor tehnologii creează noi locuri de muncă, dar, totodată, reduce locurile de muncă unde se
folosesc braţe de muncă necalificate. În ambele cazuri, o politică bine gîndită înlesneşte
soluţionarea problemelor de angajare în cîmpul muncii, rezultatul final fiind mai bun anume în
condiţii mai libere de comerţ, precum şi la folosirea tehnologiilor avansate.
E cunoscut faptul că diviziunea muncii între ţări este generată de comerţ, acesta oferind o
utilizare mai eficientă şi adecvată a resurselor de producere. Un avantaj pe care îl oferă
suplimentar sistemul OMC îl constituie sporirea eficienţei şi reducerea cheltuielilor datorită
principiilor importante puse la baza sistemului. Aceste principii sunt nediscriminarea,
transparenţa regulilor şi a regulamentelor, angajamentele de reducere a barierelor comerciale şi
mărirea accesului pe pieţele altor ţări, facilitarea comerţului prin simplificarea şi uniformizarea
procedurilor vamale şi altele.
În cadrul sistemului OMC guvernele sunt într-o situaţie mai bună pentru a se apăra de
lobbismul din partea unor grupuri mai restrînse. Astfel, guvernele se pot axa pe o politică
comercială ce satisface interesele tuturor celor implicaţi în economie. În mod superficial,
aplicarea unor restricţii la importuri pare o metodă eficientă de sprijinire a unui sector economic.
De fapt, aceasta dezechilibrează economia, reflectîndu-se negativ asupra altor sectoare. În acelaşi
timp, este bine cunoscut rezultatul introducerii excepţiilor, acestea contribuind indirect la
evaziuni fiscale şi la apariţia corupţiei. În unele cazuri chiar şi sectoarele care sunt protejate au
de suferit. Atunci cînd politica de susţinere din partea statului nu este stabilă pînă la consolidarea
definitivă a capacităţilor întreprinderilor, acestea, la un moment dat, pot falimenta sau pot fi
înghiţite de marile corporaţii.
Deoarece cadrul OMC acoperă un spectru larg de sectoare, în cazul în care un grup de
presiune recurge la lobbism în scopul obţinerii protecţiei, guvernul ar putea rezista unor atare
presiuni, argumentînd că este necesar să elaboreze un acord benefic pentru toate sectoarele
economiei. În practică multe guverne deseori apelează la astfel de argumente.
Sistemul încurajează guvernarea bună. Deseori guvernele folosesc cadrul OMC în calitate de
restricţie externă utilă la elaborarea politicilor economice, argumentînd, că „nu putem proceda
astfel, deoarece acest fapt vine în contradicţie cu prevederile acordurilor OMC“. Conform
regulilor OMC, din momentul în care s-a luat un angajament, va fi dificil de schimbat această
decizie. Pentru afaceri aceasta înseamnă o mai mare certitudine şi claritate în condiţiile de
comerţ. Pentru guverne aceasta înseamnă mai multă disciplină şi corectitudine.
De asemenea, sistemul mondial al comerţului contribuie la consolidarea păcii. Pare puţin
exagerat, dar, totuşi, sistemul întăreşte pacea în lume, deoarece parţial pacea este rezultatul celor
două principii de bază ale OMC şi, anume, asigurarea unui comerţ neîntrerupt şi acordarea
posibilităţii constructive şi echitabile de soluţionare a disputelor comerciale. Un exemplu
elocvent este războiul comercial din 1930, cînd ţările se întreceau în ridicarea barierelor
comerciale pentru protejarea producătorilor autohtoni. Acest fapt a adîncit Marea criză şi a jucat
un anumit rol în declanşarea celui de al doilea război mondial.
Un element-cheie al sistemului OMC este faptul că disputele se soluţionează în mod
constructiv. Este firesc că extinderea schimburilor comerciale poate însemna amplificarea
disputelor comerciale, care ar putea duce la conflicte serioase, de aceea multe situaţii comerciale
internaţionale tensionate pot fi soluţionate datorită posibilităţii de adresare la organizaţii
specializate în soluţionarea disputelor comerciale, spre exemplu, OMC. Numărul tot mai mare de
dispute aduse în faţa acestei organizaţii reflectă legături economice mai strînse în toată lumea,
creşterea numărului de membri ai OMC şi încrederea lor în faptul că acest sistem poate soluţiona
disputele.
Dacă rezumăm avantajele calităţii de membru, acestea ar fi următoarele:
a) implementarea acordurilor OMC în general oferă extinderea oportunităţilor comerciale
pentru ţările membre;
b) disciplinile multilaterale cu un grad mai mare de restricţii asigură un mediu de comerţ mai
sigur şi stabil şi furnizează o certitudine mai mare în relaţiile comerciale;
c) doar ţările membre pot profita de drepturile prevăzute în acordurile OMC;
d) acordurile OMC au îmbunătăţit substanţial transparenţa politicilor comerciale şi a
practicilor partenerilor comerciali, fapt ce întăreşte siguranţa şi stabilizează relaţiile
comerciale;
e) doar membrii OMC au acces la mecanismul de soluţionare a diferendelor pentru a-şi apăra
drepturile şi interesele lor comerciale;
f) statutul de membru acordă posibilitatea de participare la negocieri multilaterale, asigurînd
promovarea propriilor interese economice şi comerciale.
 3. ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA OMC

Aderarea, efectuată în condiţii echilibrate, trebuie să fie recunoscută ca un proces foarte dificil
şi complicat, care poate fi tărăgănat şi care cere un nivel înalt de pregătire şi coordonare a
instituţiilor guvernamentale, precum şi un consens politic pentru a promova eficient interesele
naţionale.
Procesul de aderare implică negocieri bilaterale şi plurilaterale minuţioase cu toţi membrii
OMC cointeresaţi în politicile promovate de candidat, ceea ce poate cauza o extindere în timp
foarte mare a procesului de aderare.
Ţările în proces de aderare trebuie să examineze şi să adere în mod obligatoriu la toate
acordurile multilaterale şi, în mod opţional, la cele două acorduri plurilaterale, aderarea la care
de jure nu este obligatorie. În realitate, părţile contractante ale acestor acorduri solicita
candidatului să devină parte la aceste acorduri în cadrul procesului de aderare la OMC.
Această condiţie se transformă automat într-un angajament, urmărit, de asemenea, în
contextul discuţiilor şi poziţiilor ţărilor membre ale OMC în cadrul rundelor de negocieri
comerciale multilaterale.
Aderarea Republicii Moldova la OMC a fost determinată de avantajele pe care le oferă cadrul
juridic al comerţului internaţional şi de motivele pentru care e mai bine să fii în cadrul OMC
decît în afara acestei organizaţii.
Încă în 1993 Guvernul Republicii Moldova a înaintat cererea de aderare la GATT care,
ulterior, după crearea OMC în ianuarie 1995, a fost reiterată. Scopul aderării la OMC constituia
urgentarea procesului de integrare în economia mondială, ceea ce permite crearea unei societăţi
democratice cu o economie bazată pe principiile de piaţă.
Aderarea a fost motivată şi de dezavantajele specifice ale faptului că nu suntem membri ai
OMC, iar acordurile bilaterale comerciale nu sunt suficient dezvoltate, precum şi de imaginea
adversă, în special pentru investitorii străini, a faptului că am rămas „în afara sistemului“.
Negocierile de aderare au coincis cu programul structural şi sistematic de reforme şi cu
procesul de formulare a politicii economice, inclusiv comerciale, a ţării. Însă sistemul
administrativ subdezvoltat, lipsa resurselor umane şi financiare au afectat direct capacităţile
tehnice pentru a conduce acest proces complex de aderare în mod eficient şi în termen scurt.
În afară de aceasta, pe lîngă faptul că a fost necesară adoptarea conceptului de promovare a
unui regim comercial în conformitate cu disciplinele multilaterale ale OMC, Moldovei, ca şi
oricărui stat aderent, i s-au solicitat concesii privind accesul pe piaţa bunurilor şi consolidarea
tarifelor vamale, angajamente în domeniul sprijinului intern în agricultură şi angajamente
speciale privind comerţul cu servicii.
Trebuie de menţionat şi faptul că în perioada aderării noastre atitudinea principalilor parteneri
comerciali faţă de ţările aderente a devenit mai dură în comparaţie cu perioada de aderare la
GATT, au crescut considerabil „standardele“ aderării.
Unii membri ai OMC au promovat o poziţie fermă cerînd ca ţările aderente să accepte un
nivel de obligaţii mai înalt decît cel acceptat de către membrii iniţiali, incorporînd deja
eventualele rezultate ale următoarelor runde de negocieri multilaterale.
În practică aceasta înseamnă că Republica Moldova a fost nevoită să accepte un nivel de
consolidare a tarifelor şi unele angajamente în domeniul serviciilor comparabile cu nivelul celor
mai avansate ţări.
Totodată, Republica Moldova nu a avut posibilitatea să beneficieze de anumite prevederi
stipulate de acordurile OMC, care oferă un regim special şi preferenţial ţărilor în curs de
dezvoltare. Statutul de ţară în curs de dezvoltare nu a fost acordat nici unui stat aderent cu
economie în tranziţie în perioada de iniţiere a negocierilor de aderare la OMC, ceea ce a condus
la faptul că aceste negocieri au fost mult mai dure pentru noi decît pentru alţi candidaţi, aflaţi pe
listele ONU cu statut de ţară în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, comparativ cu alte state ale CSI, Moldova a desfăşurat acest proces foarte
activ, fiind depăşită doar de Kîrgîzstan şi Georgia. Conform procedurii de aderare, iniţial a fost
prezentat Memorandumul regimului comerţului exterior.
Ulterior, a fost creat Grupul de Lucru pentru aderarea Republicii Moldova, format din 24 de
membri ai OMC (Uniunea Europeană participînd în calitatea unui membru), după care au urmat
runde de întrebări şi răspunsuri. S-au purtat multiple negocieri bilaterale şi plurilaterale privind
accesul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, acordarea subvenţiilor în agricultură şi ajustarea
legislaţiei naţionale la regulile OMC.
Cele mai intense negocieri s-au purtat cu Australia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, India,
Japonia, Mexic, Polonia, Slovacia, SUA, Turcia, UE. Cele mai extinse în timp şi mai consistente
ca substanţă au fost negocierile cu UE, SUA, Australia, Canada, India şi Bulgaria. Un bloc
aparte în procesul de aderare l-a constituit atît ajustarea legislaţiei existente la textele juridice ale
Rundei Uruguay, cît şi elaborarea unor legi noi în domeniile cu impact direct sau indirect asupra
comerţului exterior.
Procesul de negocieri a durat destul de mult timp din cauza influenţei negative a mai multor
factori, unii din care au fost deja menţionaţi. Un alt factor important a fost lipsa unui cadru
instituţional adecvat şi a mecanismelor de formare a politicilor necesare pentru funcţionarea unei
economii de piaţă la începutul procesului de negocieri, care trebuia să asigure desfăşurarea
acestora în termeni mai restrînşi.
Este cunoscut şi faptul că schimbările frecvente ale administraţiei superioare influenţează
negativ şi tărăgănează considerabil promovarea procesului de aderare. Aceste motive au cauzat
tărăgănarea elaborării şi adoptării legislaţiei naţionale corespunzătoare, element observat de
membrii Grupului de lucru privind aderarea Republicii Moldova.
Tărăgănarea aderării Republicii Moldova a acordat parţial membrilor OMC şi unele facilităţi
pe care le oferă doar cadrul OMC. Din momentul prezentării Memorandumului privind regimul
comerţului extern, şi ulterior, a răspunsurilor la întrebările membrilor Grupului de Lucru pentru
elaborarea Raportului Grupului de Lucru şi a Protocolului de aderare, Moldova a fost nevoită să
prezinte un număr substanţial de informaţii din diferite domenii legate de politicile comerciale,
fapt ce a condiţionat cheltuieli semnificative.
Cu cît mai mult timp s-a tărăgănat acest proces, cu atît mai multă informaţie a fost solicitată,
ceea ce a permis uneori indirect ţărilor membre să speculeze unele planuri sau strategii ale ţării
aderente. De exemplu, în contextul aderării Republicii Moldova s-au solicitat informaţii în
următoarele domenii: practici şi regulamente ale preţurilor, sistemul de taxare, subvenţiile în
agricultură, regimul investiţiilor străine, tariful vamal, inclusiv tarifele preferenţiale, plăţile
pentru procedurile vamale, scutirile de taxe vamale, licenţierea importurilor, regulile de export,
întreprinderile comerciale de stat, standardizarea şi evaluarea conformităţii mărfurilor importate,
standardele sanitare şi fitosanitare, operaţiunile schimburilor valutare, sistemul de protecţie a
drepturilor proprietăţii intelectuale etc. Menţionăm că prezentarea acestor informaţii era
obligatorie sau inevitabilă, deoarece scopul urmat era avansarea procesului de aderare.
Pe de altă parte, toate acestea veneau să faciliteze şi scopurile principalilor actori ai OMC care
folosesc diferite pîrghii în procesul de aderare pentru a obţine angajamente anticipate din partea
ţărilor aderente în cadrul OMC, asigurînd astfel alinierea lor la subiectele puse în discuţii în
contextul rundei negocierilor multilaterale.
Nefiind membri ai OMC, am ratat mai multe posibilităţi de negociere a diferitelor acorduri
bilaterale cu statele Europei Centrale şi de Est, deja membre ale OMC. Agenţii economici străini
sunt descurajaţi de lipsa unui set de reguli clare pentru stabilirea unor afaceri pe baza principiilor
recunoscute şi armonizate internaţional. Mai multe relaţii de colaborare sau cooperare în
domeniul economico-comercial cu statele Uniunii Europene sau ale Acordului de Liber Schimb
în Europa Centrală (CEFTA) au fost blocate sau nu li s-au atribuit importanţa pertinentă.
Tratarea în continuare a sistemului economic al Republicii Moldova ca unul care nu este bazat
pe principii de piaţă diferă de cel acordat membrilor OMC. Aceasta explică măsurile
discriminatorii pe care unele state încă le aplică sau tind să le aplice împotriva noastră şi a altor
ţări cu economii în tranziţie.
După cum s-a mai spus, aderarea la OMC va asigura într-o anumită măsură liberalizarea
comerţului, va contribui la dezvoltarea întregii economii naţionale. Şi, în acest sens, aderarea nu
este o ultimă etapă şi nu trebuie să devină un scop în sine, ci trebuie să fie sprijinită printr-un şir
de măsuri de implementare care includ:
 obţinerea unui consens al principalelor forţe politice privind direcţiile generale de
orientare a politicilor economice existente;
 garantarea respectării regulilor şi a normelor prevăzute în legislaţie atît de către
instituţiile publice, cît şi de fiecare cetăţean în parte;
 liberalizarea progresivă a comerţului şi a investiţiilor care trebuie să se desfăşoare doar
într-un cadru juridic orientat spre economia de piaţă;
 crearea unui sistem financiar bine dezvoltat care va susţine şi va asigura credibilitatea
tranzacţiilor comerciale;
 asigurarea adecvată a protecţiei proprietăţii industriale şi a drepturilor de autor;
 independenţa economică dezvoltată şi integrarea intensă în economia mondială pentru
a preveni sau a depăşi cu cheltuieli mai mici dificultăţile create de factorii externi;
 armonizarea standardelor naţionale cu cele europene şi internaţionale, care au un
impact direct şi inevitabil asupra comerţului;
 intensificarea cooperării în organizaţiile internaţionale şi asocierea la Uniunea
Europeană, ceea ce va accelera transformarea dorită a Moldovei şi va face ireversibilă
orientarea ei proeuropeană.
 4. EVOLUŢIA RELAŢIILOR COMERCIALE ALE MOLDOVEI
DUPĂ ADERAREA LA OMC

Dacă vorbim despre schimbarea politicii ţării după aderarea la OMC, trebuie să accentuăm
faptul că nu se vor schimba politicile economice, spre exemplu, cea agrară, comercială, bancară,
fiscală sau altele, însă măsurile luate pot avea impact direct asupra elementelor legate de comerţ
în domeniile respective. Drept exemplu pot servi modificările inevitabile ale cadrului legal în
domeniul aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare, al excluderii barierelor din calea comerţului,
modificările procedurilor vamale şi ale prevederilor legate de protecţia drepturilor proprietăţii
intelectuale. Procesul de aderare a atins majoritatea sectoarelor activităţii economice şi este firesc
ca, ulterior, aceste domenii să resimtă efectele şi impactul aderării.
Obţinerea calităţii de membru al OMC este doar o parte din procesul de integrare în sistemul
mondial al comerţului. În contextul relaţiilor cu statele CSI, calitatea de membru al OMC, în
primul rînd, este un semnal că ţara are intenţii serioase de a stabili relaţii comerciale cu ţările
terţe şi că este gata să le acorde un tratament echitabil şi nediscriminatoriu.
Dreptul şi posibilităţile Republicii Moldova de a beneficia de calitatea de membru va depinde
în mare măsură de intensificarea relaţiilor comerciale bilaterale şi multilaterale. Cadrul OMC
este un set de reguli generale, însă valorificarea sau utilizarea acestora în scopul dezvoltării
social-economice va fi posibilă în urma determinării obiectivelor principale şi orientării relaţiilor
comerciale spre ţările cu interes reciproc în dezvoltarea comerţului bilateral.
După aderarea la OMC, pot fi soluţionate unele probleme cu care se confruntă Republica
Moldova la nivel bilateral, pe care singură, chiar şi în baza acordurilor bilaterale, nu le poate
soluţiona. Dar pentru aceasta este nevoie de a participa activ în cadrul proceselor de aderare a
partenerilor noştri comerciali din CSI – Rusia, Ucraina şi Belarus. Iar problemele apărute din
cauza aplicării unor măsuri discriminatorii şi ulterior determinate drept neconforme cu regulile
OMC, aplicate de către partenerii noştri, membri ai OMC, vor putea fi soluţionate pe calea
consultărilor bilaterale şi prin intermediul iniţierii unei proceduri de soluţionare a diferendelor în
cadrul OMC.
Principiile de bază ale OMC, şi anume principiul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN),
principiul tratamentului naţional (NT), principiul aplicării impozitelor directe (accize, TVA) la
locul de destinaţie astăzi nu sunt respectate integral de către principalii parteneri comerciali ai
Republicii Moldova. Corectitudinea şi transparenţa afacerilor va facilita accesul pe piaţa altor
ţări a exportatorilor noştri. Nerespectarea acestor reguli de către una din părţi va fi adusă la
cunoştinţa guvernului pentru intervenţia statului şi apărarea drepturilor acordate de OMC.
În prezent Republica Moldova are încheiate o serie de acorduri bilaterale şi regionale cu ţările
CSI cu impact direct asupra relaţiilor comercial-economice.
În perioada 1999–2000 au fost semnate 29 de acorduri, dintre care 7 – în domeniul vamal şi
comercial-economic, 4 – în transporturi şi comunicaţii, 4 – în construcţii şi standardizare, 2 – în
protecţia proprietăţii intelectuale, 11 – în alte domenii. Semnarea tuturor acestor acorduri a fost
generată de teama de a nu deteriora relaţiile cu statele CSI, dar nicidecum din interese
economice, bazate pe o poziţie bine argumentată şi luată prin consensul tuturor instituţiilor
publice. Semnarea şi, ulterior, ratificarea unui acord cu incidente economice trebuie să fie
anticipată cu probe şi evaluări ale consecinţelor şi riscurilor acestora. Organele executive ale CSI
nu prezintă spre circulare membrilor estimările sau evaluările necesare privind susţinerea
iniţiativei unui membru al CSI sau necesitatea inevitabilă a elaborării şi implementării acestor
acorduri. De regulă, se prezintă doar proiectul acestora, solicitîndu-se avizul statelor membre ale
CSI, şi încă într-un termen restrîns.
Analizînd în ansamblu comerţul exterior al Moldovei cu statele CSI, se poate constata
următoarele: atît importurile, cît şi exporturile în perioada 1998–2000 continuă să scădă;
majoritatea importurilor provin din trei ţări – Rusia, Ucraina şi Belarus; iar majoritatea
exporturilor se orientează spre Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan şi Uzbekistan.
Acordul de comerţ liber cu România reprezintă, de asemenea, o facilitate pentru relaţiile
comerciale externe ale ţării noastre. România rămîne pentru Moldova partenerul numărul doi în
schimburile comerciale, însă astfel de instrumente protecţioniste precum: aplicarea unor
suprataxe la importul unor produse, sistarea importului de carne, introducerea unor taxe vamale
de supraprogram pentru transportul auto, blocarea exportului de zahăr fără argumente, un
comision pentru perfectările vamale de 0,5% din valoarea mărfii, taxele de acciz în mărime
specifică sau ad valorem la cele mai strategice produse ale noastre (ţigări, băuturi alcoolice),
utilizarea preţurilor indicative la evaluarea mărfurilor în vamă, toate acestea trebuie renegociate
şi reglementate transparent în cadrul acordului bilateral.
O altă cale de facilitare a accesului pe piaţa românească este analiza conformităţii depline a
acestor măsuri cu regulile OMC. Republica Moldova este una din cele mai interesate state în
respectarea regulilor OMC pe teritoriul României. România este o piaţă de desfacere suficientă,
adecvată şi relevantă capacităţilor noastre de producţie. Aceleaşi investigaţii şi analize sunt
necesare şi în cazurile relaţiilor bilaterale cu ţările CSI.
Se poate presupune că relaţiile comerciale cu statele Uniunii Europene se vor îmbunătăţi o
dată cu aderarea la OMC, fapt ce va asigura implementarea mai rapidă a prevederilor Acordului
de Parteneriat şi Cooperare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană.
Acest Acord face referinţe la Acordul GATT, care era în vigoare la etapa încheierii APC. Astăzi
însă GATT este înlocuit de OMC, ale cărui reguli sunt mult mai numeroase şi mai detaliate.
De aceea, ar fi necesar de promovat ideea renegocierii APC şi orientarea clauzelor lui spre
cele stipulate în Acordurile de asociere. Însă acest fapt trebuie să aibă loc cu acordul ambelor
părţi. Acelaşi lucru este necesar la evaluarea sensului economic al unui Acord de liber schimb
sau preferenţial în domeniul comerţului cu Uniunea Europeană. Aderarea la CEFTA este, de
asemenea, un avantaj, însă aceasta implică o estimare a avantajelor economice generate de
aplicarea unui regim de comerţ preferenţial cu ţările CEFTA şi de acordul ambelor părţi.
Prezenţa RM în cadrul OMC trebuie să fie activă, procesul de negociere a fost foarte scump şi
răscumpărarea va consta în promovarea tuturor intereselor naţionale prin prisma şi mijloacele
oferite de acest for internaţional, şi anume participarea activă la noile runde de negocieri şi la
procesele de aderare a partenerilor noştri principali.
Va fi necesară crearea structurilor instituţionale şi a mecanismelor de funcţionare relevante
pentru intensificarea activităţii comerciale, crearea reprezentanţelor economico-comerciale, în
special în ţările europene, sau subordonarea celor existente Departamentului Relaţii Economice
Externe (Ministerul Economiei) pentru eficientizarea promovării comerţului exterior. De
asemenea, se recomandă implicarea companiilor străine private specializate în promovarea
imaginii şi lansarea produselor moldoveneşti pe pieţele străine.
 5.EFICIENȚA ADERĂRII RM LA OMC
OMC a devenit cea mai importantă organizaţie internaţională cu profil economic care
contribuie la soluţionarea celor mai stringente probleme ale lumii contemporane – combaterea
sărăciei şi a inegalităţii în relaţiile comercial-economice.
RM este o ţară cu o economie care are nevoie urgentă de investiţii. Investiţiile străine, fiind
parte componentă a fluxului de capital în economia mondială, sunt de neconceput fără comerţ liber.
Odată ce Republica Moldova va crea un climat favorabil şi stabil de comerţ liber, acesta va atrage
după sine dorinţa  de a dezvolta afaceri comerciale cu oamenii de afaceri din ţara noastră, iar
investitorii străini nu vor căuta garanţii de stat sau alte sisteme de garanţie pentru a-şi proteja într-un
fel investiţiile, garantul fiind opţiunea pentru un comerţ liber. Existenţa unei baze juridice
internaţionale, aplicate şi de RM va asigura investitorul de orice riscuri pentru investiţia sa.

Printre alte avantaje ale aderării RM la OMC mai pot fi menţionate:

 Acordurile OMC îmbunătăţesc substanţial transparenţa politicilor comerciale şi practicilor
partenerilor comerciali, fapt ce întăreşte siguranţa şi stabilizează relaţiile comerciale;
 Statutul de membru asigură un instrument pentru avansarea intereselor economice şi
comerciale ale membrului prin participarea eficientă la negocierile multilaterale din cadrul
OMC;
 Disciplinele multilaterale cu un grad mai mare de stringenţă asigură un mediu de comerţ mai
sigur şi stabil şi furnizează o certitudine mai mare în relaţiile comerciale;
 Regulile OMC includ angajamentul de a nu aluneca în promovarea unei politici inadecvate.
Barierele comerciale creează oportunităţi pentru corupţie şi alte manifestări ale unei
guvernări rele. Transparenţa, non-discriminarea şi alte aspecte ale „facilitării comerţului”
ajută la reducerea posibilităţilor de luare a unor decizii arbitrare şi eronate;
 Sistemul mondial al comerţului oferă un sortiment mai larg şi un nivel de calitate mai înalt al
produselor şi serviciilor, totodată prevede protejarea industriei tinere, sectoarelor aflate în
restructurare sau confruntate cu serioase dificultăţi;
 Cadrul legal OMC asigură un mediu de comerţ sigur, stabil, previzibil, evitînd crearea
arbitrară a barierelor comerciale;
 Implementarea Acordurilor OMC oferă extinderea oportunităţilor comerciale pentru ţările
membre şi asigură un comerţ fără discriminare;
 Numai în cadrul OMC ţările au acces la mecanismul de soluţionare a diferendelor pentru a-şi
apăra drepturile şi interesele lor comerciale sau a cere recompensă pentru violarea regulilor
OMC;
 Aderarea facilitează implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM;
 Aderarea permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele ţărilor membre ale
OMC, ceea ce va implica tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre pe pieţele externe şi
va oferi o siguranţă suplimentară investitorilor străini în ceea ce priveşte cadrul regulatoriu şi
regimul comercial al Moldovei.
La nivelul internaţional, integrarea ţărilor în curs de dezvoltare  şi economiilor în tranziţie în
sistemul internaţional al comerţului, constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor din procesul
de globalizare şi liberalizare, însă acest proces are nevoie de susţinere şi promovare.
Beneficiile conferite comunităţii de afaceri de acest sistem juridic pot fi văzute din două perspective
distincte:

1. a) din perspectiva înteprinderilor exportatoare de bunuri şi servicii;

 2. b) din punctul de vedere al întreprinderilor importatoare de materii prime şi alte servicii
necesare producţiei de export;

CONCLUZII

Analizînd sistemul de funcţionare a mecanismelor şi circumstanţele reale din ţară vom

menţiona că pentru Republica Moldova:
 aderarea la OMC nu trebuie să fie un proces definitiv sau un rezultat final, ci un
element-cheie al politicilor naţionale de dezvoltare, un catalizator al reformelor
economice, bazate pe principiile economiei de piaţă;
 aderarea trebuie să fie efectuată în condiţii echilibrate, deoarece este un proces foarte
dificil şi complicat, care nu trebuie tărăgănat, şi care cere un nivel înalt de pregătire şi
coordonare a activităţilor instituţiilor guvernamentale, cît şi un consens politic pentru
a-l urmări eficient şi pentru a apăra interesele naţionale;
 aderarea va permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele ţărilor
membre ale OMC, ceea ce va implica tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre
pe pieţele externe şi va oferi o siguranţă suplimentară investitorilor străini în ceea ce
priveşte cadrul regulatoriu şi regimul comercial al Moldovei;
 aderarea la OMC va facilita implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare între
UE şi Republica Moldova. O dată cu obţinerea calităţii de membru al OMC, economia
Republicii Moldova va fi calificată ca economie de piaţă.
La nivel bilateral, este nevoie de iniţiat înţelegeri sau protocoale în cadrul acordurilor semnate
la nivel de instituţii specializate ce vor prevedea măsuri concrete de intensificare a relaţiilor
comerciale bilaterale, consolidarea lor pe baza principiilor OMC.
După aderare, trebuie de utilizat cadrul OMC în vederea soluţionării oricărui tip de problemă,
fie economică, politică sau socială, prin prisma aspectelor economico-comerciale (de exemplu,
probleme cu care se confruntă Republica Moldova la nivel bilateral cu Rusia, Ucraina, România,
Bulgaria, Turcia, Polonia etc.). În acest scop, pentru dezvoltarea unor relaţii sănătoase din punct
de vedere economic cu statele CSI, trebuie de implicat activ în procesele de aderare a ţărilor
candidate la OMC.
La nivel regional, trebuie consolidate şi intensificate relaţiile cu statele membre ale UE,
punînd la baza acestor relaţii reglementările OMC. De asemenea, calitatea de membru al OMC
trebuie folosită pentru renegocierea APC şi lansarea negocierilor privind semnarea unui acord de
liber schimb sau preferenţial cu Uniunea Europeană.
În relaţiile cu ţările CSI este nevoie de analizat factorii principali ce facilitează comerţul
reciproc (căile de transport, vecinătatea geografică, standardele, vechimea relaţiilor, notorietatea
produselor, imaginea ţării, nivelul de investiţii reciproce etc.) şi riscurile economiei naţionale în
cazul pierderii acestor pieţe de desfacere. Participarea activă a Republicii Moldova la procesele
de aderare a acestor state la OMC va determina clar cît de necesară este menţinerea acestor relaţii
în regim preferenţial.
Totodată, trebuie efectuată o analiză pentru a estima posibilităţile de reorientare geografică a
exporturilor şi importurilor, pentru a diminua dependenţa unilaterală a comerţului exterior al
Republicii Moldova de pieţele tradiţionale, ce operează astăzi în afara unui sistem de reguli sigur
şi transparent.
 Dezvoltarea comerţului cu servicii pe baza principiilor internaţionale trebuie să devină o
prioritate a statutului. Este necesară crearea cadrului legal în acest domeniu, ceea ce va face
posibil exportul forţei de muncă în baza acordurilor bilaterale.
Toţi agenţii economici din Republica Moldova, inclusiv cei din Transnistria, antrenaţi în
activităţile de comerţ exterior, trebuie să se conformeze sistemului unic de reguli ale OMC şi
legislaţiei Republicii Moldova, adusă în conformitate cu prevederile OMC. Aceasta poate să
contribuie parţial la soluţionarea conflictului transnistrean.
Respectarea clasificării vamale pentru circulaţia mărfurilor conform sistemului internaţional
de codificare şi descriere, precum şi a normelor privind declararea vamală a mărfurilor, va spori
veniturile la buget. Respectarea regulilor internaţionale privind cerinţele obligatorii faţă de
produse şi plasarea lor pe piaţă în conformitate strictă cu cerinţele standardelor şi reglementărilor
tehnice aplicate pe teritoriul Republicii Moldova cu condiţia armonizării lor cu practicile
internaţionale, orientarea acestora spre normele internaţionale şi aplicarea lor în practică vor
spori exporturile şi credibilitatea consumatorului.
BIBLIOGRAFIE:
https://mei.gov.md/ro/content/organizatia-mondiala-comertului
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=8858&lang=ro
https://administrare.info/economie/11372-avantajele-%C5%9Fi-dezavantajele-ader%C4%83rii-
rm-la-omc
https://monitorul.fisc.md/editorial/republica_moldova_a_prezentat_la_omc_instrumentul_de_rati
ficare_a_acordului_privind_achiziiile_publice.html
https://moldova.europalibera.org/a/3538089.html
 Anexa nr.1

LEGE
pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia
Mondială a Comerţului
 
Nr.218-XV din 01.06.2001
 
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-61/397 din 07.06.2001
 
***

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. 1. - Se ratifică Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech

privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (O.M.C.), semnat la Geneva la 8 mai
2001.

Art. 2. - Republica Moldova aderă la Acordul de la Marrakech privind constituirea O.M.C.,

încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994.

Art. 3. - Se stabileşte că taxele vamale de import ale Republicii Moldova nu vor depăşi nivelul
specificat în Lista CLI - Republica Moldova, anexată la Protocolul de aderare a Republicii
Moldova la Acordul de la Marrakech privind constituirea O.M.C.

Art. 4. - Guvernul Republicii Moldova va desemna organul de gestiune a activităţilor ce ţin de

executarea angajamentelor asumate de Republica Moldova faţă de O.M.C. şi va asigura
protejarea şi promovarea intereselor Republicii Moldova în cadrul O.M.C.

Art. 5. - Guvernul Republicii Moldova va publica periodic modificările ce vor interveni în

regimul de import-export ca urmare a executării angajamentelor asumate de Republica Moldova
în baza Acordului de la Marrakech privind constituirea O.M.C.

Art. 6. - Ministerul Afacerilor Externe va asigura remiterea instrumentelor de ratificare

depozitarului.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

Chişinău, 1 iunie 2001

Nr. 218-XIV.
__________
Legile Republicii Moldova
218/01.06.2001 Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului //Monitorul Oficial 59-
61/397, 07.06.2001