Tehnici de investigare psihopedagogică a copiilor cu C.E.S.

Prof. Iana Tatiana Irina

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 5, Slatina
e-mail: tatianaiana@yahoo.com

Rezumat

Cercetarea pedagogică are menirea de a depista problemele ivite în activitatea de instruire şi

educare şi de a găsi căile sigure de intervenţie în vederea ameliorării şi chiar a soluţionării
problemelor apărute. Practica educaţională oferă un câmp cuprinzător, nenumărate posibilităţi
pentru alegerea temelor de cercetare şi o multitudine de tehnici de investigare psihopedagogică a
copiilor cu C.E.S. Cunoaşterea tehnicilor de investigare psihopedagogică este motivată de faptul că
un profesor poate fi cercetător sau poate să devină colaboratorul privilegiat al cercetătorului,
îmbinând predarea cu elemente de investigaţie personală, poate realiza o pedagogie practică mai
suplă.
În acest studiu voi descrie metodele: studiul documentelor şcolare, testul proiectiv de
personalitate, testul de gestalt Bender şi chestionarul C.P.S. ( Şcoala Personalităţii Copilăriei ).
Voi recurge la colectarea datelor privind influenţa traumelor psiho-afective asupra adaptării şcolare
a copiilor instituţionalizaţi. şi voi realiza analiza psihopedagogică a unor subiecţi, aplicând metodele
de cercetare amintite. Voi realiza programul de intervenţie personalizat al unui elev cu C.E.S.

Cuvinte cheie: investigare psihopedagogică, studiul documentelor şcolare, testul proiectiv de personalitate,
testul arborelui, testul de gestalt , chestionarul C.P.S., program de intervenţie personalizat.

Introducere

Cercetarea pedagogică are menirea de a depista problemele ivite în activitatea de

instruire şi educare, de a descoperi cauzele unor fenomene întâlnite frecvent în procesul
instructiv-educativ, de a găsi căile sigure de intervenţie în vederea ameliorării şi chiar a
soluţionării problemelor apărute.
Practica educaţională oferă un câmp cuprinzător, nenumărate posibilităţi pentru
alegerea temelor de cercetare şi o multitudine de tehnici de investigare psihopedagogică.
Cunoaşterea de către cadrele didactice a tehnicilor de investigare psihopedagogică este
motivată - după Gaston Mialaret (1974) - de faptul că :
- un învăţător (profesor) poate fi cercetător sau poate să devină ;
- poate fi colaboratorul privilegiat al cercetătorului ;
- trebuie să cunoască limbajul şi conţinutul investigaţiei pentru a putea profita de
achiziţiile cercetărilor ştiinţifice, pentru a avea acces la lucrări specializate de
psihopedagogie ;
- îmbinând predarea cu elemente de investigaţie personală, se poate realiza o
pedagogie practică mai suplă.
În acest studiu voi folosi metodele: studiul documentelor şcolare, metoda testului,
chestionarul C.P.S.( Şcoala Personalităţii Copilăriei ), colectarea datelor privind influenţa
traumelor psiho-afective asupra adaptării şcolare a copiilor insituţionalizaţi, analiza
psihopedagogică a unor subiecţi, testul proiectiv de personalitate- testul arborelui, testul de
gestalt Bender.

Descrierea tehnicilor de investigare psihopedagogice

Studiul documentelor şcolare
Această metodă constă în analiza datelor pe care ni le oferă documentele şcolare. Am
consultat cataloagele claselor, fişele psihopedagogice ale copiilor din care am extras date
esenţiale necesare cercetării ca: situaţia şcolară, date generale despre familie ( tipul, numărul
fraţilor, starea materială ).

Test proiectiv de personalitate

Testul arborelui
Autorul Ch. Koch porneşte de la ipoteza că din materialul obţinut se pot scoate
concluzii asupra tulburărilor în stadiile de evoluţie ale personalităţii. Desenând un arbore,
omul desenează, fără să-şi dea seama, raporturile sale cu mediul, orice alterare a imaginii fiind
indiciul unei dereglări a acestui raport în proiecţie, putând astfel descifra problematica
specifică a devenirii eu-lui.
Un arbore care ocupă aproape întreaga pagină este interpretat ca un semn de vitalitate,
expansiune, orgoliu, ca dorinţă se a atrage atenţia. Dimensiunile foarte mici sunt interpretate
ca o timiditate, inhibiţie, dar şi dorinţă de evidenţiere, lipsită însă de curajul realizării acestui
deziderat.
Presiunea creionului constituie un criteriu pentru aprecierea energiei depuse în
activitate. Trăsăturile uşoare apar la persoane lipsite de vitalitate, la cele care se tem de
afirmare sau la cele interiorizate.
Forma, deasemenea, este luată în considerare: realizarea arborelui în linii ascuţite se
întâlneşte la iritabili, liniile curbe le găsim la persoanele blânde, binevoitoare, iar cele
întretăiate le desenează persoanele la care are loc o luptă a unor tendinţe contrare.
Un arbore orientat pe verticală apare la persoanele raţionale, la cele obiective, la cele
care caută să se stăpânească, dar şi la cele lipsite de energie. Înclinarea arborelui spre dreapta
este interpretată ca impulsivitate sau activitate, iar spre stânga sa exprimă reţinere, teamă.
Interpretarea desenului presupune o observare minuţioasă atât globală, cât şi pe părţi:
rădăcină, trunchi, coroană, ramuri, fructe etc.

Testul de gestalt Bender - Lauretta Bender, 1938;

Testul cuprinde 9 desene geometrice simple, fiecare plasat pe un carton separat 3x5,
numerotate de la 1, 2, …., 8. Desenele sunt aşezate relativ secvenţial de la început spre sfârşit,
în funcţie de dificultăţile reproducerii. Abilitatea de a reproduce desenele ţine şi de gradul de
maturizare ( e în funcţie de vârstă ). Există o grilă cu normalul pentru diferite vârste medii,
ştiind felul cum desenele sunt normal reproduse la diferite vârste:
- cele mai uşoare desene cu o vârstă mentală de 7 ani pentru o reproducere adecvată;
- cele mai dificile ( 7 şi 8 ) cu o vârstă mentală de 11-12 ani pentru a le reproduce
corect.
Evaluarea în funcţie de „normal” se face prin aprecierea maturităţii subiectului: egală,
mai mare sau mai mică decât „N”.
Interpretarea testului se face îmbinând cunoştinţele clinice ale înţelesului simbolic al
curbelor şi unghiurilor şi înţelesul simbolic al celor 9 desene.
Deşi un examinator al testului Bender analizează intuitiv şi clinic reproducerile de
desen, există un sistem de înregistrare Koppitz cu un mod cuantificat de interpretare a vârstei
perceptuale şi al nivelului şcolar al subiectului.
Sistemul de înregistrare Koppitz oferă posibilitatea înregistrării pe o foaie a rezultatelor
pentru fiecare dintre cele 9 desene şi cu ajutorul unui punct pe fiecare distorsiune în
reproducerea desenului. Examinatorul, pur şi simplu, adună rezultatele şi aplică scorul de
eroare total la vârsta perceptuală sau la normele de nivel şcolar. Sistemul de înregistrare
Koppitz oferă siguranţă interpretativă examinatorului începător al testului Bender.
Chestionarul C.P.S. ( Şcoala Personalităţii Copilăriei )
Autori : Eleanor Dibble şi Donald J. Cohen.
Scop: măsurarea personalităţii şi competenţei generale a copilului.
C.S.P. este un instrument de 40 itemi proiectat a fi completat de un părinte ca un mod
de măsurare a personalităţii şi competenţei copilului. A fost creat prin selectarea a 24 categorii
de comportament care acopereau domeniul larg al descriptorilor pentru comportamentul
copiilor. Scopul traducerii acestui chestionar şi folosirea lui a fost obţinerea unei imagini a
personalităţii fiecărui copil şi, în acelaşi timp, date referitoare la relaţiile acestuia cu părinţii,
la modul de colaborare între ei. Rezultatele se obţin prin simpla adunare a rezultatelor itemilor
individuali.

Analiza psihopedagogică a unor subiecţi

P.S.
Data naşterii : 10.04.1997.
Situaţia familială : provine dintr-o familie dezorganizată ; mama a părăsit domiciliul,
iar tatăl şi-a refăcut familia, cerând internarea lui într-o instituţie de ocrotire de la vârsta de 5
luni.
Situaţia şcolară : Semestrul I
Mediile la matematică calificativul Suficient
Mediile la limba română calificativul Suficient
Aceste rezultate îl situează sub media clasei din care face parte.
Testul Bender- a obţinut 11 puncte, ceea ce-l încadrează în Q4 cu rezultate foarte
slabe.
Analiza de ansamblu îl caracterizează ca imatur prin faptul că simplifică desenele,
îndepărtându-le de forma iniţială.
Existenţa unor conflicte în viaţa subiectului este marcată prin omisiunea unor părţi ale
desenelor, lipsa de egalitate în mărimea desenelor.
Frustrarea afectivă se evidenţiază prin nerealizarea desenului 5 (absenţa arcului,
transformarea punctelor în cercuri).
Desenele reproduse sunt nediferenţiate, haotice indiciu al lipsei de control a subiectului.
Transformarea punctelor în cercuri ca şi perseverarea în realizarea desenelor care se
realizează cu ajutorul punctelor indică o rigiditate a subiectului.
Testul arborelui
În realizarea desenului a fost singurul subiect care a redat arborele prin linii verticale,
desen corespunzător unei vârste mentale de 3 ani.
La chestionarul C.S.P. a obţinut următoarele punctaje pentru cele trei secvenţe: 73, 99,
104.
Acesta punctaje îl situează peste media ideală. Au fost completate de educator,
adaptând conţinutul întrebărilor la timpul petrecut de el cu copilul şi exprimarea tipului de
relaţie se limitează la relaţia educator - copil, la aprecierile făcute pentru disciplină, modul de
răspuns la diferite cerinţe, modul de participare la realizarea temelor.

A.M.
Data naşterii : 31.05.1996
Situaţia familială: tatăl - necunoscut
mama - i-a abandonat şi nu îi vizitează
Situaţia şcolară : Semestrul I
Mediile la matematică calificativul Insuficient
Mediile la limba română calificativul Suficient
Este propusă comisiei de orientare şcolară în vederea reorientării.
Aceste rezultate o situează sub media clasei din care face parte.
 Testul Bender
A obţinut 12 puncte, forma desenelor reproduse îndepărtându-se foarte mult de forma
iniţială, deşi raportat la vârsta ei mentală ar fi trebuit să realizeze corect toate desenele.
Se remarcă relaţionarea deficitară interpersonală şi socială; anxietatea subiectului este
redată de indici ca lipsa de egalitate în mărimea desenelor, tratarea diferenţiată prin lipsa unor
părţi şi desene.
Continuarea inadecvată a punctelor până când ajunge la margine şi nu mai poate
continua indică o rigiditate care se poate baza fie pe emotivabilitate, fie pe organicitate.
Rotirea foii indică tulburare în planul perceptiv vizual induse emoţional.
Distrugerea gestaltului în realizarea desenelor 7 şi 8.
Testul arborelui
Desenul realizat nu respectă tema cerută, ceea ce denotă prezenţa unor elemente
regresive, incapacitatea de a se adapta sarcinilor prevăzute. Toate elementele desenului sunt
dublate : 2 copaci, 2 sori, 2 copii, 2 case. În redarea arborelui foloseşte forme primare (trunchi
şi crengi cu trăsătură mică) normale cel mult vârstei de 4 ani. Coloraţia puternică neagră a
liniei trunchiului indică prezenţa traumelor pentru care a suferit şi încă mai suferă.
Chestionarul C.S.P.
La cele trei secvenţe ale chestionarului a obţinut următoarele punctaje: 67, 82, 104 ceea
ce o situează peste media ideală a chestionarului.
Punctajele bune obţinute arată că, în ciuda rezultatelor slabe la învăţătură, este un copil
docil, ascultător, care face ce i se cere.

Program de intervenţie personalizat

Informaţii de bază
Numele elevului: C.A.
Data naşterii:18.05.1999.
Clasa: a IV- a B
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 5 Slatina
Data de elaborare a programului: 1.XI. 2010
Echipa: numele: I.V.; Funcţia prof. psiholog
numele: I.T.I.; Funcţia : prof. în învăţământul primar
numele: B.V.; Funcţia: învăţător itinerant

Starea actuală a elevului

Sector de referinţă: X citire; X scriere; X autonomie personală; X comportament

cognitiv; X comportament social

Motiv de referinţe: nu vorbeşte, nu cunoaşte toate literele, citeşte doar câteva cuvinte, nu
se orientează pe hartă, nu cunoaşte semnele convenţionale şi formele majore de relief.

Evaluarea realizată. Instrumente utilizate. Prezentare sintetică.

- Studiul documentelor şcolare; Test proiectiv de personalitate;Testul de gestalt
BENDER; Chestionarul C.P.S. (Şcoala Personalităţii Copilăriei);
- Documentele şcolare: catalogul, fişa psihopedagogică a copilului din care am extras
date esenţiale necesare cercetării ca : situaţia şcolară, date generale despre familie (tipul,
numărul fraţilor, starea materială); interpretarea desenului „Arborele”; 9 desene
geometrice simple, fiecare plasat pe un carton separat 3x5, numerotate de la 1, 2, …., 9;
fişă-instrument de 40 itemi proiectat pentru a fi completat de un părinte ca un mod de
măsurare a personalităţii şi competenţei copilului.
- Handicap accentuat, QI 35

Capacităţi, competenţe, abilităţi, lacune, slăbiciuni, nevoi

Îi place să deseneze, să coloreze, relaţionează deficitar interpersonal şi social, este docil
în executarea sarcinilor propuse de profesor.

Intervenţii antecedente: învăţarea şi recunoaşterea culorilor, folosirea creioanelor

colorate, umplerea spaţiilor conturate, familiarizarea cu Globul pământesc şi cu harta
fizică a României.

Planificarea intervenţiei

Scopurile programului de intervenţie:

- să localizeze pe Globul pământesc uscatul;
- să perceapă tactil şi vizual harta în relief a României;
- să înveţe culorile convenţionale specifice celor trei unităţi majore de relief;
- să identifice pe hartă formele de relief;
- să coloreze un desen - harta fizică a României - folosind culorile verde, galben şi maro.

Obiectivele Mijloace. Strategii. Intervenţii Rezultate obţinute.

intervenţiei Resurse Comentarii
O1: să localizeze pe Globul pământesc Localizează uscatul Recunoaşte
Globul pământesc Conversaţia, pe Globul continentele de pe
uscatul; observaţia, pământesc. Terra parţial.
demonstraţia, Scrie cu ajutorul
problematizarea literelor de tipar
Terra, Europa, Asia,
America
O2: să perceapă Harta în relief a Descoperă prin Recunoaşte cu
tactil şi vizual harta României; riglă pipăire înălţimea uşurinţă muntele şi
în relief a României; Conversaţia, formelor de relief. câmpia.
observaţia, Măsoară înălţimea
exerciţiul, formelor de relief.
demonstraţia

O3: să înveţe Creioane colorate Stabileşte prin Învaţă culorile

culorile Conversaţia, analogie culoare specifice fiecărei
convenţionale observaţia, înălţime, formă de forme de relief.
specifice celor trei exerciţiul, relief
unităţi majore de demonstraţia,
relief; problematizarea

O4: să identifice pe Harta fizică a Arată cu indicatorul Recunoaşte formele

hartă formele de României indicator la hartă unităţile de relief după
relief; Conversaţia, majore de relief. culoare pe harta
observaţia, fizică a României
exerciţiul,
demonstraţia,
problematizarea.
O5: să coloreze un Fişă de lucru, Colorează harta Colorează harta
desen - harta fizică a creioane colorate, conturată pe fişă. conturată pe fişă,
României, folosind carioca, acuarele respectând culorile.
culorile verde, Exerciţiul,
galben şi maro. demonstraţia,
munca independentă

Bibliografie:

1. Golu, P., Verza, E.. Zlate, M. ( 1994). Psihologia copilului. Bucureşti: E.D.P.
2. Lăscuş, Voicu. (1994). Pedagogia ocrotirii. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă.
3. Novac. Andrei. (1995). Statistică socială aplicată. Bucureşti: Editura Hyperion XXI.
4. Predescu. V.. (1989). Psihiatrie, vol. I. Bucureşti: Editura Medicală.
5. Zlate. M.. (1994). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Hyperion XX.