Gramatică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Lingvistică

Lingvistică teoretică

Fonetică

Fonologie

Lexic

Gramatică

Morfologie

Sintaxă

Sintaxa propoziției

Sintaxa frazei

Semantică

Semantică lexicală

Pragmatică

Ortografie

Stilistică

Lingvistică aplicată

Sociolingvistică

Lingvistică computațională

Lingvistică cognitivă

Lingvistică istorică
 Lingvistică comparativă

Etimologie

Lingviști

Gramatica unei limbi este ansamblul de reguli de folosire a acelei limbi. Același termen

este folosit și pentru știința care studiază astfel de reguli, ca ramură a unui studiu mai
general al limbajului, numit lingvistică. Fiecare limbă are un set specific de reguli și deci
o structură gramaticală distinctă.
În mod tradițional în domeniul gramaticii erau cuprinse doar două
subdomenii: morfologia (modificarea formei cuvintelor) și sintaxa (îmbinarea cuvintelor
în propoziții și fraze). În prezent, lingviștii consideră ca aparținând tot gramaticii și
următoarele subdomenii, care studiază alte regularități ale
limbii: fonetica, fonologia, lexicologia, semantica și pragmatica.

Tipuri de gramatici[modificare | modificare sursă]

Gramatica tradițională are unele lacune care au generat abordări moderne ale
gramaticilor cum ar gramaticile generative și tranformaționale formulate de Noam
Chomsky.

Bibliografie (selectiv)[modificare | modificare sursă]

Lucrări românești de specialitate

 Gramatica limbii române, ediția 2005, coordonată de Valeria Guțu Romalo, Editura
Academiei, București, 2005
 Mioara Avram, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 2001
 Gheorghe Bulgăr, Limba română. Sintaxă și stilistică, Editura Didactică și Pedagogică,
București
 Valeria Guțu Romalo et al., Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, 2005