GEOMETRIA ÎN SAPŢIU

Puncte, drepte, plane

Notaţie:

- Punctele se notează cu litere mari ale alfabetului, A, B, C, ..

- Dreptele se notează cu literele mici ale alfabetului, a, b, c, …
- Planele se notează cu litere greceşti, α, β, …

Axiome ale geometriei în spaţiu:

A1: Prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una. Orice dreaptă
conţine cel puţin două puncte diferite (axioma riglei).

A2: Într-un plan, printr-un punct exterior unei drepte tece o singură paralelă la
dreapta dată (Axioma Paralelelor sau Postulatul lui Euclid).

A3: Prin trei puncte necoliniare trece un singur plan. Orice plan conţine cel
puţin trei puncte necoliniare.
Obs: α = (ABC) = (CDE)

A4: Dacă două puncte diferite sunt situate într-un plan, atunci dreapta care el
conţine este inclusă în acel plan.
Obs: A, B € α  AB α

A5: Dacă două plane diferite au un punct comun atunci au o dreaptă comună
care conţine acel punct.
Obs: Două plane coincid dacă au minim trei puncte necoliniare comune.

A6: În spaţiu există patru puncte necoplanare.

Poziţiile a două drepte în spaţiu:

1. Drepte concurente (secante):

2. Drepte paralele
3. Drepte coincidente (suprapuse)
4. Drepte coplanare: incluse în acelaşi plan.
5. Drepte necoplanare: drepte ce nu sunt nici paralele nici concurente.
1
 Determinarea planului

1. Conform A3 trei puncte necoliniare determină un plan. α = (ABC)

2. O dreaptă şi un punct exterior determină un singur plan.

3. Două drepte concurente determină un singur plan.

4. Două drepte paralele determină un singur plan.

2
 CORPURI GEOMETRICE

Corpurile geometrice se împart în:

- poliedre;
o prismă;
o piramidă (trunchiul de piramidă);

- corpuri rotunde:
o cilindru;
o con (trunchi de con),
o sferă (calotă sferică şi zono sferică);

PRISMA

Prismele sunt de două tipuri.

- prisme drepte;
- prisme oblice.

Orice tip de prismă are două baze identice şi paralele.

Prisma triunghiulară are ca baze triunghiuri.

Prisma patrulateră are ca baze patrulatere (denumirea coincide cu tipul
poligonului)

Definiţie:

Prisma dreaptă are muchiile laterale perpendiculare pe planele bazelor.

Paralelipiped: este prisma cu toate feţele paralelograme.

Paralelipiped drept este prisma patrulateră care are bazele paralelograme

şi feţele laterale dreptunghiuri.

Paralelipipedul dreptunghic este prisma patrulateră care toate feţele

dreptunghiuri.

Feţele paralelipipedului (6 feţe):

- baze: 2baze;
3
 - laterale: 4laterale;

Muchii (laturi) ale paralelipipedului (12):

- ale bazelor: 8
- laterale: 4

Desfăşurarea totală a paralelipipedului dreptunghic:

Desfăşurarea laterală pipedului dreptunghic:

Teorema lui EULER:

v+f=m+2
unde:
- v = nr. de vârfuri;
- f = nr. de feţe;
- m = nr. de muchii;

PIRAMIDA

Piramida triunghiulare se numeşte tetraedru.

Dacă vârful piramidei se proiectează pe planul bazei în centrul de simetrie

al acesteia, atunci piramida se numeşte piramidă dreaptă. Dacă în plus

4
poligonul din bază este triunghi echilateral, atunci piramida este piramidă
triunghiulară regulată (feţele laterale sunt triunghiuri isoscele).

Dacă toate cele 4 feţe sunt triunghiuri echilaterale, atunci piramida se

numeşte tetraedru regulat.

Piramida triunghiulară regulată dreaptă

Desfăşurare laterală:

Desfăşurare totală:

Piramida patrulateră regulată:

5
Desfăşurarea totală:

6
 Unghiul a două drepte în spaţiu:

În plan:
Definiţie:
Prin unghiul a două drepte se înţelege cel mai mic unghi (ascuţit sau
drept) determinat de drepte.

Teoremă:
Două unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente sau
suplementare.
Obs 1:
Dacă unghiurile sunt ambele ascuţite atunci rezultă congruenţa, iar dacă
unul este ascuţit şi unul obtuz sunt suplementare.
Obs 2:
Dacă dreptele sunt perpendiculare măsura unghiului formate de ele este
de 90 de grade.
Obs 3:
Dacă dreptele sunt paralele măsura unghiului format de ele este de 0
grade.

În spaţiu:
Definiţie:
Dacă două drepte sunt necoplanare atunci unghiul format de ele devine
egal cu unghiul format de paralele la acestea, coplanare.

Poziţia unei drepte faţă de un plan

1. Dreapta inclusă în plan: d α: A4: Dacă două puncte sunt situate

într-un plan atunci dreapta determinată de ele este situată în acel plan.

2. Dreapta intersectată cu planul într-un punct: d ∩ α: {A} 

dreapta înţeapă planul.

3. Dreapta e paralelă cu planul  d ∩ α: Ø

Teoremă:
7
 Dacă o dreaptă este paralelă cu o dreaptă dintr-un plan atunci ea este, fie
conţinută în acel plan, fie paralelă cu acel plan.

Teoremă:

Dacă o dreaptă „d” este paralelă cu un plan „α” şi planul „β” care conţine
dreapta „d” intersectează planul „α”, după o dreaptă „a” atunci a II d.

Obs:
Dacă o dreaptă este paralelă cu un plan atunci nu este paralelă cu toate
dreptele din acel plan.

Dreaptă perpendiculară pe un plan

Definiţie:
Numim dreaptă perpendiculară pe un plan dreapta perpendiculară pe
orice dreaptă din acel plan.

Teoremă:
O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă este perpendiculară pe
două drepte concurente din acel plan.

Teoremă:
Dacă două drepte sunt perpendiculare pe acelaşi plan, atunci sunt
paralele între ele.

Teoremă:
Dintr-un punct exterior unei drepte, respectiv unui plan, există o singură
perpendiculară pe dreaptă, respectiv pe plan.

8
 Poziţiile a două plane în spaţiu

1. Plane confundate: se realizează dacă au minim trei puncte necoliniare

comune.
α = β, (planul α coincide cu planul β)

2. Plane secante:
α∩β=d

3. Plane paralele:
α II β  α ∩ β = Ø

Teoremă:
Dacă două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu celălalt plan,
atunci planele sunt paralele.

Teoremă (Teorema acoperişului)

Dacă două drepte sunt paralele şi sunt situate respectiv în planele α şi β,

care se taie (intersectează) după dreapta „a”, atunci dreapta „a” este
paralelă cu cele două drepte.