Defi niţie. Alimentaţie naturală (la sân) este alimentaţia copilului cu lapte de mamă.

Se specifi că
alimentaţia exclusiv naturală, care reprezintă alimentaţia nou-născutului și sugarului exclusiv cu lapte de
mamă, fără nici un alt aliment solid sau lichid, fără apă sau ceai, până la vârsta de 6 luni. Laptele matern
este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, deoarece are o compoziţie adaptată la posibilităţile de
digestie, asigură nevoile nutriţionale ale sugarului în această perioadă și îi este necesar copilului până în
al 2-lea an de viaţă inclusiv. Laptele matern este mai mult decât o simplă colecţie de nutrienţi și o
protecţie unică împotriva infecţiilor și alergiei, alăptarea la sân asigură niște efecte considerabile de
protecţie a sănătăţii mamei. Necesităţile nutriţionale și energetice crescute ale femeii ce alăptează pot fi
ușor acoperite prin respectarea recomandărilor privind alimentaţia sănătoasă. Totodată un regim
alimentar adecvat al mamei este mai puţin costisitor decât formulele de lapte praf pentru copii.
Alăptarea la sân are efecte de lungă durată, având în vedere creșterea și dezvoltarea. Efectele alăptării
sunt mult mai mari dacă ea este începută cât mai devreme, adică chiar în primele 0,5-1-2 ore după
naștere, copilul va fi hrănit la cerere și exclusiv natural în primele 6 luni de viaţă

O condiţie obligatorie pentru stabilirea, dezvoltarea și menţinerea lactaţiei este aplicarea și poziţionarea
corectă a copilului la sân. Semnele poziţionării corecte a copilului în timpul alimentării la sân: • copilul
este întors cu tot corpul spre mama și e strâns lipit cu burtica de burta mamei; • faţa copilului se afl ă
aproape de piept; • corpul și capul copilului formează o linie dreaptă; • mama susţine cu ambele mâini
capul și corpul copilului. Semnele aplicării corecte la sân: • bărbia copilului atinge pieptul mamei; •
guriţa este larg deschisă; • buza de jos este curbată către exterior; • deasupra buzei superioare se
observă o fâșie mai mare a areolei decât sub buza inferioară.

Importanţa alimentaţiei la sân și avantajele laptelui matern faţă de alte tipuri de lapte Avantajele
nutritive (alimentare) sunt reprezentate de conţinutul și calitatea componenţilor nutritivi ai laptelui
matern și sunt destul de bine studiate. În funcţie de gradul de adaptare, formulele de lapte artifi ciale
imită mai mult sau mai puţin conţinutul factorilor nutritivi ai laptelui uman, care diferă mult de laptele
de vaci sau laptele altor mamifere, folosit uneori pentru alimentaţia sugarilor. Este demonstrat, că
laptele matern după conţinut este net superior faţă de toţi înlocuitorii, chiar și de cele mai avansate
formule adaptate. Conţinutul laptelui matern nu este constant, schimbându-se pe parcursul celor 24h și
a unui ciclu de lactaţie. Volumul total de producţie a laptelui și de consumare a lui este foarte variabil
(100-300-850 ml-1L), depinzând în cea mai mare parte de frecvenţa și efi cienţa suptului. Conţinutul
comparativ al laptelui matern, amestecului lactat industrial (adaptat și a celui preparat în condiţii
casnice – neadaptat) este reprezentat în tabelul 1.3. Avantajele nutritive ale proteinelor laptelui matern:
• conţinutul de proteine în laptele matern corespunde necesităţilor copiilor sugari; • laptele matern
conţine preponderent proteine serice, comparativ cu laptele de vaci, în care proteina majoritară este
cazeina și doar 20% reprezintă fracţia serică; • o parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt
reprezentate de α-lactalbumină, lactoferină, care reprezintă sursa tuturor aminoacizilor esenţiali pentru
organismul copilului sugar; • în laptele de vaci, respectiv și în formulele preparate în baza acestuia, spre
deosebire de laptele matern, proteina majoritară este β-lactoglobulina, care lipsește în laptele matern și
poate induce reacţii alergice la copii; • cazeina laptelui matern posedă proprietăţi chimice deosebite de
cazeina laptelui de vaci, fapt care-i ușurează digestia; • cazeina laptelui matern este reprezentată și prin
factorii imuni de origine proteică – imunoglobulina A, lactoferina, lizozim și alte macromolecule,
implicate în apărarea specifi că și nespecifi că a organismului copilului.

Avantajele nutritive ale glucidelor laptelui matern: • glucidele laptelui matern sunt reprezentate de
lactoză, care acoperă 40% din caloriile furnizate și care se digerează/asimilează ușor (>90%) în intestinul
subţire; • lactoza neasimilată a laptelui matern ajunge în intestinul gros, unde sub acţiunea bacteriilor se
fermentează și se transformă în acizi grași cu lanţuri scurte și acid lactic, compuși, care, la rândul lor se
asimilează, contribuind la acumularea de energie; • altă acţiune benefi că este micșorarea valorii pH-ului
intestinal și îmbunătăţirea absorbţiei Ca; • lactoza laptelui matern favorizează creșterea lactobacililor și
celorlalţi reprezentanţi ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apără pe sugar de
gastroenterită; • în timpul infecţiei intestinale la copiii, alimentaţi cu laptepraf, uneori se dezvoltă
intoleranţa la lactoză, ca rezultat al afectării epiteliului și scăderii activităţii lactazei, ceea ce impune
necesitatea administrării formulelor speciale, fără lactoză; • copii, alimentaţi natural, își menţin
toleranţa faţă de conţinutul sporit de lactoză din laptele matern, de aceea trebuie să fi e alimentaţi în
continuare natural.

Avantajele nutritive ale lipidelor laptelui matern: • lipidele laptelui matern acoperă aproximativ 50% din
totalul de calorii; • laptele anterior, care se scurge la începutul alimentării la sân, este mai apos, conţine
mai multă lactoză și mai puţine lipide, acestea fi ind mai multe în laptele posterior, astfel cel mai bogat
energetic lapte se scurge la sfârșitul alimentării; • laptele posterior în acest fel joacă un rol important în
asimilarea de energie și, deși se dobândește mai greu, este esenţial ca să nu se întrerupă alimentarea
când fl uxul de lapte a scăzut sau copilul suge mai puţin activ. Avantajele alimentaţiei la sân prin
conţinutul unic de vitamine și minerale: • deși femeile cu un statut nutriţional scăzut pot să producă
lapte în cantităţi sufi ciente și de o calitate satisfăcătoare pentru dezvoltarea copilului sugar, conţinutul
optim al micro-nutrienţilor în lapte și, respectiv conţinutul optim al acestora în organismul copilului este
într-o oarecare măsură dependent nutriţia mamei; • cei mai dependenţi de consumul matern
micronutrienţi sunt vitaminele hidrosolubile, mai puţin cele liposolubile; • conţinutul de minerale din
laptele matern, însă, cu mici excepţii, este puţin dependent de consumul matern și rezervele acestora
din organismul mamei; • la copiii alimentaţi exclusiv natural, carenţa ingredientelor nutritive
manifestată clinic este puţin probabilă în primele 6 luni de viaţă; • dacă statutul nutriţional al mamei în
sarcină este adecvat cerinţelor, copiii alimentaţi exclusiv natural până la vârsta de 6 luni nu au nevoie de
suplimentare cu vitamine și minerale; • dacă există defi cit de microelemente – corecţia alimentară a
mamei, inclusiv suplimentele vor fi utile atât mamei, cât și copilului. Pentru a identifi ca riscul de carenţă
a microelementelor nutritive la copil/mamă, precum și infl uenţa adaosurilor nutritive asupra
componenţei laptelui matern și intervenţiilor necesare, este util de a diviza microelementele nutritive
din laptele matern în două grup