Sesiunea 1: Intro

 Comunicarea
Comunicarea reprezinta schimbul de mesaje intre cel putin doua persoane, din care una emite (exprima)
o informatie si cealalta o receptioneaza (intelege), cu conditia ca partenerii sa cunoasca codul (care pot
aparea sub forma limbajului natural, verbal, nonverbal, a simbolurilor concrete sau abstracte).

Comunicarea poate fi gandita ca un liant care uneste elementele unui sistem. Comunicarea apare in
momentul in care o parte a sistemului devine transmitator si creaza sau produce o relatie, numita
informatie (semnal), care este transmisa prin spatiu si timp pentru a face legatura cu cea de-a doua parte
a sistemului, numita receptor. Calea semnalului, denumita canal, leaga direct transmitatorul de receptor.
Intr-o comunicatie perfecta informatia trece de-a lungul canalului fara nici un fel de interferenta, chiar
daca in afara canalului exista si alte semnale care pot perturba (zgomote sau alte comunicatii care se
desfasoara in acelasi spatiu/timp).

Rezulta ca, din punctul de vedere al stiintei comunicarii, comunicarea presupune existenta a 4
componente fundamentale :

 un emitator
 un canal de comunicare
 informatie
 receptor

Comunicarea poate avea loc prin medii tehnice si non-tehnice.

Comunicarea prin medii tehnice presupune existenta unor cai prin care mesajele circula, cu ajutorul
diverselor suporturi tehnice. Aceste medii au fost create cu rolul specific de a facilita si amplifica
comunicarea.
Printre cele mai importante medii tehnice se numara:

 Audiovizualul (mediile specializate: filme, diapozitive, casete video, televiziune cu circuit inchis,
retelele de computere sau intraneturile)
 Publicatii (mediile specializate: carti, reviste, ziare, newslettere)
 E-mailuri
 Pagini Web / Retele de socializare
 Fax
 Radio
 Telefonul

Comunicarea prin medii non-tehnice presupune contactele personale (de la un individ la altul sau de la
persoana la grup). In afara de informatia propriu-zisa transmisa prin voce, limbajul corpului (mesaje
transmise prin tonalitatea vocii, expresia fetei, pozitia corpului, gesturi, etc) reprezinta, de asemenea, o
parte importanta a comunicarii.

O buna comunicare in acest caz presupune combinarea limbajului verbal cu cel nonverbal.

De este comunicarea importanta?

Abraham Maslow aseaza pe nivele ierarhice nevoile de baza ale oamenilor, incepand cu cele de
sustinere a vietii plus nevoia de siguranta. O data asigurate acestea intervin nevoile sociale, de a fi iubiti,
acceptati, de a apartine unui grup, unei familii, unei comunitati. Pe nivelul urmator vine nevoia de
recunoastere, de apreciere si de respect, fata de sine dar si a celorlalti fata de individ. Peste toate, la
cel mai inalt nivel este nevoia de implinire, de a trai o viata care inseamna ceva important pentru omul
insusi.

Nevoia de comunicare este una dintre cele mai importante nevoi umane pentru ca datorita (si cu
ajutorul) ei interactionam cu alti oameni, atunci cand avem nevoie de socializare. Traducem nevoia de
comunicare prin nevoia de a spune, de a fi inteles, recunoscut, valorizat, etc.
  Istoric despre comunicare
Perfectionarea modalitatii prin care oamenii transmiteau informatii (in special a vorbirii) a dus la crearea
de inventii inca din prima epoca din istoria societatii. Prin acestea, au rezultat noi forme de comunicare si
s-au imbunatit felul in care oamenii se intelegeau si longevitatea informatiei. Toate aceste inventii s-au
bazat pe crearea de simboluri (=o reprezentare conventionala a unui concept).

2.1 Crearea simbolurilor

Picturile in pestera

Cele mai vechi simboluri au fost realizate cu ajutorul picturilor in pesteri. Prin acestea, s-au pastrat si
transmis in timp informatii de la o generatie la alta.

Petroglife

Urmatorul pas in istoria comunicatiei au fost petroglifele. Acestea sunt o forma de arta simbolica, fiind de
obicei un desen incizat pe o roca, pastrat din perioada preistorica.

Pictograme

De la petroglife s-a trecut la pictograme care semnifica reprezentarea unor relatari despre obiecte,
activitati, locuri sau evenimente prin ilustrarea de simboluri. Astfel, aceasta forma de scriere presupunea
transmisia informatiei prin desene.

Ideograme

Mai departe, pictogramele s-au transformat in ideograme care reprezentau transmiterea unor idei prin
simboluri grafice. Daca o pictograma reprezenta un soare, o ideograma reprezinta conceptul de
caldura/zi/lumina.

Scrierea

Cele mai vechi forme de scrieri au fost reprezentate de elementele pictografice si ideografice. Acestea au
condus la realizarea unor sisteme de scriere in care se utilizau simboluri diferite pentru obiecte diferite.

Alfabetul

Alfabetul a fost creat prin legatura dintre simboluri individuale si foneme (unitatea de sunet fundamentala
din limbile vorbite care ajuta la diferentierea cuvintelor).
2.2 Metode de comunicarea la distanta folosite inainte de inventarea telefonului
Semnale fumigene
In antichitate semnalele cu ajutorul focului constituiau singura cale de comunicare la mari distante.
Aceasta este o forma de comunicatie vizuala si era utilizata pentru a transmite informatii importante
precum avertizari despre un pericol sau o adunare importanta a unor oameni intr-o anumita zona.

Porumbei mesageri
Porumbeii mesageri erau porumbei care transportau mesaje. Datorita abilitatii lor naturale de a gasi exact
anumite locatii, porumbeii erau eficienti si utilizati pentru transportul de informatii intre diferite parti ale
lumii.
Oglinda
Transmisia semnalelor cu ajutorul unor oglinzi erau o forma de comunicatie usor de
utilizat. Lumina de la soare era reflectata de o oglinda catre zona in care se dorea a
se transmite informatia.

Aceasta era folosita in special de catre soldati pentru transmiterea unor mesaje de
avertizare pe timp de razboi.

Presa de tiparit
Inventarea hartiei (anul 105) faciliteaza transmiterea mesajelor scrise. Inainte de aceasta inventie, se
folosea scrierea pe matase, care era foarte costisitoare, sau pe tablite de bambus, care erau prea grele.

Aparitia presei de tiparit defineste inceputul comunicatiilor in masa. Aceasta folosea un mecanism prin
care foile de hartie erau presate de blocuri de lemn in care fusesera gravate textul si/sau ilustratiile.

Telegraful optic
Telegrafia reprezinta modul de transmitere a informatiilor prin impulsuri nemodulate, folosind un anume
cod.
Un an important in istoria sistemelor optice este 1790 cand francezul Claude Chappe a inventat „telegraful
optic” cu viteza de transmisie de aproximativ 1bps (experimentul a fost facut pe distanta Lille-Paris, ~230
km; durata transmiterii unui text cu 120 de caractere fiind de cca 30 de minute).

Sistemul era constituit dintr-un sistem de brate montate pe turnuri cu vizibilitate directa prin binoclu
distantate la 10-20 km si actionate de operatori in mod secvential. Codul utilizat este realizat de anumite
pozitii ale acestor brate.

Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile telegrafului. Electricitatea a permis
transmiterea instantanee a informatiei si functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea.
Mesajele circulau de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.

Samuel Finley Breese Morse dezvolta primul sistem de telegraf electric. El

creeaza in 1832 un sistem care pune in legatura doua statii. De la prima,
operatorul trimite impulsuri electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung
pana la cea de a doua statie, unde sunt transcrise de cel care receptioneaza
mesajul. Morse elaboreaza un cod simplu alcatuit din numai doua semne:
linia si punctul. Fiecare litera a alfabetului si fiecare cifra este codificata
printr-o combinatie de linii si puncte. Primul mesaj transmis in acest fel a
strabatut 65 de km.

Teleprinterul
Un teleprinter este un dispozitiv de afisare bazat pe o masina de scris comandata electric, folosit la
tiparirea mesajelor primite de la alte dispozitive electronice, printr-un simplu canal de comunicatii electric,
uneori doar printr-o pereche de fire.
Inventarea teleprinteului elimina necesitatea operatorilor antrenati si eficientizeaza transmiterea
mesajelor.

Cablul submarin
Cablul submarin este cel care are rolul de a conduce firele de telecomunicatie sau de energie electrica pe
sub apele marilor si ale oceanelor.

Dupa invetarea telegrafului, ideea de a lega America de Europa a devenit o aspiratie pe termen lung
pentru viitor. Inca din 1840 Morse isi declarase public intentia de a merge in aceasta directie, iar peste doi
ani scufunda experimental un cablu in portul New York. Cablul consta dintr-un fir izolat cu canepa
gudronata si invelit in cauciuc. Morse a reusit sa trimita un mesaj telegrafic prin el, pe sub apa.

In 1850, primul cablu submarin de telegraf instalat intre Londra si Paris este rupt, la scurt timp, de o
ambarcatiune de pescuit. Devine evidenta necesitatea uneistructuri de rezistenta (otel).

In 1858, primul cablu transatlantic este instalat intre Valentia (Irlanda) si TeraNova (Canada). La 5 august
are loc prima transmisie. Din nefericire, semnalul a fost atat de slab si greu de distins de zgomotul de fond
incat au durat ore pentru a transmite cateva cuvinte. Proprietarii au incercat sa remedieze situatia ridicand
tensiunea de la 600 la 2000 de volti, ceea ce a dus la topirea izolatiei cablului. Mai tarziu, cablurile instalate
in 1866 au functionat cu succes aproape 100 de ani.
Heliograful
In 1869 este inventat heliograful. Acesta este format dintr-un trepied si o oglinda. Oglinda heliografului se
orienteaza astfel incat sa reflecte lumina solara spre pozitia aproximativa a corespondentului.

Mesajele sunt transmise in cod Morse prin utilizarea unui obturator ce blocheaza sau permite reflectarea
razelor solare. Mesajele transmise prin intermediul heliografului se numesc heliograme.

Telefonul
Alexander Graham Bell, un profesor a carui ocupatie includea si instruirea unor specialisti care le predau
oamenilor surzi si muti, era familiarizat cu nuantele de sunet si natura lui.
 Bell, voia initial sa inventeze un telegraf modificat care ar fi putut sa trimita mai multe mesaje sau semnale
in acelasi timp. In timpul experimentarilor, lui Bell i-a trecut prin minte conceptul de a crea un dispozitiv
care ar putea transmite un discurs prin energie electrica. In 1875, in timp ce experimenta, Bell a auzit prin
fir sunetul unui ceas de perete. Acest lucru l-a incurajat si, impreuna cu asistentul sau, electricianul
Thomas A. Watson, a continuat sa experimenteze neobosit pentru a construi un aparat care putea
transmite sunetul.

In cele din urma, pe 10 martie 1876, Bell a rostit

primele cuvinte printr-un telefon, („Dle Watson,
vino aici, vreau sa te vad"), si au fost auzite clar la
capatul cealalalt al firului. Aceste cuvinte au fost
imortalizate in istorie, iar data mentionata mai sus
este marcata ca fiind data oficiala a inventarii
telefonului de catre Alexander Graham Bell.

Principiul de functionare al telefonului era

urmatorul :

 In transmitator, vocea umana pune in miscare o diafragma subtire

 Vibratiile actioneaza un recipient cu granule fine de carbon care variaza conductivitatea
curentului prin acestea, astfel energia mecanica a vocii este tranformata in current
electric variabil (transducere)
 Curentul generat traverseaza o pereche de cabluri
 La receptor, curentul primit actioneaza o bobina care pune in miscare o diafragma

Prima centrala telefonica

Fara o centrala telefonica care sa interconecteze mai multe linii de abonati pentru stabilirea apelurilor,
de la fiecare telefon ar fi trebuit sa existe o linie dedicata catre celelalte telefoane cu care se dorea o
legatura directa. Aceste linii dedicate presupun aglomerarea stalpilor cu legaturi de abonati.
Astfel ca, dupa inventia telefonului si necesitatea multor linii de abonati, a aparut nevoia comutarii
legaturii telefonului.

In 1878 intra in functiune prima centrala telefonica deservita manual. Aceasta, are principalul rol de
concentra si gestiona toate legaturile abonatilor intr-un singur nod. In acest fel, singura legatura de la
abonat era catre centrala telefonica.
Principiul de functionare a unui switchboard:

Fiecare telefon avea asociat pe switchboard un beculet care se aprindea cand receptorul era ridicat.
Operatorul observa aprinderea acestui bec si prelua legatura. Apelantul cerea o legatura cu un alt abonat
(comunica numele acestuia operatorului), iar daca abonatul apelat nu se afla intr-o alta conversatie (nu
avea linia conectata intr-un alt jack), operatorul realiza conectarea efectiva a liniilor celor doi.

Primul director telefonic

George Coy lanseaza prima versiune a “Pagini Aurii” care continea 50 de abonati. Mai tarziu, Moses
Parker, vine cu idea de a aloca numere de telefon fiecarui abonat in detrimentul apelarii pe baza
numelui.

Fotofonul
In 1880 Alexander Graham Bell inventeaza fotofonul dupa ce patentase telefonul. Visul lui Graham Bell
era sa transmita semnale prin atmosfera insa propagarea luminii era mai dificila prin acest mediu in
comparatie cu propagarea semnalelor electrice prin fire metalice.
Prima comunicare folosind acest dispozitiv a fost intre Bell si asistentul sau la o distanta de 213 metri.

Functionarea fotofonului:

 Emitatorul era conectat la o oglina parabolica.

 Punctul focal al oglinzii, realizat din material flexibil, modula lumina reflectata in functie de
vibratiile vocii
 La receptie, o celula de seleniu din centrul oglinzii inducea o rezistenta variabila odata cu variatia
intensitatii luminii captate

Dinamul telefonului
Dinamul telefonului este inlocuit cu sursa de curent (48V DC) comuna in centrala telefonica.

In repaus, circuitul de alimentare al postului telefonic este inchis, iar curentul continuu in bucla
abonatului este 0. Rezulta ca bucla abonatului este deschisa cand linia este in repaus. La ridicarea
receptorului, bucla se inchide si microfonul este alimentat, iar centrala sesizeaza initierea apelului.

Abonatul este taxat pentru consumul de current indus asupra centralei.

Cablul coaxial
Cablul coaxial a fost inventat in 1880 de Oliver Heaviside. Forma si caracteristicile actuale au ajuns sa fie
dezvoltate si patentate 14 ani mai tarziu de catre Nikola Testla.

Cablul coaxial este un cablu electric, care se compune dintr-un fir conductor (D) inconjurat de un material
izolator (C), inconjurat de un alt imvelis, conductor la randul sau (B), acoperit de un ultim strat izolator (A).

Cablul coaxial difera de firele de cupru torsadate deoarece:

 ofera protectie mai buna la interferentele electromagnetice

 are o comportare foarte buna in frecventa
 poate acoperi o banda foarte larga, de la frecvente joase pana la UHF (Ultra High Frequency), ceea
ce il face ideal pentru linii de transmisiuni

Rotorul de formare
In 1889, americanul Almon Brown Strowger a pus la punct un sistem destinat stabilirii in mod direct a
legaturii dintre posturile telefonice cu ajutorul unor brate de cuplare care se deplaseaza pe orizontala.

Apelantul emitea prin actionarea sistemului respectiv o serie de impulsuri. Astfel, se ”codeaza” fiecare cifra
formata in impulsuri (egale la numar cu cifra formata) electrice. Acest tren de impulsuri era preluat te
catre switch-urile electromecanie si o legatura fizica (bucla locala) este creata intre apelant si apelat
In 1896, Strowger a realizat discul telefonic si infiinteaza firma Strowger Automatic Telephone Exchange
Company care acum

Rotorul de formare marcheaza inceputul semnalizarii automate in retelele de telefonie. (Pulse Dialing)

Sistemului de comutatie Crossbar

In componenta sistemului de comutatie Crossbar sun cuprinse mai multe familii de centrale telefonice
automate, care utilizeaza un tip special de comutator electromecanic, cunoscut sub denumirea de
multiselector Crossbar. Pentru definirea principiului de lucru, multiselectorul Crossbar poate fi asemanat
cu o matrice: liniile matricei sunt materializate prin barele orizontale, coloanele prin bare verticale, iar un
element al matricei este compus dintr-un pachet de contacte.

Spre deosebire de selectoarele rotative, multiselectoarele Crossbar prezinta urmatoarele avantaje:

 timpul de stabilire a conexiunii se reduce la 30-50ms;

 se micsoreaza uzura elementului de comutatie, intrucat multiselectorul Crossbar foloseste
contacte prin presiune si deci elimina miscarile ample.

Un alt element nou in functionarea centralei Crossbar il constituie protocolul semnalizarilor. Transmiterea
informatiilor, atat in cadrul centralei cat si in exterior, se face prin coduri specifice care asigura
transmiterea rapida a informatiilor si posibilitatea de detectare a eventualelor erori.

Avantajele sistemului sunt multiple si se refera in special la micsorarea considerabila a volumului activitatii
de intretinere, conlucrarea cu centrale apartinand altor sisteme de comutatie, oferirea de noi servicii de
abonati, etc.

Centrala ofera posibilitatea conlucrarii sale cu orice alt tip de sistem de comutatie telefonica, posedand
echipamente de adaptare corespunzatoare tipului legaturii.
Prima antena parabolica
Heinrich Rudolf Hertz a demonstrat existenta undelor electromagnetice prezise de Teoria
lui Maxwell.

Pentru a raspunde formularilor matematice ale lui Maxwell referitoare la formarea,

propagarea si viteza de propagare ale undelor, Hertz trebuia sa dispuna in primul rand de
un aparat care sa produca “perturbari” electromagnetice.

Heinrich Rudolf Hertz a descoperit secretul radiatiei electromagnetice, iar

relativele emisiuni au fost numite unde Hertziene care astazi sunt indicate ca
unde radio.

Existenta undelor radio a fost descoperita de Hertz in anul 1888 prin realizarea
unui emitator radio cu scanteie care producea unde cu frecventa de 450MHz ,
in regiunea UHF(Ultra-High Frequency).

Hertz a fost primul care a construit o antena parabolica.

Exploatarea antenelor parabolice este amanata pana dupa cel de-al doilea
razboi mondial, cand incepe exploatarea microundelor pentru aplicatii radar.

Tehnologia radio comerciala

In 1894, Marconi a devenit fascinat cu descoperirea realizata de Hertz a ”undelor invizibile” generate de
interactiunile electromagnetice. Marconi si-a construit propriul echipament de generare de unde si a
putut transmite semnale intre locatii aflate la distante de kilometri.

Marconi a realizat astfel prima comunicatie telegraf fara fire de lunga distanta, iar in 1901 a emis primul
semnal radio transatlantic. Compania sa a realizat comunicatii radio pentru cursele pe ocean si a salavat
sute de vieti, inclusiv pasageri de pe Titanic.
Aceasta descoperire impreuna cu cea a antenei parabolice vor influenta la nivel fundamental modul in
care vor fi concepute retelete de telefonie cu acces mobil.

Primul link de microunde

Avantajul undelor scurte si al microundelor in transmisiuni a fost acela ca puteau cara multa informatie
folosind benzi largi. Asta inseamna ca puteau cara numeroase apeluri simultan, lucru folositor pentru
extinderea retelei de telefonie, mai ales datorita faptului ca liniile de abonati conventionale nu puteau fi
transportate peste oceane/mari.

Primul link de microunde a fost realizat in 1930, iar in 1931 este stabilita prima legatura de microunde intre
UK si Franta.

Antenele de microunde la acea vreme aveau 3 metri in diametru si transmiteau cu o frecventa de 1.7 Ghz
pe o distanta de 40 mile

Din cauza costurilor mari comparative cu cele ale unui cablu submarin, acestea nu au fost implementate
comercial la momentul respectiv
Push-to-talk (PTT)
In 1937, Donald L Hings a creat un sistem radio portabil care este cunoscut in zilele
noastre ca ”Walkie – Talkie ”.

Aceste foloseste Push-to-Talk (PTT), o metoda prin care se poate realiza o

conversatie pe o linie de comunicatie de tip half-duplex, folosind un buton care face
schimbul de la receptie la transmisie. La un moment de tip, un utilizator este
emitator si celalalt este receptor. La apasarea butonului, emitatorul devine receptor
si invers.

Pulse Code Modulation (PCM)

Tot in 1937, Alex Reeves inventeaza PCM (Pulse Code Modulation) / MIC (Modulatia Impulsurilor in Cod).

Trecerea de la analogic la digital este realizata prin convertirea semnalului analogic (este un semnal
continuu in timp si in amplitudine). Pentru aceasta, este necesara "ruperea" celor doua continuitati fara a
pierde nimic sau aproape nimic din semnalul analogic initial. Acest lucru se obtine prin modulatia
impulsurilor in cod PCM care presupune 3 pasi: esantionare, cuantizare si codare.

Mobile Telephone Service (MTS)

Mobile telephone service (0G) a fost introdus in S.U.A de catre AT&T in anii 1946 si este primul sistem de
telefonie mobila.

Acesta este un sistem care a fost initial implementat ca si serviciu suplimentar pentru abonatii sistemului
de telefonie cu acces fix si care precede tehnologiile de telefonie mobila celulara moderne. Din moment
ce acest sistem este predecesorul primei generatie de telefonie celulara se mai numeste si sistem pre-
celular.

Comutarea apelurilor se realiza ca in reteaua de telefonie cu acces fix: de catre operatori.

Tranzistorul
Tranzistorul este un semiconductor folosit pentru a amplifica si a comuta
semnalele electronice si puterea electrica. Este compus dintr-un material
semniconductor cu cel putin trei terminale pentru conectarea la un circuit
extern. Un voltaj sau un curent aplicat la o pereche din terminalele
tranzistorului schimba curentul printr-o alta pereche de terminale.
Deoarece puterea controlata (de iesire) poate fi mai mare decat puterea de control (de intrare), un
tranzistor poate amplifica un semnal.

In 1947, John Bardeen si Walter Brattain de la Laboratoarele “AT&T Bell” din SUA, au realizat experimente
si au observat ca atunci cand doua puncte de contact din aur sunt aplicate unui cristal de germaniu, se
producea un semnal cu o putere de iesire mai mare decat
cea de intrare. Liderul Grupului de Fizica in Stare Solida,
William Shockley a vazut un potential in acest experiment
si in urmatoarele luni a lucrat permanent sa-si
imbogateasca cunostintele despre semiconductoare.
Termenul de “tranzistor” ii este atribuit lui John R. Pierce
care a prescurtat termenul “transfer resistor”.

Tranzistorul este considerat a fi cea mai importanta inventive a secolului 20.

Internetul
In 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaza in spatiul cosmic primul satelit artificial
al Pamantului denumit Sputnik. Acest fapt a declansat o ingrijorare deosebita in Statele Unite ale Americii,
astfel presedintele Eisenhower infiinteaza o agentie speciala subordonata Pentagonului: Advanced
Research Projects Agency (www.darpa.mil). Aceasta agentie a Ministerului de Aparare (Department of
Defense, prescurtat DOD) este condusa de oameni de stiinta, si are ca misiune mentinerea superioritatii
tehnologice a armatei Statelor Unite si prevenirea surprizei tehnologice in domeniul securitatii nationale
prin sponsorizarea celor mai noi si revolutionare descoperiri stiintifice si prin investirea de fonduri teoretic
nelimitate pentru realizarea unei legaturi intre cercetarea stiintifica si implementarea tehnologica militara
a acesteia.

In 1969 incepe sa functioneze reteaua "ARPANET" intre 4 noduri: University of California din Los Angeles
(UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah si Stanford Research Institute (SRI). Toate
acestea au fost codificate intr-un protocol care reglementa transmisia de date. In forma sa finala, acesta
era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) care este si acum baza Internetului.
TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare sa se "inteleaga" unele cu altele. In acest fel,
Internetul urma sa devina cu adevarat independent de platforma harware utilizata.

Prima conexiune ARPANET a fost realizata in 29 octombrie 1969, University of California din Los Angeles
si Institutul de Cercetare Stanford.
In 1979 ARPA decide sa separe reteaua in doua, una pentru lumea comerciala si universitara, si una
militara. Cele doua retele puteau comunica in continuare, construindu-se practic o inter-retea (internet)
denumita initial DARPA Internet si consacrata ulterior sub denumirea Internet. Numerosi cercetatori din
domeniul academic si militar si-au concentrat eforturile in scopul dezvoltarii unor programe de
comunicare in retea.

Astfel, in 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate
si astazi, erau deja finalizate.

In 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, si ca urmare, tot mai multe calculatoare din
intreaga lume au fost conectate la ARPANET.
Cresterea numarului de calculatoare conectate la
Internet a devenit exponentiala, astfel incat in 1990
Internetul cuprindea 3.000 de retele si 300.000 de
calculatoare. In 1992 era deja conectat calculatorul
cu numarul 1.000.000. Apoi marimea Internetului s-
a dublat cam la fiecare an.

In 1969, S. Crocker a initiat o serie de „note de

cercetare” denumite RFC (Request for Comments),
numerotate cronologic si devenite cu timpul
accesibile gratuit on-line (in Internet).

Marea schimbare a inceput in 1989, cand Tim

Berners Lee a pus bazele dezvoltarii primului
prototip al World Wide Web (WWW sau web). Acesta era un sistem menit sa
simplifice navigarea pe internet.

Plesiochronous Digital Hierarchy (PDH)

PDH (plesiochronous digital hierarchy) este o tehnologie (protocol) de transmisiuni dezvoltata in anii 1960
care defineste caracteristicile semnalului digital, adica structura cadrului, metoda de multiplexare, ierarhia
de rate de transmisiune, interfete etc.

Nu exista un standard international referitor la ratele de transmisiune PDH. Ierarhia prezenta are trei
directii: europeana, nord-americana si japoneza.
 .

PDH foloseste o metoda de multiplexare asincrona: la fiecare multiplexare se adauga biti fara informatie.
Astfel, semnalele de ordin inferior nu pot fi direct extrase din semnalele de ordin superior. Pentru a
extrage un semnal E1(2Mbps) dintr-unul de 139Mbps, este nevoie de trei demultiplexari succesive, iar
pentru a-l adauga, este nevoie de trei multiplexari. Aceste proceduri micsoreaza fiabilitatea
echipamentelor, dar si cresc costurile si complexitatea lor.

In structura cadrelor PDH este foarte putin spatiu alocat informatiei de operare, administrare si
mentenanta. De aceea se utilizeaza coduri redundante pentru a se putea implementa si functiile de
monitorizare si control.

Dual-tone multy-frequency (DTMF)

DTMF (Dual Tone Multifrequency) reprezinta un sistem de semnalizare lansat in 1962 care inlocuieste
semnalizarea clasica,cu pulsuri (Pulse Dialing), in reteaua telefonica. Acest sistem foloseste tehnologia de
semnalizare in-band (transmisa pe acelasi canal fizic ca si vocea).

Un semnal multifrecventa (DTMF) reprezinta o suma de doua sinusoide convenabil alese; exista mai multe
standarde DTMF care difera prin numarul de frecvente alese si prin valoarea acestora. Cel mai utilizat
standard este standardul CCITT care recomanda doua grupuri de frecvente : un grup de frecvente joase
(697 Hz,770 Hz, 852 Hz , 941 Hz) si un grup de frecvente inalte (1209 Hz , 1336 Hz, 1477 Hz, 1633 Hz).

In cazul dispozitivelor DTMF, apasarea unei taste are ca efect transmiterea pe linie a unui semnal obtinut
prin insumarea unei frecvente din grupul frecvntelor joase cu o frecventa din grupul frecventelor inalte .
Phone hacking
Au fost dezvoltate cateva sisteme care incercau ”pacalirea” retelei de telefonie. Cateva dintre acestea sunt:

• Black-box

Black box este un circuit electronic care odata atasat la telefon apelatului, scutea apelantul de
taxa. Acesta se baza pe faptul ca switch-urile se foloseau de cadere de tensiune pentru a incepe
taxarea

• Blue-box

Blue box era folosit pentru a initia apeluri gratuite (chiar si pe

distanta lunga). Acesta imita frecventele de semnalizare in-band
(accesibila si utilizatorului). Nu ar putea fi folosit in sistemele
actuale care folosesc semnalizare out-band.

• Red-box

Red-box dispozitiv electronic ce replica tonurile de introducere a fiselor in telefoanele publice. Se

utilizau player-e mp3 si felicitari muzicale modificate care erau mai departe folosite pentru a
inregistra tonurile si taxarea redarea lor

Improved Mobile Telephone System (IMTS)

Improved Mobile Telephone Service(IMTS) este sistem pre-celular in care se introduc imbunatatiri fata de
Mobile Telephone Service. A fost implementat in 1964.

Avantajele constau in:

 comunicatiile full duplex (transmisia si receptia se face simultan)

 numarul format se transmite automat, fara interventia operatorului
 dimensiunile telefoanelor mobile au fost reduse

Dezavantaje:

 Doritorii de abonamente IMTS puteau astepta si cate trei ani pana cand cineva intrerupea
abonamentul si elibera resursa radio
 Terminalele atingeau preturi de 4000 $

Prima transmisiune pe fibra optica

In 1841 Daniel Colladon (fizician austriac) si Jack Babinet (fizician francez) demonstreaza propagarea
ghidata a luminii printr-un jet de apa pentru ca in 1854 John Tyndall arata independent acelasi lucru.
In 1888 Dr.Roth si Dr.Reuss din Viena ilumineaza cu „sticla indoita” cavitati ale corpului uman.

Pe acelasi principiu, Henry C. Saint Rene foloseste bare de sticla indoita pentru a ghida lumina in aplicatii
de transmitere a unor imagini.

In 1926, John Logie Baird (in Anglia) si Clarence W Hanssel (in Statele Unite) patenteaza o matrice de
tuburi de sticla pentru a „transporta” o astfel de imagine .

Anii 1930-1931 sunt legati de producerea pentru prima data a unor fibre optice fara invelis.

In 1951 sunt realizate fibre cu „invelis” care are un indice de refractie usor mai mic decat miezul fibrei,
imbunatatind astfel proprietatile de transport ghidat al luminii.

In 1955 se realizeaza primul endoscop cu fibre optice care este testat in 1957 de Hirschowitz.

In 1959, Hicks de la „American Optical” realizeaza fibre optice cu miez foarte subtire care transmit un
„singur mod” pe care Elias Snitzer le considera „ghiduri de unda” monomod. El publica teoria acestor fibre
in luna mai 1961.
Pe data de 16 mai 1960, Theodore Maiman demonstreaza functionarea primului LASER cu rubin.

In 1965, fizicianul german Manfred Borner demonstreaza

prima transmisiune de date prin fibra optica.

In 1966, Charles Kao si George Hockham afirma ca,

teoretic este posibil a reduce atenuarea intrinseca a unei
fibre optice la valori sub 20 dB/km (prin utilizarea unor
materiale de foarte mare puritate ) fiind astfel posibila
utilizarea acestora in comunicatii „interoffice”,
prefigurand folosirea fibrelor optice in comunicatii de
mare distanta. Cu toate acestea, “performantele
tehnologice” ale timpului permiteau o atenuare de
aproximativ 1000dB/km.

Primele switch-uri automate digitale

In 1970, Ericsson creaza primul astfel de switch numit AXE telephone exchange. Se implemeneteaza
sistemul de semnalizare, out-band, Signalling System no. 7 (SS7).

Primul e-mail si Ethernet-ul

In 1971 Ray Tomlinson trimite primul e-mail cu textul : “ QWERTYIOP

In 1973 Xerox incepe dezvoltarea protocolului Ethernet. Ethernet este denumirea unei familii de
protocoale de retele de calculatoare bazata pe transmisia cadrelor si utilizata la implementarea retelelor
locale de tip LAN. Ethernet-ul se defineste printr-un sir de standarde pentru cablare si semnalizare
electrica apartinand primelor doua niveluri din Modelul de Referinta OSI - nivelul fizic si legatura de date.
Primele transmisiuni sincronizate si optice
Apar primele sisteme WDM, sisteme ce multiplexau doua lungimi de unda pe aceeasi fibra optica.
Sistemele actuale pot multiplexa pana la 192 lungimi de unda pe o singura fibra optica.

Anul 1980 aduce dezvoltarea protocolului SynTran (Synchronous Transmission), protocol premergator
SDH/ SONET.

Pentru a rezolva dezavantajele transmisiunii PDH, a fost nevoie de o tehnologie sincrona, care sa fie
standardizata la nivel international, sa
elimine problema
multiplexarilor/demultiplexarilor
succesive si introducerii bitilor de
umplutura, si nu in ultimul rand, sa
permita rate mai mari de transmisiune.
Astfel a aparut SDH (synchronous digital
hierarchy). Intre 1988 – 1992 are loc
procesul de standardizare SDH, sistem
dezvoltat in special pentru transmisiuni
digitale pe fibra optica, insa cu aplicare si
pe microunde/ coaxial.

Advanced Mobile Phone System (AMPS)

Advanced Mobile Phone System (AMPS) a fost lansata in

anul 1983 si a fost primul sistem celular analogic (1G). A fost

implementat in America de Nord si Australia.

Diferenta importanta fata de celelalte sisteme este reutilizarea

frecventelor in celule, astfel numarul

total al abonatilor creste considerabil.

AMPS prezinta dezavantajul ca este

vulnerabil la interceptare (scanner-e)

si clonare.

Global System for Mobile communications/ Groupe Special Mobile (GSM)

Global System for Mobile communications (GSM) este un sistem de telefonie
mobile celulara de generatia a doua (2G) dezvoltat de actualul Nokia-Siemens.
Apare din necesitatea unui sistem de comunicatii standardizat care sa permita
interconectarea operatorilor de telefonie mobila pe teritoriul Europei.
In 1991 are loc primul apel in reteaua GSM

Noutati:

 introducerea cartelei SIM (Subscriber Identity Module)

 tranzitia de la analog la digital
 siguranta sporita la interceptari

Primul sistem FAX

In 1995 sunt lansate serviciile de fax (lat. facsimile – fac la fel), SMS si date.

Universal Mobile Telecommunications System(UMTS)

Universal Mobile Telecommunications System(UMTS) este un sistem de
telefonie mobila celulara de generatia a treia (3G) lansat in 2001.

Este primul sistem care permite transferul de date de banda larga.

UMTS aduce noutati precum:

 conceptul de retea convergenta (TriplePlay/ 3P: internet de mare viteza, live streaming, latente
reduse telefonie)
 cartela USIM (Universal SIM) care aduce un plus de siguranta atasarilor la retea

In 2002 este trimis primul MMS.

Long Term Evolution (LTE)

Long Term Evolution (LTE) este lansat la inceputul 2010 si este
promovat, in mod eronat, ca fiind un sistem de a patra generatia.

Standardele 4G sunt indeplinite abia dupa lansarea LTE Advanced

(LTE-A).

LTE este prima retea de tip all-ip (AIPN), inlaturand total de tehnologia Circuit Switched (CS).

LTE ofera viteze de transfer net superioare retelelor 3G.

Primul telefon LTE este Samsung Galaxy Indulge, lansat in 10 Februarie 2011.

 Modulatia

Modulatia reprezinta procesul prin care se modifica unul sau mai multi parametri a unui semnal periodic
cu scopul de a transmite la distanta informatii.

In procesul de modulatie intervin urmatoarele semnale:

  semnal modulator (semnalul util care se doreste a fi transmis)
 semnal purtator (semnalul al carui rol este de a transforma informatia propriu-zisa)
 semnal modulat (semnalul care rezulta prin actiunea semnalului modulator asupra semnalului
purtator)

Semnalul modulator, care trebuie transmis, se mai numeste si semnal in banda de baza. Prin modulatie
se translateaza spectrul semnalului din banda de baza (spectru centrat pe frecventa 0) la o frecventa mai
inalta, adecvata transmisiei prin canal. In principiu, aceasta din urma frecventa corespunde celeie a
semnalului purtator.
De exemplu, semnalul vocal nu poate fi transmis direct. Semnalul purtator trebuie sa aiba capacitatea de
a fi transmis prin mediul concret facand posibil transferul mesajului continut in semnalul modulator.
La receptie mesajul este extras din semnalul modulat printr-un proces denumit demodulare.

Dupa categoria din care face parte semnalul modulator, modulatiile se impart in:
 modulatii analogice cu urmatoarele tipuri principale:
o modulatia in amplitudine (AM)
o modulatia in frecventa (FM)
o modulatia in faza (PM)
 modulatii digitale

1.1 Modulatia in amplitudine (AM)

Modulatia in amplitudine consta in modificarea amplitudinii semnalului purtator in stransa corelatie cu
variatia instantanee a amplitudinii semnalului de transmis.

Figura de mai jos arata semnalul de banda, purtatoarea nemodulata si semnalul modulat in amplitudine.
Se observa ca semnalul modulat (AM) se obtine prin modificarea amplitudinii purtatoarei in functie de
amplitudinea semnalului de banda.
Un mare interes prezinta, insa, reprezentarea semnalului modulat (AM) cu linie punctata adaugata la
varfurile pozitive si negative ale purtatoarei dupa actiunea semnalului de banda pentru a observa anvelopa
semnalului.

In figura de mai jos se observa ca anvelopa superioara este de aceeasi forma cu semnalul care contine
mesajul de transmis, iar anvelopa inferioara este inversata fata de cea superioara.

1.2 Modulatia in frecventa (FM)

Aceasta forma de modulatie consta in variatia frecventei instantanee a semnalului purtator ca urmare a
variatiei semnalului modulator.

Figura de mai jos arata formele de unda pentru semnalul util, purtator si modulat in frecventa in cazul
armonic. Se observa ca semnalul modulat se obtine prin modificarea frecventei semnalului purtator de
catre amplitudinea semnalului util (daca amplitudinea semnalului de banda creste se mareste si frecventa
purtatoarei / daca amplitudinea semnalului de banda scade se micsoreaza si frecventa purtatoarei) .
1.3 Modulatia in faza (PM)
La modulatia in faza, variatia semnalului de baza se reflecta in modificarea instantanee a fazei semnalului
purtator.

Pentru a evidentia modulatia in faza, in figura de mai jos s-a ales ca semnalul de banda sa fie un semnal
binar. Se observa in cazul semnalului modulat ca amplitudinea semnalului de banda schimba faza
purtatoarei.

 Analogic vs. Digital

Avantaje folosirii unui semnal analogic

• rezolutie bună (calitate)

• procesare mai ușoară, adica un cost scăzut

• potrivit pentru transmisiuni pe distante mici

Dezavantajele folosirii unui semnal analogic

• raportul semnal-zgomot este vital: necesită regenerare/amplificare

• rezistentă scazută la zgomot

• este amplificat si zgomotul, daca sunt folosite amplificatoare

• securitate scazută: interceptare ușoară

• dificil de transmis bidirectional sau pe distante mari

• dificil de transmis simultan mai multe semnate pe acelasi mediu

Avantaje folosirii unui semnal digital

• costuri scazute

• securitate sporita: permite codare/ criptare

• mai usor de manipulat

• permite compatibilitatea dispozitivelor de retea

• rezistent la zgomot

• permite multiplexare

Dezavantajele folosirii unui semnal digital

• banda mai mare necesară

• necesita ca sistemul de comunicatie sa fie sincronizat