Теmа 5.

Definirea sănătăţii, factori şi condiţii de menţinere

a sănătăţii preşcolărilor

Conform declaraţiei Organizaţiei Mondiale a Sănăţătii,

sănătatea este o stare de bine, din punct de vedere fizic, mental,
bunăstare sociala totală şi, nicidecum lipsa unei boli sau infirmităţi.
Factorii majori care afectează sănătatea dar şi condiţionează
sănătatea sînt:
1. 10% condiţii sociale;
2. 8% condiţii medicale;
3. 7% condiţii climatice;
4. 15% factori ereditari;
5. 60% stilul de viaţă.
Condiţiile de menţinere a sănătăţii copiilor în grădiniţă sînt:
respectarea normelor de igienă, călirea copiilor, regimul optim al
zilei în grădiniţa de copii, alimentaţia corectă, echilibrată a
preşcolarilor, măsurile de profilaxie.
Igiena alimentaţiei stabileşte regulile privind alimentele şi
modul de hrănire. Pentru a fi sănătoşi trebuie să cunoşti aceste reguli,
deoarece nerespectarea lor duce în mod sigur la îmbolnăvire. Pentru
a nu te îmbolnăvi, din alimentaţie nu trebuie să lipsească: laptele şi
brînzeturile, carnea, peştele şi ouăle, legumele şi fructele, cerealele,
produsele zaharoase, grăsimile.
Legumele şi fructele:
 Conţin foarte multe vitamine : C,A,B1,B6...;
 Conţin fier, calciu şi iod,
 Zilnic pot fi consumate: 400 g cartofi, 300 legume,
400 g fructe;

Cerealele şi produsele cereale:

Sunt bogate în vitamine şi fier;
Sunt sărace în calciu; nu pot înlocui laptele;
Zilnic trebuie consumate 200 g carne sau peşte şi o
jumătate de ou;
Glucidele:
 Aduc energie în corp;
Trebuie consumate cu grijă pentru că , în cantităţi mari
, pot provoca îmbolnăvirea organismului (diabet);
 Provoacă apariţia cariilor dentare dacă sunt consumate
în cantităţi mari şi mai ales seara , înainte de culcare;
 Se recomandă maxim 80 g de produse zaharoase pe zi;
 E de preferat consumul fructelor care conţin suficient
zahăr;
 Zahărul trebuie consumat fiert, nu doar dizolvat într-
un lichid.
Grăsimile:
Aduc multă energie în organism;
Conţin vitamina A şi D;
Este recomandat consumul de unt;
Uleiul, untura , slănina se vor consuma în cantităţi
potrivite pentru a nu duce la obezitate şi /sau afecţiuni ale
ficatului;
Sfaturi:
1. Nu servi masa în picioare sau în grabă
deoarece stomacul face un efort mare şi se poate îmbolnăvi;
2. Serveşte masa la aceeaşi oră, fii liniştit la masă
, nu citi , nu vorbi, nu privi la televizor în timp ce mănînci;
3. Nu mînca foarte mult la o singură masă , nu-ţi
încărca stomacul şi nici nu bea prea multă apă sau suc dintr-o
dată;
4. Nu vorbi în timp ce mănînci;
5. Bea apă sau suc numai după ce ai mîncat;
 ALIMENTAŢIA COPIILOR
Corectă
1.Asigură sănătatea
organismului;
2.Devii rezistent la efort
(pentru a învăţa a gândi bine, a
te juca, a face sport);
3.Poţi rezista la boli (te vei
îmbolnăvi foarte rar şi te vei
însănătoşi foarte repede);
4.Poţi să te adaptezi uşor la
temperaturi foarte mari şi foarte
scăzute (caniculă, geruri )
5.Poţi rezista la înălţimi
mari, fără a avea senzaţii
neplăcute în avion, pe munte,
etc.;
6.Poţi deveni
campion prin
practicarea unui sport de
performanţă.
Incorectă
1.Poţi creşte normal în
înălţime şi greutate;
2.Îmbolnăveşte
organismul;
3.Nu creşti , rămâi pitic ;
4.Poţi deveni slab ,sau
foarte gras;
5.Ţi se cariază dinţii ;
6.Stomacul, inima, ficatul,
se pot
îmbolnăvi;
7.Pot apărea boli ale
pielii şi ale oaselor;
8.Vei resimţi lipsa de
putere şi nu vei reuşi să
gândeşti şi să înveţi bine ,sau
să te joci şi să faci sport;
9.Te poţi îmbolnăvi
foarte repede (gripă , hepatită
ş.a.).

Pentru om hrana este de o importanţă vitală. De-a lungul vieţii,

alimentaţia este elementul de bază care menţine viaţa şi ofera
celulelor energia necesară, pentru ca organele şi ţesuturile să poată
întreprinde acţiuni coordonate. Viaţa umană este asemenea unui mic
copac, care are nevoie constantă de apă, de îngrăşămînt pentru a
creşte puternic. La fel se întîmplă şi cu importanţa alimentaţiei
pentru viaţa umană. Doar alimentaţia echilibrată poate preveni
organismul de dezechilibrul dintre substanţe, energia şi imunitatea,
care duce la boală.
Subnutriţia, mîncatul în exces, alimentatia neechilibrată
reprezintă manifestările majore de malnutriţie, care afectează direct
sănătatea. Oricum, omul mănîncă pentru :
  A mînca pentru a supravieţui;
 Satisfacerea poftei;
 Echilibrarea alimentaţiei, şi anume, consumul cu masură a
ceva ce place şi a mînca în mod conştient ceva ce nu place.
Punctele-cheie în obiceiurile alimentare le reprezintă
moderaţia, legumele, a nu consuma alimente prea gătite, a mînca
încet, a mînca usor, prospăt, variat, rece (la temperatura camerei),
disociat, şi abstinenţa. Doar atunci putem avea un organism sănătos
şi putem trăi viaţa în adevaratul ei sens.

Recomandări pentru părinţi în scopul

dezvoltării comportamentului alimentar
sanogen.
 Educarea părinţilor uneori este obligatorie în legătură
cu rolul factorilor contextuali: de exemplu, disponibilitatea şi
accesibilitatea alimentelor influenţează comportamentul
alimentar al copiilor.
 Educarea părinţilor în legătură cu normele socio-
culturale, de gen ca factor de risc în dezvoltarea preferinţelor
alimentare şi a comportamentului alimentar nesanogen la
preşcolari.
 Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la
gen, de tipul: “Ai mîncat ca o fetiţă … tu eşti băiat! .. băieţii
mănîncă mai mult!” sau “A mîncat foarte putin … aşa mănîncă
fetele!”
  Întărirea comportamentelor alimentare sanogene la
copii.
 Identificarea surselor de formare a obiceiurilor de
alimentaţie corectă dincolo de comportametul alimentar
(metodele de disciplină sunt separate de comportamentul
alimentar):
 Copii nu sunt recompensaţi/gratificaţi cu alimente
(dacă au făcut ceva bine, dacă sunt supăraţi, trişti).
 Copii nu sunt ameninţaţi cu retragerea unui aliment
preferat.
 Preferinţele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite,
ci redefinite prin controlul disponbilităţii şi accesibilităţii
alimentelor.
 Preşcolarii participă la masă alături de adulţi şi sunt
lăsaţi să aleagă din gama de alimente servită la masă. Sunt
întărite alegerile sanogene.
 Desertul trebuie considerat un aliment cu valenţe
egale cu celelalte alimente servite sau feluri de mâncare.
 Preferinţele alimentare ale preşcolarilor trebuie
respectate. Dacă preşcolarii refuză să mănânce anumite alimente
sau refuză să mai mănânce un anumit aliment, adultul nu trebuie
să insiste, să forţeze sau să ameninţe copilul.
 Controlul disponbilităţii şi accesibilităţii alimentelor.
 Se recomandă folosirea termeniror de “alimente din
care putem mînca mult” vs “alimente din care putem mînca
puţin”, atunci cînd învăţăm preşcolarii despre alimentele
sănătoase şi nesănătoase. Servirea mesei are loc într-un spaţiu
special amenajat (nu în orice zonă a casei) şi nu este combinată
cu alte activităţi (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul, jocul)
Exemplu. Meniul preşcolarului (anotimpul iarna)
DEJUN: Terci- fulgi de ovăs cu lapte
Tartină- pîine cu unt şi caşcaval
Ceai
PRÎNZ: Supă cu carne de pui cu fidea
Pireu cu pîrjoală de găină pe aburi
Salată de varză proaspătă cu morcov
Compot
Pîine
GUSTARE: Suc cu covrigei
CINĂ: Blinele cu brînză
Lapte