Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Viețuitoarele ne învață!”
DURATA: O ZI
- GRUPA PREGĂTITOARE A -
Natura s-ar putea defini ca un mediu de viaţă foarte complicat, unde insectele,
animalele și oamenii se adună şi vieţuiesc împreună, luptându-se şi sprijinindu-se
între ele, astfel încât să înfăptuiască un echilibru care dă viaţă acestei asociaţii.
Pădurea este mediul natural de viaţă în care o mulţime de vieţuitoare îşi găsesc
culcuşul la adăpostul arborilor sau vin atrase de aroma fructelor de pădure, iar alături
de freamătul aripilor păsărilor, în pădure poţi auzi şi paşii mărunţi sau greoi ai
animalelor mai mari sau ai insectelor.
Natura, prin caracterul său viu şi dinamic, trezeşte interesul copiilor, iar sub
îndrumarea educatoarei, activitătile desfăşurate îi înarmează pe copii cu informaţii
diverse, lărgindu-le capacitatea de a cerceta şi de a descoperi relaţiile dintre
fenomene, le răspunde dorinţei acestora de investigare, răspunde curiozităţii lor
specifice vârstei.
Copiii trebuie să cunoască faptul că vieţuitoarele care locuiesc în pădure sau pe
lângă casa omului au nevoie de ajutor uman.
SCOP
Lărgirea orizontului de cunoaştere în legatură cu mediul înconjurător, specific
pădurii şi a vieţuitoarelor ei, şi însuşirea unor cunoştinţe valoroase pentru dezvoltarea
capacităţii de cunoaştere şi a pasiunii de a cerceta, ocroti şi investiga.
Trezirea curiozităţii şi a interesului pentru natură şi înţelegerea cauzelor care
generează schimbările şi transformările esenţiale la sfârşitul/începutul unui anotimp.
Obiective:
Identificarea caracteristicilor anotimpului toamna şi redarea lor prin mijloace
diverse;
Aprofundarea cunoştinţelor privitoare la vieţuitoarele care trăiesc în pădure și
lângă casa omului și schimbările pe care le suferă în anotimpul toamna;
Antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor;
Dezvoltarea unor atitudini/ comportamente favorabile ameliorării relaţiilor
dintre om şi natură, dintre om şi vieţuitoare;
Dezvoltarea capacităţilor de investigare, cercetare, asimilare şi utilizare a
cunoştinţelor;
Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini
specifice în realizarea unui proiect comun.
Dezvoltarea capacităţii de gândire critică şi aplicativă;
TURA a II-a:
Comportamente urmărite:
ALA: Joc de masă: „ Puzzle- imagini din poezia Balada unui greier
mic”
- Să unească părțile amestecate ale imaginilor date,
- Să recunoască momentul din poezie care a fost construit,
- Să recite câteva versuri potrivite pentru imaginea obținută.
Comportamente urmărite:
ADE: ”Alt greier, altă furnică”- activitate integrată – dramatizare
realizată de copii, exprimarea sentimentelor provocate de personajele întâlnite
dimineață și joc didactic ” Cine știe răspunde!” cu întrebări capcană despre noutățile
aflate.(DLC-educarea limbajului și DOS- educație pentru societate).
- Să reproducă sub forma unui dialog trăirile provocate de
întâmplările greierului și ale furnicii
- Să- și expună părerea despre comportamentul celor doi,
- Să se transpună în pielea celor două personaje și să hotărască
ce ar vrea să schimbe în purtarea lor și cum ar proceda.
- Să răspundă corect la întrebările capcană puse de educatoare,
- Să - și autoaprecieze răspunsurile ridicând jetonul cu fața
veselă, dacă au răspuns corect și pe cel cu fața tristă daca au
răspuns greșit.
SCENARIUL ZILEI
Uneori exemplul uman nu este suficient, copiii au nevoie să aleagă singuri ce
este mai bine pentru ei și dacă oamenii greșesc de cele mai multe ori și în cele mai
multe dintre situații, animalele par să facă mai mereu alegerea corectă. I-am solicitat
astfel pe copiii grupei pregătitoare să descopere secretele insectelor și animalelor și
să intre în pielea lor, tocami în anotimpul toamna, cand hărnicia acestora iși spune
cuvântul. Cine nu va munci în toamnă, nu va supraviețui peste iarnă. Toţi copiii au
fost încântaţi şi dornici să afle cât mai multe noutăţi.
La intrarea în sală, copiii primesc ecusoane, băieții ecusoane de greieraș, iar
fetele ecusoane de furnicuțe. Într-o horă a insectelor se va face salutul și prezența la
grupa pregătitoare. Hora și intrarea în sală se va desfășura pe melodia„ Furnicile”. Se
completează ”Calendarul naturii„ după ce se primesc informațiile necesare pentru
acesta de la copii. Se udă florile, se curăță de frunzele uscate sau de praf dacă este
cazul. Se verifică starea animăluțului din sală, se hrănește și eventual i se face curat
de către copii cu ajutorul educatoarei.
Copiii descoperă materialele didactice pe care le vor folosi la diferitele sectoare,
și li se anunță numele proiectului.
Se va purta o discuţie cu copiii referitoare la hărnicia unor vieţuitoare, ca ei să
afle mai multe lucruri despre lumea acestora. Se vor intui materialele folosite în
prima parte a zilei la sectoarele de activitate, amintind inventarul de probleme şi ce
sarcini vom realiza.
La sectorul bibliotecă am îndrumat copiii să aleagă imagini cu vieţuitoare
mari, alţi copii cu vieţuitoare mici şi să ofere celorlalţi indicii, astfel încât ei să
identifice despre care este vorba. Va adresa întrebarea “Ghici cine este?“. Copilul
care oferă răspunsul corect va lua locul celui din faţă. Exemplu: Cară greutăţi în
spate mai mari decât corpul ei.(furnica) Culege polen din flori şi face miere.(albina).
Trăieşte în pădure şi este şireată.(vulpea). O dată cu extragerea câte unei vieţuitoare
se vor alcătui propoziţii care să conţină cuvinte ale căror imagini sunt reprezentate pe
cartonaş. Copiii vor descrie mediul de viaţă al unor vieţuitoare şi adăposturile
acestora.
La sectorul artă unii copiii vor colora măști cu animale pe care le vom folosi
într-un carnaval al acestora.
La sectorul construcţii copiii vor construi diferite căsuţe şi adăposturi pentru
vieţuitoare, muşuroiul furnicilor.
La sectorul știință copiii vor juca jocul didactic „ Animalele și puii lor”
punând în evidență cunoștintele dobandite anterior.
Copiii sunt invitați să plece în excursie prin pădure și să descopere noutatea
zilei ( o vioară rătăcită în colțul naturii) și care poate fi utilitatea ei. Sunt rugați să
găsească insecta căreia îi place să tot cânte, ascunsă între frunzele din colțul naturii.
În locul greierelui, ei descoperă harnica furnică muncind de zor. Își face
apariția și greierele cu vioara in mână și poartă o frumoasă conversație cu furnicuța.
Aceasta devine astfel pretext pentru a anunţa copiii că vom învăţa poezia
„Balada unui greier mic”, de George Topârceanu și vom reconstitui mediul natural
de viață al greierilor și furnicuțelor prin macheta cu titlul „Acasă la greieraș și
furnicuță”.
Familiarizarea cu textul o realizez prin recitarea model a poeziei, cu fiecare
nouă strofă adăugând și o nouă planșă care să ilustreze evenimentele petrecute.
Solicit copiilor să explice câteva expresii frumoase extrase din text, pentru a verifica
dacă ei înțeleg semnificația acestora.
Înainte ca poezia să fie fixată prin repetiție, trecem la realizarea machetei cu
tema „Acasă la greieraș și furnicuță „ din plastilină, materiale din natură, hârtie
creponată, bețe, ghinde, etc., pentru ca în momentul finalizării activității integrate cei
doi prieteni ai noștri: greierele și furnica să aibă unde să se retragă, toamna
alungându-i năpraznic. Vor lucra pe grupe, fiecare grup modelând un anumit
element, decupând sau lipind un altul. Macheta realizată se alătură colțului naturii și
se apreciază dacă locuitorii acesteia vor fi mulțumiți. Sunt chemate cele două insecte
prezente în sala de grupă(copiii deghizați) și li se cere părerea. Se vor număra copacii
din pădure, insectele modelate, se vor pune în lădița de provizii pentru iarnă, tot
atâtea ghinde câte insecte sunt pe machetă, și tot atâtea castane câte rândunici pleacă
în țările calde din colțul naturii.
Se face trecerea către poezie din nou printr-un cântec tranziție „Greierașul”
care să pună în evidență problemele întâmpinate de micuța insectă. Memorizarea se
va realiza treptat: mai întâi prima strofă, apoi a doua, apoi prima și a doua,e.t.c.
Pentru fixarea poeziei formez două grupe de copii. Prima grupă recită câteva
versuri, iar la semnal, al doilea grup continuă recitarea până la semnalul următor,
când se revine la primul grup.
Antrenez copiii într-un joc al ”pălăriilor gânditoare” prin care în momentul
cand li se vor pune pe cap de către educatoare antenele de greier va trebuia sa intre
în pielea personajului și să recite două-trei versuri care îi aparțin personajului din
baladă, dar să și spună cum se simte el în pielea acestuia.
Fac aprecieri asupra modului cum au răspuns şi s-au comportat copiii, iar în
cazul în care s-au comportat bine li se acordă șansa de a se distra cântând la o vioară
în miniatură din autocolant aplicat pe mână.
Furnicuța deghizată recită pentru a-și lua la revedere:
„După muncă ...și răsplată!
Hai să dănțuim puțin!
Și cu pași de vals îndată
Munca să ne-o-mpodobim!”
Activitatea primei ture se încheie în ritmurile unei melodii clasice: ”Cele patru
anotimpuri” de Vivaldi.