B.

1.Verucile (epid. Etio. Pat. Clinic. Diagn. Trat.)

Verucile- prezinta niste formatiuni benign proliferative epiteliale provocate de HPV
Etiopatogenie- in aparitia verucilor vulgare sunt implicate tipurile 1, 2 si 4 ale Papilomavirusurilor
umane neoncogene; contaminarea se realizeaza prin contact direct transcutanat de la omul bolnav
sau indirect prin intermediul diferitor obiecte de uz comun, deseori se produce autoinclavarea
virusului la microtraumatisme perioada de incubatie poate dura de la saptamani la cateva luni, fiind
influentata de imunitatea celulara.
Clinic - deosebim mai multe forme de veruci: V. Vulgare; V. Plane (juvenile); V.Plantare
V. Vulgare – apar papule neinflamatorii, bine conturate, cu marimea de la 2-3 mm pana la 1 cm, de
forma rotunda sau ovala cu suprafata rugoasa de culoarea pielii sau gri cenusie. De obicei sunt
localizate pe dorsul mainii si degetelor, mai rar in alte regiuni, cum ar fi regiunea preunghiala sau
subunghiala. Evolutia este lenta si subiectiv asimptomatica, cu exceptia verucilor preunghiale si
subunghiale. In mai mult de jumatate de cazuri verucile regreseaza spontan.
Veruci Plane (juvenile) – apar papule epidermice turtite, ferme la palpare de forma rotunda de 1-5
mm de culoare roz-galbuie-cenusie, fera descuamare netede si lucioase, uneori sunt insotide de
prurit, fregvent se localizeaza pe fata dorsul mainilor, regiunea cefalica pot fi localizate liniar de-a
lungul excoriatiilor (pseudo-Koebner) in majoritatea cazurilor verucile plane regreseaza spontan in
cateva saptamani sau luni
Verucile Plantare – apar papule keratozice plate de culoarea pielii cu dimensiuni de pana la 1 cm,
inconjurate de un inel cornos si cu o depresiune centrala; mai des sunt soloitare dar atunci cand sunt
multiple pot forma placi in mosaic, se localizeaza pe punctele de presiune maxima ale plantelor si
mai rar pe palme la presiune sunt dureroase fapt ce poate prezenta dificultati si incomoditati
considerabile la mers.
Diagnostic – obiectiv, la examenul histopatologic, hiperkeratoza, acantoza. Prezenta in stratul
spinos a koilocitelor.
D diferential – Tuberculoza verucoasa, Lichen plan, alte forme de veruci, papule sifilitice palmo-
plantare.
Tratament – diferite metode de inlaturare(electrocoagulare, vaporizare cu lazer CO2, crioterapie cu
azot lichid, 5-fluorouracil crema, enucleare chirurgicala )

2.Psoriazis- formele grave.

Psoriazisul este o dermatoza cronica recidivanta, genetic determinate, indusi de numerosi factori
declansatori. Forme grave sunt:eritrodermice, pustuloase si artropatice. Eritrodermia psoriazica-
process generalizat difuz, care poate sa apara de novo sau fiind provocat de tratamente sistemice
inadecvate cu animalarice, saruri de aur, glucocorticoizi. Forme clinice: 1. Uscata- stare generala
buna, evolutie favorabila. E un process generalizat difuz dar cu mici insule de piele intacta, cu
leziuni usor infiltrate, nepruriginoase si descuamare abundenta; 2. Umeda si edematoasa- astenie,
febrilitate, limfadenopatie, process cutanat difuz cu lipsa insulelor de piele sanatoasa. Leziunile sunt
infiltrate, edematoase, exudative, cu prurit intens+modificari unghiale severe si alopecie difuza.
Psoriazis pustulos- pe langa leziunile cutanate eritemato-papuloase, apar pustule cu continut steril.
Pustulele reprezinta acumulari de neutrofile in derm. Forme clinice: 1. Psoriasis pustulos palmo-
plantar Barber- forma palmo-plantara cu evolutie cronica rebela la tratament; bilateral, simetric,
pe eminenta tenara si bolta plantara. Apar placi eritemato-papuloase-pustuloase cu limite clare,
acoperite de scuame-cruste, cu prurit constant si sever, dizabilitate functionala semnificativa. 2
psoriazis pustulos generalizat Zumbush- proces generalizat cu afectarea mucoaselor si aparitia
pustulelor pe suprafata eritematoasa. Pustulele- continut alb-cremos, la deschidere apar zoone

erosive, se asociaza cu artrita psoriazica. Clinic: alterarea starii generale, febra, diaree, convulsii,
tetanie, determinate de perturbarea homeostaziei, hipoCa, hipoalbuminemie, leucocitoza cu
neutrofilie, VSH crescut. Netratat duce la exitus sau complicatii septice. Psoriazis artropatic-
artralgii, eritemul pielii deasupra articultiilor, tumefierea articulatiilor, dereglarea functiei, redoare
matinala. Semne patognomonice: modificari erozive sinoviale, distructie articulara anarhica,
hiperproliferare osoasa, absenta factorului rheumatoid in sange. Forme clinice: 1.artrita
oligoarticulara asimetrica-afectarea aisimetrica a art.interfalangiene distale si proximale ale
mainilor si picioarelor, art.metacarpofalangiene, coxofemurale, cubitale(de obicei>3 art). 2.artrita
interfalangiana distala-art.interfalangiene distale, a unghiilor cu paronihie, tumefierea patului
unghial; 3.poliartrita simetrica-art.radiocarpiene, cubitale, talocrurale, metatarsofalangiene,
interfalangiene distale si poximale, sacroiliace cu tendinta spre anchilozare cu deformatii; 4.artrita
mutilanta- art.interfalangiene cu telescoparea degetelor la maini, anchiloze si contracture ale
degetelor; 5.artrita axiala-spondilita anchilozanta si/sau sacroileita unilaterala+alte art.
Examene de laborator: histopatologic: in epiderm- hierkeratoza proliferativa,parakeratoza,
absenta/scaderea stratului granulos, acantoza.in forma pustuloasa- pustule spongiforme Kogoj-
Lapiere, bogate in neutrofile, situate in stratul cornos si cel superior malpighian, care mai tarziu sunt
inlocuite cu cruste. In derm- papilomatoza.
Tratament: glucocorticosteroizi topici( metilprednisolon aceponat, mometazon furoat, fluticazon
propionat), emoliente (acid salicylic unguent, uree unguent), keratoplastice (derivati de gudron,
solutii alcoolice ulei de mesteacan, lotiuni/crème gudron de huila, ihtiol), derivati ai vit.D
(calcitriol unguent, calciotriol crema), retinoizi topici (tazaroten), fototerapia (PUVA-terapia,
UVB-terapia), tratament systemic: preparate de normalizare a dereglarilor de diferentiere
keratinocitara, retinoizi aromatici (acitretin), retinol acetat, medicamente antireumatice,
citostatice(metotrexat, ciclosporina A, sulfasalazina), preparate imunobiologice (etanercept,
infliximab).

3.Profilaxia sifilisului. Metode de depistare active a bolnavilor.

Contacte sexuale protejate: este recomandat ca numarul de parteneri sexuali sanu fie mare siatunci
cand partenerul este implicat in comportamente sexuale cu risc, sa sefoloseasca prezervativul
Evitarea contactelor sexuale intamplatoare cu persoane necunoscute (care ar putea avea o
boalaaplicarea masurilor de profilaxie individuala in timpul si dupa fiecare contact sexual: sex
protej prin folosirea prezervativului, spalarea organelor genitale cu apa si sapun dupa fiecare
contact- folosirea corecta a prezervativului: trebuie verificata data expirarii prezervativului inaintea
folosirii; prezervativul se aplica pe penisul in erectieinainte de inceperea contactului sexual si se
indeparteaza apasand la baza prezervativului (langa linia de insertie a parului pubian); prezervativul
trebuie indepartat la sfarsitul contactului sexual, cand penisul se afla inca in erectie- cumpararea de
prezervative care intrunesc standardele de siguranta: acesteatrebuie pastrate in ambalaj pana in
momentul folosiriiInfectarea prin folosirea unor obiecte contaminate de un bolnav cu sifilis(prosop,
pahar, toaleta comuna etc) este exceptionala in doar 0,01% din cazuri.
Treponema pallidum este un germene foarte fragil: caldura si uscaciunea il distrug;la temperatura
obisnuita traieste o jumatate de ora pe obiecte umede (pahar, perii de dinti, instr muzicale); frigul ii
permite sa se conserve cateva luni;antisepticele uzuale (sapunul, alcoolul) il distrug repede.
Profilaxia sifilisului congenital prin monitorizare serologică pe parcursul sarcinii şi
tratamentul neo-natal profilactic:
În Republica Moldova sunt recomandate cel puţin 3 examinări de monitorizare serologică – în
prima jumătate (12-14 săptămâni), în a doua jumătate a perioadei de sarcină (20-24 săptămâni),
precum şi nemijlocit la naştere

 În SUA monitorizarea serologică se recomandă astfel: (a) controlul iniţial în sarcină; (b) la 28
săptămâni de gestaţie; (c) la naştere, dacă există riscul înalt pentru sifilisul congenital. În
Federaţia Rusă această monitorizare se recomandă la: (a) controlul iniţial în sarcină; (b) la 21
săptămâni de gestaţie; (c) la 36 săptămâni de gestaţie.
Toţi nou-născuţii de la mame sero-pozitive trebuie trataţi cu o singură doză de benzatin
penicilină de 50 000 unităţi/kg IM, indiferent dacă mama a fost sau nu tratată pe parcursul
sarcinii.
Metoda de depistare active este cea serologica MRS