Reproducerea interzis& Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarité conform leail, 10 Pag, PRETUL LET 3,00 COMITETUL NATIONAL REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIS EDITIE OFICIALA STAS 6472/6-89 Tnocuteste PENTRU STIINTA PROIECTAREA TERMOTEHNICA A STAS 4726-1 SI TEHNOLOGIE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DRRSHITIL FOWAS, CU PUNT TERMICE Clasificarea alfanumericd STANDARDIZARE aioe Physique du bat oid ETADEISSEIENT DES TRPMOTRNTIIGBCHOL. POLK sinuston ot Pont pe ver RPMOTRSMIIMECHOE MPOEK ; Por TIPOPATIIE cf POUTETB oF stir FERMOTECTINIGUE DES MIEMENTOR ‘¢TERMitce WITH THERMAL TS. DECONSTRUCTION BUTOR Cra ‘AUN PONTS THERAIQUES 1 GENERALITATI Jt 1.1 Obieet si domeniu de aplieare 14.1 — Prezentul standard se refers Ia proiectarea din telor de constructie care au in alcituirea lor punti termice, in vederea ¢ efectolor negative ale acestora asupra coniitiilor igieniea-sanitare si a con} in exploatare. ii sau limitart aului de energie 1.1.2 Punten termici este o zonii a unui clement de separatic intre dow medi ew tempera turi diferite care, datorita aledtuirii geometrice si strneturale, prezinti o permeabilitate ter miei mai mare faji de zonele curente, determinind intensificarea transmi e intre edii. Puntea termici se caracterizeazii, in prineipal, prin temperaturt ale supra le diferite de temperatura curenti a suprafopei elementului. Elementele de constructie cu modifieiri geometriee locale (coxturi, nige ete.), preenm si zonelo adiacente timpliriei exterioare, care prezinti accleagi efecte negative cit punfile termice, se trateaz similar cu acestea pe baz prevederilor prezentului standard. Prevederile prezentului standard se aplici la clementele de constructie care dclimite: ineiperi incdlrite sau separk inetpert ale clidirilor din grupele T...VIIT, a eiror temperatur’ Giferd. on mai mult de 5 K, conform tabelului 7 din STAS 6472/3-89. 1. Prevederile prezentului standard nu se apliei Ii: — puntile termice creat de neetanseititile elementelor de_construetie ; — puniile termice cilindriee, eare fac obiectul STAS 6472/9-76. 12 — Standarde conex; STAS 7109-86 yichnica construcfiilor, Terminologie, simboluri si unitati de mist; STAS 6472/3-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Caleulul termotehiic al ele- mentelor de constructic ale clidirilor ; STAS 6472/4-89 Fiziea constructiilor. Termotehnica. 'Comportarea elementelor de Scoustructie la difuzia vaporilor de apa ; STAS 6472/9-76 Fiziea constructiilor. Proiectarea termotehnic’ a elementelor de constracfie eu punti termice cilindrive. 2 PRINCIPL DE PROIBCTARE TERMOTEHNICA A BLEMENTELOR DE CONSTRUCNE CU PUNTT TERMIOE 21 Proiectarea din punct de vedere termotehnic a elementelor de constructie cu punti fermice aro ca Scop : — miesonarea fluxului_termie evitaren condensitii vaporilor de api: pe suprafaja interioari ; —asigurarea unel temperaturi cif mai uniforme pe suprafata interioard, Elaborot de: /Aprobat de: NgrrroTUL cENrRaL pe cencevare, — [ARE EET OL, a oe sranpanoizane | Data intrrit in vigoare: Bd. llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 989-0: Telex 1912 CNST R 1pae 02-01STAS 6472/6-89 es 2.2 Puntile termice sint constitu ey de reg din clemente de construetie ale&tuite din materiale cu conductivitate termici ridicati (beton, metal ete.) care micsoreazi local atit temperaturile de pe suprafaja interioar’, cit si rezistenta termied specifiek a acestora cum sint : 8) stilpi, grinzi, buiandrugi, certturi salto elemente din beton armat inglobate total san partial in perefi din zidirie sau din elemente prefabricate (fig. 1); ‘b) nervuri, ploturi, agrafe sau alte elemente de legituri intre straturile de constructie cu’ strueturi compusi fig. 2). egsture ho aoe cle de constructie precivate Ia pet. 144 care au in aledtuitea lor pun{i ter- mice se consident corespunzitoare din punct de vedere termotehnie dack indeplinese relaiile ¢ i 1 Tam sd abot 0 oy At, Uy nas K @) in care ‘T’, ~ temperatura minima (pentru T,>T,) a suprate(ei interioare a elementului de construcfie in zona en punfi termice, in grade Celsius, determinats. in ipoteza regimului termic stationar conform pet. 3 din prezentul standard ; ‘Tym temperatura medic ponderati a suprafefei interioare a elementului de cons- truefie, in grade Celsius ; : temperatura punetulni de ron, in grade Celsius; T, _ temperatura aeratui interior, in ‘grade Celsius ; AT, my difereu{a maxima de temperaturi admisi intre tempera si temperatura medio ponderati a suprafojel interioa constructie, infkelvini conform STAS 6472/3-89, ea &% nt ture aerului interior ea elementului de 24 du Pentru eaz, am reduce acestora Ia valorile m tului de eonstructie ; ~ asigurarea unei distanfe inte puntile termico invecinate amai mari decit Kitimea zonei de interactinne termick, determinatt conform pet. 3 sid din prezentul standard ; — adoptarca unor sisteme de legiituri locale, de dimensiuni reduse, inte straturile ele- mentelor compuse (agrafe si ancore metalice rezistente Ta coroziune, ploturi de legitur’ etc. nitarea efect negative ale p ului de elemente care constituie punti termice si a dimet me impuse de condifiile tehnologice si de rezisten{% mecanic’ a—3- STAs G472/6-89 — majorarea rezistenjei termice specifioe in cimpul curent al elementelor si/sau tn zona puntilor termioe. — corectares, punfilor ter 2.5 Coreetarea puntilor termice se aplici la clementele precizate la pet. 2.2a) gi const in dispunerea unei (ermoizolatil suplimentare, de reguli, pe fala rece a avestora, prezentatic exem- plificativ in fig (gn vaace_, Saab leno, ti , ees ‘4 (exterior) a Sie eA Cie, | Y 1 | se i | At | | f i] Le { 1 zaire/ fail | tinea | a} t Beton, ! a aro Fst Re Re ORS a o ‘ Fig. 3 {igi relative ale aerulni interior mai mari de 50%, se reeomandi or peri a prevederea stratului termoizolant de acopsrire a puntilor fermice spre exter olante utilizate pentru corectarea puntilor termice trebuie si pre- alta termics redust 5 je termomecanic’ si fa actiunea apet ; ilitate la Vapori in’ funetie’ de modul de dispunere astfel: mai mare decit fa materialtlui elenientuluiprotejat, in cazl aplictrii pe fafa rece ® acestuia, "respeetiv- mal mic in cazul dispunerit pe fata cald 3. Grosimen stratulul suplimentar de termoizolaiey dy necesnr pentrn corectarea punt termice fig, 3, rezulti din indeplinirea RS [mt KW) @) in care Ry revisten{a specified In permeabilitate termiek in zona puntii tenmiee corectate, care se caleuleazt conform STAS 6472/3-89 5 Ry tevistenta specities Ia permeabilitate termick’ in cimpul curen’ al clementului de constructie mioizolant, ly, se determin din condigia a rezistenta specified la permeabilitate termicd in zona pun{ii te'mice eorectate, calculati traseull cel mai favorabil pentru transmisia clidimii (prin. materialele eu conduetivitate termied mai mare), si fie cel putin egal ew revistenta specified la permeabilitate termici in cimpul curent al elementului de constructie, de exemplu fig. 3a: Kz 1-2—3—4 > Ry consi- derind traseul : 1—2 prin beton ; “4 prin ride) entar de material 2.5.4 — Latimea stratului supl din considerente constructive san tehnologiee nu_este posibili dispunerea, termo- imentare pe litimea l, stabiliti-conform pet. 2.5.1. se admite coreetarea pun i pe Hitiimea sa geometric, eu conditia ca; Rie12 Re fuck |W] w si cu respectarea prevederilor de la: pet 5.6 Bfectul de punte termici al col{urilor si uiselor se corecteaa de reguki, prin eiptusinen material 1omeieTart i pectind 1 ) silsam rehatiile (1) gf (2). 1 de umiditate conform a apei in struetura ele- Areptul punilor termice cores SPAS 6472/4-49 si se iau_invisuri de prevenite a acum mentului de construetie. . Dacik din considerente e¢ Tafiei (8) si/raw (4) de excmply, material termoizolant ca i eimyul eurcit—s baza ealeuluivi cimpului de tempaaturi, prin 53 (2) de la pet. 2.8. relagia (1). 2.6 Efectul puntilor termice, de tipul celor previzute la pet. 2.2.b a eliror corectare au ¢ pusibiki de realizat, conferm yet. 2.5 datoriti condiliilor telmologice sau constructive, joate fi Imitat prin aplicarca eclorlalte misuxi de la pet. 24, nstructive eau tehnolegice nu este posibili respectarea _re- 1 cazul Uliliziaii pentru corcetarca puntilor termiee a aceluiast inca grosimil d;, sf a Kitimii Ii, se va face pe \ecreéti in condifiile respectirit relafilor (1) 2.7 Caracteristicile termotehnice alé clunentelor de constructie cu pun{i termice se calen- leak, pe baza cimpului de {cmperaturi determinat conform pet. 3 din prezental standard. ‘Valori orientative se pot obfine eu ajutorul formulelor de caleul aproximative previt- ule la pete 4 .STAS 6472/6-89 tp Mo 3 DETERMINAREA CIMPULUI DE TEMPERATURI AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CU PUNTI TERMICE 3.1 Cimpul de temperaturi (plan cau spatial) al elementelor de constructie cu punti termice se poate determina prin : —caleul numeric, prin metoda diferenjelor finite sau a elementului finit, utilizind tehniea de ealew! automat; OBSERVATIE — Sistemele de ecua}i liniare oblinute prin metoda diferentelor nite se pot rezolva 5 prin ‘procedeul aproximatilor suceesive. — experimentare, la sear natural, in staii de cercetiiri sau prin modelare analogie’, 32 Principial metodei_diferenjelor finite si modul de determinare a cimpului plan de temperaturi al elementelor de consiructie eu pun{ii termice se dau in anexa la prezentul standard. 3.3. Metoda diferenfelor finite se utilizeaz pe baza programelor de calcul automat omo- Jogate, conform reglementirilor tehnice specifice in -vigoare 3.4 Pe baa cimpului de temperaturi determinat in zona pun{ii termice se stabilese urma- toarele catacteristici termotehnice : a) litimea zonel de influent’ a punfil termice 1, in metri, sau suprafata zonej de inifluenta a puntii termice 8,, in metii pitrati. OBSERVATIE — Ca zond de Influenta a punti termice se considert portiunea aferenté mirginila de punctele fe pe suprafala intrioarh a elementulul de constrctie Tn care temperature mu difera cu mal imu de O22 faba fe temperatura suprafctel Interioare In clmp erent D) temperatura minimi a suprafet puntii termice, Ty ; interioare a elementului de constructie in zona ©) temperatura medie ponderath a suprafefei interioare, yin, respectiv exterioarey Trem pe ansamblul elementului de constructie sau_pe zona de influenta @ punfii termice, in grade Celsius, care se caleuleazi pe baza temperaturilor fieeirui punct (nod de re{ea) considerat pe aceste suprntele Tay Ty) Hh nile Sy Sy respectiy a Lino 1 Typ aferante acertor puncte, cu relatifle — in cazul cimpulul spatial de temperaturi? Onn. c) 3) ro] @ a me d) rezistenja termicd specified Ry, care se caleuleaz% pe ansamblul elementului de constructie sau pe zona de influen{i a puntii termice (lj, 8,,) conform STAS 6472/3-89. 4 METODA APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUNTILOR ‘TERMICE 4.1 Metoda aproximativi se util pentru determinarea prin caleul a unor valoti oti entative privind caracteristieile termotehnice ale elementelor de constructie cu punti termice, a ciror zoni de influent nu se interfereazii eu zonele de influent ale puntilor termice adiacente. 42 — Littimea zonei de influenfi a punjii termice liniare, fig: 4, ée consideri cea mai mare dintre valorile calculate cu relajiile : a+2.y tm) Ipma $2.1 {a M43 termice, in care 4 deficient in funcfie de tipul punfii termice gi de raportal dintre litimes pangit Ri, rezistenja termick specitiok a pungii termice, caleulath in ipoteza fluxulul de =bs STAS 6472/0-90 a (8) rig 4 a grosimea, in metti, stratului elementului de constructie, care separit stratul iermoizolant de aerul interior ; a, grosimea, in metri, a stratulul care separ stratul termoizolant de acral exterior iy $1 4 coeficientii de conductivitate termict at materialelor din care sint alektuite straturile corespunziitonre, ig wati pe metra-kelvin, conform STAS 6472/3-89, anexa A; Resi Ry, conform SPAS 6472/3-89. OBSERVATIE — Pentru elementele eu strvetura cmogent in cimp curent grosimlle dj #l dy se comsideri gale 1 jumftatea grosimil elementulul 4. ‘Temperatura minim a suprafet ‘Ty, Se calenleazi en relagia 4 interioare a elementului de eonstruetie in zona puntii re) (9) (lo) termice, a, 91 grosimea elementului, d, precum si dintre grosimen puntii termice, si grosimea elementului d, conform tabelului 1; cAldurit unidireotional, in metrii pitrati—kelvini pe watt; .. Tezistenta termied specified a elementulni de constrnetie, in etmp curent, in metrii pitrapi—kelvin pe watt,PAS 6479/6-89 = ex ‘Tabetal 1 Waloa-|_Yaloorea raportutal = (pentru 1H. ..VD) yi a eaport “ipa sale (wentra 1 at 1 fount anu (8.40 [0,0] 0,801,000 ra coeticientulul — | 0,22 | 0,28 | 0,38 0,74 | 0,89 | 0,87 | 0,80 | 0,95 — | 0,07 | 0315 | 0,26 | 0,42 | 0,02 | 0,73 | 0,81 [0,85 | 0,04 un a_i 4,08 28 0186. 0 oe ojo a 0,02 | 0,05 | 0,08 | 0,18 04 | 0,40 | 0,17 | 0452 yas | Osta | 0:38 | 030 | Io 1,50 2,54 1,91 2 070 its vos O40 30 0 1 ho 0,07 | 0,14 | 0,20 | 0,38 | 0,48 | 0,35 | 0,76 39 | 0,67 | 0:68 | 0,77 | 0,84 | 0,96 10,20 | 0744 | 062 | 0,75 | 0,82 | 0,87 | 0,98 BEE ORSERVATIL entra valor! 2 Pentru yaloriimtermedl ‘ponten'termlct se tratenzh a parte independents a elementulut de constructie © ale Fapoartelara/d $l cfd eoeticental y se obfine prin interpolare Tntarh, 44 ‘Temperatura medie a suprafefei interioare a elementului de construejie in zona puntii tarmice, T’ya; 8¢ calculeazi*cu relagia : Bods ig, (Ltd 2 ~ AB mw (454) re) a) n{a termich specifict medie a elementulni de constructie in zona.de influen{it 1, Rigg, se calculeazd eu relatia : 4.5 Rezist a puntii termi {m* K/W] (a2)| | antl: Soul STAS 6472/6-50 ANEXA DETERMINAREA CIMPULUI PLAN DE TEMPERATURI A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTI CU PUNTI TERMICE PRIN METODA DIFERENTELOR FINITE AJ Determinarea cimpului plan de temperaturi prin metoda diferenjelor finite se face, in principal, astfel : 1a) Pe o setfiune a clementului, paraleli cu directia generali a transferului ternatc, in zona in care urmeazit si se stabileased cimpul de temperaturi, se adopt o rejea de calcul ortogonali (de preferingd piitraticn), cit mai apropiati de alctuirea interioard @ clementului de construetie. ousemvatir 1 Se. reconbaiida ca Uimilele suprafefelor elemental, suprafel {mile de contur ale pusti terme sf eoineida eu axel Fefelel de caleul 2B iteleaua de calcul se extinds ew elte am pas (Interval intre dou nodurl adiacente) gi x zona aerulul interior gt exterior ' Precizia renultatolor cregte eu desimea relelel de eaten straturilor componente yi pe cit posibil b) Corespunsiitor fiectrui nod j al retelei se seriu ecuatiile de caleul al temperaturit (13), pe baza conservirii fluxulni termic. ¢) Prin rezolvaren sistemnlui de ecuatii algebrice liniare astfel objinut, se determing valorile temperaturii Tj, in toate nodurile refelet do caleul corespunzitoare punctele respective ale elementului de construetie. A2 — fn cazul cimpului termic plan, valoarea temperaturii T, intr-un nod j, al retelei se poate exprima funefie de temperaturile nodurilor vecine, T,, cu relati re) (13) in care permeabilitates termick a zonei_clementului de coustrucfie aferente axei j—k a refelei de calcul considerind indl{imea 4 = 1,00 m. AS Pentru caleulul permeabilitigilor termice Ay. se fine seama, in sectiunea elementului de constructie, de orientarea straturilor aleituite ‘din materiale diferite de pe porjiunea de structuri aferentii axei j — k fat de direcfia fluxulul termic considerat si de pozitia nodurilor in eadrul struetur AS. In cazul porfiunilor coustituite din figii de materiale diferite, ew lipimile I si iualti- mea h = 1,00 m, paralele eu directia fluxului termic fig. 5a, se aplicd relatia : [Wr] (14) a ws SASS OLN Fig. 5.STAS 6172/6-80 == Je diferite eu grosimit dy gi indilyimea 4.8.2 fn cazu! porjiunilor constituite din figit de mater -b, se plies relapi 7,00 m perpeniliculare pe directia fuxulti termic fi OW/K] (15) Sdn Da A.3.3_Dac& nodul j, so afki pe una din suprafefele elementului: de constructie iar nodu in mediul inconjurttor fig. 6.a In calcnhul permeabilititil termice corespunzitoare Litimii 1 aferente aaci j— k se fa in considerare si transferul termic prin suprafafa interioara, respectiv exterioari’ a clementulul, astfel : Ko Ay ti AX OW/K] (16) OBSERVATIE — Cocticientul de. transfor termic prin suprafala interioard oj, respectiv exterioari Gq, se fadopti conform prevederilor SUAS 6472/2-89 ~~? Fig. 6 ABA ‘La caloulul permeabilititii termice @ unei_zone aferente axei j — k intre dow noduri Siuate pe suprafata clementului de constructie fig. 6 b, se neglijeazk transferul termic prin eonvectie, astfel : Aix ay Ad unei zone aferente axet j—k din seetiunea unui element de constructic neomoge doi dircopii, fig. 7, aledtuith din fisli omogene I gi neomogene II paralele cu direofi termfe, permeabilitatea termick Aj. se calculeai astfel : Fig. 7 (as) a—9- STAS 6472/6-80 ee vom 5-8 4 ‘ — pentru fisia neomogenk II, de lijime 1, ; — meri 7, Ge (19) fa Sy tS i 2 Ai 4 Mm OBK. nix — pentru intreaga porfiune aferenta axei j— k: 2G. KH (20) ) AS Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii algebrice liniare de tipul celor date de relatia (13), prin aproximafii succesive, valorile temperaturilor’corespunziitoare nodurilor retelei de calcul, pentru prima wproximatie (valori inifiale) se determin pe baza transferului termie uni- directional, conform STAS 6472/3-89, cu relatia : to] (@) - in care Rec Tezisten{a termick specific a elementului de constructie, caloulatt conform STAS 6472/3-89; R,_, rezistenta termica specified a portiunii de element cuprins’ intre aerul interior gf ‘punctul j considerat, caloulat’ on relatia : Bape Pe a ee by at pa ha Be age (mK ]W) (22) A51 tn nodurile seis corespunzitoare mediului inconjuritor se consideri valorile de ealeul ‘ale ‘temperaturii aerului la interior Ty, respectiv la exterior T,, conform STAS 6472/3-89, A.2 Numirul de iteraiii se adopt corespunziitor preciziet urmirite, dar cel putin 0,1°C