Eseu despre bolile pulmonare (bronsita si astmul ).

Astmul este o boala cronica a cailor respiratorii. In mod normal, caile respiratorii sau tuburile
bronsice permit aerului sa intre si sa iasa din plamani. Daca aveti astm, caile respiratorii sunt
intotdeauna inflamate. Acestea devin si mai umflate si muschii din jurul cailor respiratorii se pot
strange atunci cand ceva declanseaza simptomele. Acest lucru face ca aerul sa se poata deplasa
in interiorul si in afara plamanilor, provocand recurente de respiratie suieratoare (un sunet
fluierat cand respirati), senzatie de stramtorare la piept, dificultati de respiratie si tuse. Tuse
apare adesea noaptea sau devreme dimineata.

Pentru unii oameni, astmul este o provocare minora. Insa pentru multi suferinzi de astm bronsic
afectiunea este strans legat de activitatea fizica. Insa si unii oameni sanatosi pot dezvolta
simptome de astm atunci cand fac efort fizic. Aceasta se numeste bronhoconstrictie indusa de
efort (BEI) sau astm bronsic indus de exercitiu (EIA).

Nu exista nici un remediu pentru astm, dar odata ce este diagnosticat corespunzator si exista un
plan de tratament, veti putea gestiona starea dumneavoastra, iar calitatea vietii dumneavoastra
se va imbunatati.

Exista mai multe tipuri de astm:

 Astm alergic- Multe persoane cu astm au, de asemenea, alergii;

 Astm ocupational-  este cauzat de inhalarea fumului, a gazelor, a prafului sau a altor

substante potential nocive in timp ce persoana se afla la locul de munca;

 Astmul copilariei- afecteaza milioane de copii si familiile acestora. De fapt, majoritatea

copiilor care dezvolta astm fac acest lucru inainte de varsta de cinci ani.

Cauzele astmului

Astmul este declansat de inflamarea cailor respiratorii. Unii pacienti au episoade

prelungite in care se confrunta cu dificultatea respiratiei. In alte cazuri, astmul se poate manifesta
prin tuse, ca simptom principal.

Crizele de astm pot dura de la cateva minute la cateva zile si pot deveni periculoase daca respiratia
este sever ingreunata. La unele persoane, simptomele astmului pot fi declansate de anumiti alergeni
sau iritanti.

Iritanti sau alergeni frecvent intalniti:

 parul animalelor; 

 praful; 

 schimbarile de temperatura (cel mai adesea este vorba de trecerea de la cald la rece); 

 substantele chimice din aer sau alimente; 

 efortul fizic; 

 mucegaiul; 

 polenul; 
  infectiile respiratorii precum raceala comuna; 

 emotiile puternice sau stresul; 

 fumul (inclusiv cel de tigara). 

Intr-o lectie uimitoare medicul Christopher E. Gaw explica ce declanseaza astmul si ce se intampla in
organism in timpul unui atac de astm.

Atunci cand un astmatic este expus unui factor declansator, se activeaza receptori care determina
contractia muschilor care inconjoara caile respiratorii. In acelaasi timp, declansatorul agraveaza
inflamatia si secretia de mucus. In conditii normale, corpul foloseste acest mucus pentru a capta si a
elimina particulele, cum ar fi polenul sau praful, dar in timpul unui atac de astm, blocheaza caile
respiratorii, facand respiratia si mai greoaie.

Suieratul? Acest lucru se intampla deoarece pe masura ce caile respiratorii se contracta, trecerea
aerului aerul printr-un spatiu ingust produce sunete.

Factorii de risc ai astmului

Mediu sau ocupatie-expunerea la fumul de tigara in timpul sarcinii sau in primii cativa ani ai copilului,
expunerea la microbii din mediul inconjurator, expuneri la substante iritante chimice sau prafuri
industriale, poluarea;

Istoricul familiei- avand un parinte care are astm, mai ales daca mama are astm, creste riscul ca un
copil sa dezvolte astm;

Alte afectiuni medicale- alergiile, infectii respiratorii;

Obezitatea- kilogramele in exces cresc riscul aparitiei astmului;

Rasa-Afroamericanii si portocalistii prezinta un risc mai mare de astm decat persoanele de alte rase
sau etnii. Copiii din Africa americana si hispanicii sunt mai predispusi sa moara din cauza cauzelor
asociate astmului decat alti americani non-hispanici.

Sexul- in randul copiilor, mai multi baieti decat fetele au astm bronsic. Dintre adolescenti si adulti,
astmul este mai frecvent in randul femeilor decat al barbatilor.

Complicatiile astmului 

 Semne si simptome care interfereaza cu somnul, munca sau activitatile de recreere;

 Zilele bolnave de la locul de munca sau de scoala in timpul aparitiilor de astm bronsic;

 Permanenta ingustare a tuburilor bronhice (remodelare a cailor respiratorii) care

afecteaza cat de bine puteti respira;

 Vizite de urgenta si spitalizari pentru atacuri severe de astm;

 Efectele secundare datorate utilizarii pe termen lung a unor medicamente utilizate

pentru stabilizarea astmului sever.
Bronsita este o afeciune comuna a sistemului respirator caracterizata prin inflamarea bronhiilor
terminale, cai respiratorii ce fac legatura intre trahee si plamani, prin care aerul este transportat la
nivelul plamanilor. In urma inflamatiei apare mucusul (sputa), care determina la randul sau tusea si
respiratia greoaie. In cazul in care inflamatia se localizeaza si la nivelul traheei, si la nivelul bronhiilor,
avem de-a face cu traheobronsita.

Este o afectiune comuna, ce nu tine cont de varsta sau sex. Totusi, copiii si persoanele in varsta
prezinta un risc mai ridicat de imbolnavire, din cauza ca au un sistem imunitar mai vulnerabil.

Bronsita este o boala contagioasa, iar cauzele sale sunt agentii patogeni - virusuri, bacterii - in cazul
bronsitei infectioase, dar si vaporii toxici sau praful, in cazul bronsitei iritative. Dintre acestia cei mai
comuni sunt:

 Virusuri - virusul gripal, rhinovirusuri, adenovirusuri, coronavirus, virusul respirator sincitial;

 Bacterii - streptococ, pneumococ, haemophilus influenzae;

Printre factorii de risc se numara fumatul, astmul, leziunile toracice, imunitatea scazuta, bolile
cronice, dar si alte aspecte ce tin de stilul de viata.

Bronsita poate fi acuta sau cronica si trebuie tratata in functie de forma cu care ne confruntam. In
acelasi timp, mai putem vorbi si despre bronsiolita (intalnita mai ales la bebelusi si copii mici) si
despre bronsita astmatiforma (cand bronsita se suprapune cu astmul).

Bronsita acuta
Bronsita acuta este cea mai frecventa, este o afectiune cu care oricare dintre noi ne-am confruntat
macar o data de-a lungul vietii si se vindeca in cel mult trei saptamani. Uneori, aceasta forma de
bronsita se vindeca de la sine in cateva saptamani.

Cele mai frecvente simptome ale bronsitei acute sunt:

 Senzatia de arsura in piept

 Tuse seaca insotita de durere, urmata de tuse expectoranta, cu eliminare de sputa

(transparenta sau albicioasa in formele usoare, sau de culoare galben-verzuie cu cat
substanta mucoasa se acumuleaza in plamani)

 Secretii nazale

 Dureri de cap

 Frisoane

 Febra usoara

 Respiratie greoaie si suieratoare (wheezing)

Factorii de risc care ne fac organismul vulnerabil la virusuri si bacterii sunt:

 Imunitatea scazuta provocata de o alimentatie dominata de produse hiperprocesate

 Leziuni la nivelul toracelui

 Fumatul activ sau pasiv

  Igiena precara

 Contactul cu persoane care sufera de bronsita

 Poluare

Bronsita cronica
Recurenta bronsitei acute duce la bronsita cronica, iar in timpul bronsitei cronice apar episoade de
bronsita acuta. Manifestarile in cazul bronsitei cronice sunt indelungate - pacientul se confrunta cu
simptomele mai mult de 3 saptamani, iar afectiunea revine periodic.

Bronsita cronica are mai multe forme:

 Bronsita cronica simpla - Este bronsita cronica insotita de expectoratii albicioase sau
transparente.

 Bronsita cronica mucopurulenta - Bronsita recurenta insotita de expectoratii purulente.

 Bronsita cronica astmatica - In cazul pacientilor care sufera deja de astm si dezvolta bronsita
cronica este vorba despre aceasta forma - astmatica - in care pacientul are dificultati de
respiratie in diverse situatii - efort fizic, factori iritanti.

 Bronsita obstructiva - Respiratia pacientului este obstructionata in acest caz, aerul nu mai
circula in mod corespunzator, apare dispneea.

Bronsita cronica este o forma mai grava a bronsitei acute, astfel incat si simptomele sunt de o
intensitate mai ridicata. Episoadele de tuse sunt intense, durerile in piept sunt mai puternice, iar
simptomele sunt de durata. Pe langa aceste simptome, in cazul bronsitei cronice mai vorbim si
despre:

 Stare de epuizare

 Respiratie urat mirositoare (halena)

 Senzatia de congestie a sinusurilor

 Pielea si buzele pot capata o nuanta usor vinetie, mai ales in cazul in care brosita cronica se
agraveaza, deoarece organismul nu este bine oxigenat

Factorii de risc in cazul bronsitei cronice se suprapun peste cei ai bronsitei acute, insa li se adauga:

 Bronsita acuta tratata necorespunzator

 Expunerea indelungata la factori iritanti - lucrul cu substante chimice iritante

 Fumatul - este cea mai comuna cauza a bronsitei cronice - circa 90% dintre persoanele care
au bronsita cronica sunt fumatoare

Simptomele bronsitei se accentueaza in cazul efortului fizic si al persoanelor supraponderale,

deoarece in aceste cazuri exista deja premisa dificultatilor de respiratie, astfel incat o afectiune a
cailor respiratorii va fi si mai puternic resimtita.

Diagnosticarea bronsitei

Diagnosticul se stabileste pe baza unui consul la medicul de familie, medicul generalist, medicul de
medicina interna sau pneumolog in baza anamnezei si a examenului fizic. Medicul pediatru are si el
competentele necesare pentru a diagnostica bronsita, mai ales ca este o afectiune atat de frecventa
la copii.

In cazul complicatiilor se recomanda testele de spirometrie, precum si radiografiile pulmonare.

Pentru diagnosticare se fac si analize de sange, care pot indica prezenta sindromului inflamator, dar
si un examen al sputei, care poate evidentia prezenta leucocitelor, semn al aparitiei infectiei.

Bronsita acuta poate sa se vindece uneori de la sine sau cu un tratament minimal. Nu este, asadar,
mereu, nevoie de un consult medical. Daca, insa, va confruntati cu una dintre urmatoarele situatii,
consultul medical devine imperativ:

 Durerile de la nivelul toracelui sunt puternice si sunt insotite de o senzatie de apasare

 Tusea este insotita de sange

 Dificultatile de respiratie apar si in repaus

 Sputa capata o culoare galben-verzuie

 Tusea cu expectoratie tine mai mult de 3 zile

 Apar stari de voma

 Febra, cateva zile consecutive

 Nu apare nicio imbunatatire a starii dupa mai multe zile de tratament

Complicatii ale bronsitei

Bronsita are simptome asemanatoare racelii, astfel incat este adesea tratata cu lejeritate. Totusi,
realitatea este ca ea poate fi o afectiune foarte serioasa, mai ales daca nu este tratata corespunzator.
Bronsita acuta poate degenera in bronsita cronica, ce are consecinte neplacute asupra pacientului pe
termen lung, chiar ani de zile.

Totodata, bronsita cronica poate genera complicatii precum:

 Pneumonie - infectia alveolelor pulmonare

 Emfizem pulmonar - distrugerea peretilor alveolari de la nivelul plamanilor

 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)- afectiune ce duce la limitarea fluxului de aer

 Pneumoscleroza - raspandirea tesutului conjunctiv in plaman

 Bronsiectazie - dilatarea puternica si cu caracter permanent a bronhiilor