PROPUNERE DE
POLITICĂ PUBLICĂ

Profesor coordonator:
Conf. Univ. Dr. Morariu Alunica
Studenți: Săcrieriu Ana
Nazare Alexandru
Specializare: Administrație publică
An III, Gr III, Gr II

SUCEAVA 2021
 Prezenta lucrare încearcă să surprindă şi să studieze principalele 3 probleme cu care se
confruntă locuitorii oraşului Siret cât şi locuitorii Comunei Fântânele. Pe întreg parcursul
lucrării vom încerca să prezentăm problemele identificate, cauzele care au generat apariţia cât
şi efectele acestora.La finalul acestei lucrări am realizat o propunere de politică pe problema
cea mai stringentă în societate

Problemele orașului Siret

În orașul Siret am identificat următoarele probleme:
1. Suprafața insuficientă a spațiilor verzi amenajate
Suprafața medie a spațiilor verzi pe cap de locuitor este cu aproape 5 mp pe cap de
locuitor mai scăzută decât valoare minimă de 26 mp/locuitor necesară a fi oferită cetățenilor (
conform Ordonanței de Urgență 114/2007 ). Pe lângă insuficiența spațiilor verzi, locuitorii
orașului Siret reclamă și distribuția pe cartiere a acestora și gradul scăzut de amenajare și
întreținere.
Cauzele:
- Inexistența veniturilor la bugetul local pentru finanțarea sau cofinanțarea de noi
proiecte
- Persoane slab pregătite angajate în cadrul instituțiilor publice responsabile cu
atragerea fondurilor nerambursabile
- Spații intravilane abandonate (aflate în litigiu sau în propietatea nu se știe cui)
Efectele:
- Accentuarea riscurilor ecologice urbane
- Scăderea incluziunii sociale, prin lipsa de oportunități pentru ca persoanele de
toate vârstele să interacționeze atât prin contact social informal, cât și prin
participarea la evenimentele comunității.
- Lipsa oportunității de a promova un stil de viață mai activ, prin plimbări, alergare,
exerciții fizice,ciclism etc.
- Un mediu mai puțin plăcut nu ajută la crearea unei imagini favorabile asupra
centrului urban și, prin aceasta, poate scădea atractivitatea pentru investiții și
pentru oferta de noi locuri de muncă.
2. Rata şomajului foarte ridicată.
Datele oficiale arată că, la 28 februarie, în județul Suceava erau 11.096 de șomeri, cu
461 în plus comparativ cu sfârșitul lunii ianuarie. 5.107 dintre ei primeau indemnizație. Rata
șomajului a ajuns la 4,79%, fiind cu 1,44% peste media națională. La sfârșitul lunii februarie,
în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă se aflau aproximativ
293.500 de șomeri.
Cauzele:
- Automatizarea a dus la creşterea eficienţei dar şi la concedierea a numeroase
persoane
 - Lipsa de experienţă
- Neconcordanţa dintre structura cererii de muncă şi structura ofertei de muncă.
Datorită faptului cănomenclatorul ocupaţiilor se modifică frecvent determină
cererea unor meserii din ce în ce maipuţin, în timp ce pentru altele nu există
suficienti ofertanţ
Efectele:
- Reducerea produsului intern bru
- Creşterea cheltuielilor cu protecţia socială.
- Efecte asupra sănătăţii psihice a şomerului: stări depresive, sentimentul de
excludere dinsocietate,

Problemele comunei Fântânele

3. Depozitarea inadecvată a deşeurilor
După cum se ştie problema poluării cât şi depozitarea deşeurilor este intens dezbătută
şi drastic pedepsită, însă, cu toate acestea se încalcă deseori această normă atât de cetăţeni
cât şi de către autorități tratănd cu indiferenţă această problemă. Așadar, în zona
comunei Fântânele se colectează deşeurile menajere în mod regulat, dar groapa de gunoi
este greşi amplasată, aceasta fiind chiar la râul Siret. Această groapă a funcţionat un timp
după care a fost desfiinţată iar în momentul de faţa neexistând un loc special amenajat.

Cauzele:
- În primul rând indiferenţa autorităţilor cât şi a cetăţenilor
- Inexistenţa unei educaţii legată de tipuri de deşeruri şi depozitarea adecvată a
acestora
- Slaba implicare a societății civile
- Lipsa implicării organelor de constatare ( Garda de Mediu )
Depozitarea inadecvată a deşeurilor are următoarele efecte negative:
- Afectarea pe termen lung a solului si a râului Siret
- Afectarea mediului de viată a cetăţenilor
Instituţia Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice,
iniţiatoare Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Formularea Pe fondul declanşării crizei economice mondiale în decembrie 2007, precum şi a unei
Problemei conduceri deficitare, carcaterozată de o serie de stagnări economice, rata şomajului a
crescut considerabil în ultimii ani, în România după cum urmează:
 2013: 7,3%
 2012: 7,0%
 2011: 7,4%
 2010: 6,8%
 2009: 7,8%
 2008: 5,7%
 2007: 4,1%

Îngrijorător este faptul că piaţa din România oferă şanse reduse pentru tinerii
absolvenţi, iar aceştia îşi gasesc un loc de muncă, din ce în ce mai greu. Acest lucru este
datorat unei serii de cauze, bine determinate şi interconectate, precum:
a) Implicarea angajatorilor şi a partenerilor sociali relevanţi este foarte limitată în
ceea ce priveşte planificarea educaţiei universitare.
b) Legăturile dintre universităţi şi industrie/angajatori sunt foarte slabe, spre
deosebire de practica din învăţământul profesional şi tehnic.
c) Sistemul nu este corelat cu nevoile unei pieţe a muncii dinamice;
d) Absenţa unor echivalări clare între formarea universitară şi criteriile (formale şi
bazate pe competenţe) de pe piaţa muncii;
e) Absenţa unor studii şi analize sistematice privind corelaţia existentă între oferta
de formare universitară şi cerinţele pieţei muncii, atât sub aspect cantitativ (cifra
de şcolarizare nu este fundamentată pe o analiză a evoluţiei cererii de muncă),
cât şi structural (pe domenii şi niveluri de calificare);
f) Utilizarea unor pachete educaţionale înguste (peste 270 de specializări) a
determinat numeroase paralelisme, nefolosirea optimă a resurselor financiare,
dificultăţi în definirea adecvată anormelor didactice şi a îngreunat inserţia
adecvată a absolvenţilor pe piaţa muncii;
g) Inconsistenţe în dezvoltarea unei strategii de consolidare a parteneriatului cu
mediul economic şi social. Parteneriatele cu comunitatea de afaceri sunt
insuficient dezvoltate.
h) Cea mai mare problemă cu care se confruntă absolvenţii învăţământului
superior este legată de „lipsa de experienţă“. Companiile încep, totuşi, să
renunţe la această condiţie şi oferă locuri de muncă atâta timp cât tinerii parcurg
mai multe stagii de practică în perioada anilor de facultate.
i) Anual, pentru absolvenţii de învăţământ superior, la nivel naţional, sunt
 disponibile, aproximativ, 1.000 de locuri de muncă. Numărul cererilor este
cuprins însă, tot la nivel naţional, între 100.000 şi 120.000.

Aşadar, în total, este vorba de aproape 200.000 de tineri absolvenţi care au nevoie
de locuri de muncă.Potrivit unor estimări neoficiale, aproape 90% dintre absolvenţi îşi
găsesc de lucru prin „forţe proprii“cu toate acestea rămân, însă, anual, 20.000 de tineri
care nu au nici o şansă să se angajeze.
Denumirea Domeniu major: Scăderea ratei şomajului în România
politicii Program: Strategii pentru piaţa muncii destinate tinerilor
Scop Inserţia pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi
Obiective Obiectiv general: Scăderea ratei de neocupare în rândul tinerilor absolvenţi.
Obiective specifice:
a) îmbunătăţirea situaţiei lor sociale
b) incluziunea pe piaţa formală a forţei de muncă
c) dezvoltarea capitalului uman
d) integrarea profesională a tinerilor absolvenţi prin măsuri generale şi specifice:
♦ Stimulente financiare la încadrare
♦ Scutiri de plată pentru contribuţiile la şomaj
♦ Credite în condiţii avantajoase cu dobândă preferenţială
♦ Susţinere financiară pentru ucenicia la locul de muncă
Beneficiari Beneficiari direcţi:
- tinerii absolvenţi, prin încadrarea acestora pe piaţa muncii imediat după finalizarea
studiilor;
- angajatorii, prin forţă de muncă proaspăta şi cu putere de muncă, precum şi prin
beneficii materiale sub forma subvenţiilor, acordate acestora, din bugetul asigurărilor de
şomaj.
Beneficiari indirecţi:
-familiile tinerilor absolvenţi integraţi în câmpul muncii;
-cetăţenii în sens larg prin creşterea calităţii situaţiei sociale a acestora, precum şi prin
creşterea nivelului de trai;
-statul, prin creşterea venitului din taxe şi impozite colectate de la acest plus de
salariaţi.

Variante de Variante de atingere a Impact Buget

soluţionare obietivelor
Crearea unui sistem de
educaţie ce pune accentul
pe formarea profesională a
tinerilor prin orele de
practică realizate în
domeniul lor specific.
Re-introducerea şcolilor
profesionale, ca mijloc de
-se apreciază in funcţie de
costurile si beneficiile luate
în calcul o creştere
economică.
-se va forma o serie tineri
conform cerin.ţelor
angajatorilor prezenţi pe
piaţa muncii
-formarea de profesionişti şi
evitarea „fabricilor de
Fondurile alocate
pentruformarea specializată,
precum şi perfecţionarea
profesională a tinerilor.
Fondurile alocate pentru
formarea specializată,
precum şi perfecţionarea
 formarea principal al forţei diplome”. profesională a tinerilor.
de muncă. - Cheltuieli cu personalul
angajat pentru predarea in
centrele specializate,
precum si pentru
construirea locaţiilor
necesare.

Încheierea de acorduri -se apreciază o creştere a Fonduri alocate pentru

între stat şi angajatori ce
favorizează angajarea
tinerilor. (ex: Subvenţii din
bugetul asigurărilor de
şomaj pentru angajatori)
Atragerea de investitori
străini şi satisfacerea
necesităţilor pentru
desfăşurarea activităţilor
acestora.
Cheltuieli cu formarea
profesională suportate din
bugetul asigurărilor de
şomaj
dorinţei, din partea
angajatorilor,de a anngaja
tineri proaspăt formaţi.
-crearea de noi locuri de
muncă pentru tineri;
-cresterea economica prin
investirea în activităţi ce
vor aduce profit statului
prin impozitare.
- formarea de tineri
profesionişti îm domeniile
în care este nevoie.
- Ridicarea nivelului de trai.
plătirea acestor subvenţii si
a altor beneficii posibil
existente în aceste acorduri.
Cheltuieli alocate pentru
construirea cadrului necesar
desfăşurării actvităţilor
investitorilor, precum si
pentru campanie de
promovare necesară pentru
atragerea acestor investitori
în România.
Fonduri alocate pentru
formarea profesională.

Instituţii şi organizaţii consultate Rezultatul consultării

Procesul -rezultatele rapoartelor de evaluare şi În urma analizei efectuate, a rezultat
de monitorizare a progreselor înregistrate de dreptnecesară delimitarea şi tratarea
consultare România, precum şi rezultatele obţinute în următoarelor elemente:
domeniul formării, aşa cum apar acestea - Obligaţiile de conţinut, respectiv
în diferite documente de raportare cu minimul impus pentruconţinutul
caracter public; instrumentelor de implementare a
- discuţiile purtate cu experţiimisiunii de politicii publice, aşacum rezultă
evaluare; acesta din necesitatea de detaliere a
- rezultatele procesării chestionarelor actelor normative în vigoare;
aplicate de Agenţia Naţională pentru - Standardele de calitate, respectiv
Ocuparea Forţei de Muncă in perioada minimul impus pentru caformarea
13.07.2013 – 18.07.2013. profesională a tinerilor să-şi poată
atingescopul, atât la nivel general,
respectiv instituţional, cât şi la
nivelindividual;
- Nevoile beneficiarilor, respectiv
minimul impus de nevoia şidreptul
 de cunoaştere a aspectelor ce ţin de
planificarea,asigurarea derulării şi
finalitatea formării de către
beneficiariiinstituţionali şi
individuali, cu respectarea
autonomiei şicompetenţelor
instituţionale şi a nevoilor
individuale;
- Nevoile prestatorilor de formare,
respectiv minimul impus denevoia
şi dreptul de asigurare a unei
egalităţi de şanse, respectivde
tratament, în cadrul ciclului de
achiziţionare a serviciilor de pe
piaţa formării, indiferent
decategoria furnizorilor;
- Nevoia de eficienţă şi eficacitate,
respectivminimul impus
deconstrângerile normative,
instituţionale şi strategice în ceea ce
priveşte raportul preţ-calitate şi cel
costuri-rezultate, respectivraportul
rezultate estimate-rezultate efectiv
obţinute.În funcţie de specificitatea
şi gradul de detaliere, s-a
constatatnecesitatea atât a utilizării
de instrumente normative, cât şi cea
autilizării de instrumente strategice
în tratarea aspectelor identificate.

Varianta Varianta recomandată de soluţionare a fost obţinută din cuplarea variantelormai sus
recomandat meţioate, ralizânduse astfel un sistem de formare pentru tineri ce îi va determina pe
ă angajatorii şi investitorii din România să se bazeze pe forţă tânără de muncă, dupa cum
urmează:

1.Sistemul de formare va avea drept componentă la ”categorii de beneficiari” toate

categoriile de tineri.
• Beneficii : avantajul major al acestei variante îl reprezintă, pe lângă aria de
manifestare a efectelor ,faptul că oferă o reală posibilitate de corelare a formării
resurselor umane fără a implica modificări semnificativela nivelul competenţelor
autorităţilor şi instituţiilor publice, aşa cum sunt acestea definite de legislaţia în vigoare.
Astfel, se apreciază căŞ
-efectele pozitive obţinute vor fi net superioare efortului implicat în atingerea scopului
şi obiectivelor politicii publice. În plus, se apreciază că aceste efecte vor fi obţinute în
timp rezonabil şi cu modificări relativ acceptabile ale procedurilor existente.
-Riscuri : dezavantajul major al acestei opţiuni este acela că, pe de o parte, problema
tinerilor absolvenţi va rămâne, în continuare, nerezolvată sau doar parţial rezolvată.
Aceste aspecte se apreciază a constitui riscuri la implementare din punct de vedere al
atingerii scopului şi obiectivelor prezentei politici publice.
-Impact : se apreciază în funcţie de costurile şi beneficiile luate în calcul conform
analizei anexate. La nivel global, impactul estimat îl reprezintă ameliorarea ratei
şomajului.
-Grupuri vizate/afectate :tinerii absolvenţi, precum si cei aflaţi in procesul de educare.

2. Sistemul de formare va avea drept componentă la ”categorii de furnizori” toate

categoriile de furnizori de servicii de formare pentru tineri:
-Beneficii : avantajele majore ale acestei variante le reprezintă, pe de o parte, faptul că
oferă o reală posibilitate de corelare a ofertei pe piaţa serviciilor de formare pentru
tineri, iar pe de altă parte, faptul că asigură premisele unei reale demonopolizări a
sistemului de formare pentru tineri;
· Riscuri : dezavantajul major al acestei variante, considerat drept potenţial risc la
implementare, îl reprezintă diversitatea furnizorilor, încondiţiile unei lipse de
omogenitate în abordarea procesului de formare a resurselor umane.
· Impact : se apreciază în funcţie de costurile şi beneficiile luate în calcul conform
analizei anexate. La nivel global, impactul estimat îl reprezintă ameliorarea raportului
preţ-calitate în achiziţionarea serviciilor de formare pentru administraţia publică,
precum şi diversificarea semnificativă a ofertei (inclusiv la nivelul metodelor utilizate).
· Grupuri vizate/afectate : furnizorii de servicii de formare pentru tineri, persoane
juridice de drept public sau privat cu dreptrecunoscut în condiţiile legii de prestare de
astfel de servicii.

3.Elaborarea şi aprobarea documentelor de fundamentare a iniţiativei au loc conform

planificării, fără implicarea prealabilă a altor actori pe piaţa formării pentru tineri
- Beneficii : se apreciază că avantajul major al acestei variante îl reprezintă posibilitatea
de încadrare în planificările la nivel naţional în ceea ce priveşte reglementarea
sistemului de formare profesională.
-Riscuri : se apreciază că dezavantajul major al acestei variante îl reprezintă riscul de
creştere a rezistenţei la schimbare, în special în condiţiile neimplicării tuturor factorilor
interesaţi la momentul elaborării efective a documentelor de fundamentare a iniţiativei.
- Impact : se apreciază în funcţie de costurile şi beneficiile luate în calcul conform
analizei anexate. La nivel global, impactul estimat îl reprezintă permiterea respectării
constrângerilor de timp aferente reglementării domeniului.
-Grupuri vizate/afectate : persoanele juridice de drept public sau privat interesate sau,
după caz, cu competenţă în domeniul reglementăriiformării pentru tineret.

4.Implementarea iniţiativei se va face echilibrat prin instrumente/constrângeri

normative, instrumente/constrângeri strategice şi prin reglajul oferit de piaţă;
· Beneficii : principalele beneficii sunt repezentate de instituirea unui cadru normativ
unitar în domeniul formării tinerilor,legislaţie coroborată cu elaborarea şi
implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniu, dar şi cu funcţionalitatea
mecanismelorde reglare a pieţei.
· Riscuri : implementarea deficitară a legislaţiei.
· Impact : La nivel global, impactul estimat îlreprezintă, pe de o parte, instituirea unui
cadru corelat de reglementare a formării tinerilor, iar pe de altă parte, crearea
premiselor dezvoltării pieţei serviciilor de formare pentru tineret într-un mediu
concurenţial
· Grupuri vizate/afectate : autorităţile şi instituţiile publice achizitoare de servicii de
formare, în calitate de potenţiali beneficiari ai serviciilor oferite şi, respectiv,
achiziţionate, furnizorii de servicii de formare pentru tineri, persoane juridice
de drept public sau privat recunoscuţi, în condiţiile legii, ca prestatori de astfel de
servicii, instituţiile cu competenţă în domeniulreglementării sistemului de formare a
tinerilor.

5.Implementarea, monitorizarea, evaluare şi reglarea periodică a sistemului de formare

se va face prin redefinirea competenţelor diferitelorinstituţii şi autorităţi publice;
· Beneficii : principalul beneficiu oferit de această variantă îl reprezintă creşterea
semnificativă a posibilităţii de coordonare în parcurgerea
etapelor în managementul sistemului de formăre a tinerilor cu asigurarea preluării, de la
o etapă la alta, arezultatelor parcurgerii etapelor anterioare, cu respectarea finalităţii
procesului.
· Riscuri : se preconizează ca risc major capacitatea de corelare efectivă a instituţiilor
ce au în prezent competenţe în domeniul reglementării formării tinerilor, în special în
condiţiile posibilităţii existenţei unor interese diferite în ceea ce priveşte abordarea
domeniuluisupus reglementării, precum şi în ceea ce priveşte menţinerea, diminuarea
sau, după caz, extinderea competenţelor unei instituţii îndetrimentul ariei de intervenţie
a celorlalte.
· Impact : La nivel global, impactul estimat îlreprezintă creşterea semnificativă a
capacităţii de corelare şi coordonare în domeniul supus reglementării, cu efect inclusiv
la nivelulcreşterii eficienţei şi eficacităţii sistemului.
· Grupuri vizate/afectate : instituţiile cu competenţă în domeniul reglementării
sistemului de formare a tinerilor.

6,Informarea factorilor implicaţi va fi de tip administrativ, unilateral, urmat ulterior de

informare tip comunicare şi asistenţă;
· Beneficii : principalele beneficii obţinute prin selectarea acestei variante sunt
reprezentate de creşterea capacităţii administrative deimplementare şi de potenţialul de
reducere a costurilor de natură financiară şi non-financiară cu eventualele eşecuri la
implementare.
· Riscuri : principalul dezavantaj major în selectarea variantei este reprezentat de
raportul existent în prezent între volumul de muncă necesarîndeplinirii atribuţiilor
aferente implementării şi resursele efectiv deţinute şi posibil de alocat în acest scop.
· Impact :La nivel global, impactul estimat îlreprezintă ameliorarea semnificativă a
corectitudinii în aplicarea procedurilor rezultate din implementarea politicii publice şi
aplicarea instrumentelor specifice.
-Grupuri vizate/afectate : autorităţile şi instituţiile publice, în calitate de beneficiari
direcţi la implementarea politicii publice.

7. Responsabilizarea privind implementarea va fi axată echilibrat pe constrângere şi

motivare pozitivă;
· Beneficii : principalul beneficiu al acestei variante, în condiţiile în care aplicarea legii
este obligatorie iar încălcarea acestei reguli,sancţionată, îl reprezintă oferirea
posibilităţii promovării şi recompensării bunelor practici, a încurajării generării de bune
practici, precumşi a urmăririi de către autorităţi şi instituţii publice, pe lângă aplicarea
legislaţiei în vigoare, şi a maximizării efectelor pozitive ce pot fiobţinute.
· Riscuri : principalul dezavantaj al variantei, manifestat sub forma unui potenţial risc
la implementare, îl reprezintă efectul constrângerilorbugetare asupra posibilităţii de
utilizare a instrumentelor de motivare pozitivă.
· Impact : La nivel global, impactul estimat îlreprezintă ameliorarea semnificativă a
calităţii actelor administrative aferente implementării politicii publice şi aplicării
instrumentelor normative şi strategice.
· Grupuri vizate/afectate : autorităţile şi instituţiile publice achizitoare de servicii de
formare.

8. Campania de promovare va avea o componentă adresată sistemului administrativ şi o

componentă adresată publicului larg;
· Beneficii : principalul avantaj al acestei variante este reprezentat de dublarea
promovării noilor reglementări, ceea ce permite modificarea în sens pozitiv a gradului
de cunoaştere şi a percepţiei societăţii civile, în general
· Riscuri : principalul dezavantaj al acestei variante rezultă din raportarea resurselor
necesar de alocat la resursele efectiv disponibile pentruafectare în acest scop, în
condiţiile în care resursele financiare ale administraţiei sunt relativ limitate iar
ameliorarea imaginii, deşireprezintă un obiectiv, nu este în prezent o prioritate
recunoscută.
· Impact : La nivel global, impactul estimat îlreprezintă ameliorarea semnificativă a
gadului de cunoaştere a domeniului supus reglementării.
Grupuri vizate/afectate : potenţialii beneficiari ai sistemului reglementat, societatea
civilă în general şi cetăţenii, înparticular, instituţiile şi autorităţile publice din al căror
buget vor fi alocate fondurile destinate elaborării şi implementării campaniei de
promovare.

Indicatori de performanţă:
- gradul de acoperire a nevoilor de formare în anul;
- gradul de diversificare a contractării de servicii de formare pe categorii de furnizori;
- evoluţia raportului cerere-ofertă pe piaţa serviciilor de formare pentru tineri;
- evoluţia raportului cerere-ofertă pe piaţa serviciilor de formare pentru tineri;
- evoluţia ponderii cheltuielilor cu formarea profesională în bugetele autorităţilor şi
instituţiilor publice;
- gradul de respectare a termenelor stabilite în planul de acţiuni detaliat;
- evoluţia numărului de sesizări/constatări privind nerespectarea normelor privind
formarea profesională a tinerilor;
- evoluţia numărului de sancţiuni aplicate pentru normelor privind formarea
profesională a tinerilor;
- numărul de actualizări a politicii publice, respectiv a instrumentelor de implementare
pe parcursul perioadei de implementare;
 - gradul de ajustare a politicii publice, respectiv a instrumentelor de implementare pe
parcursul perioadei de implementare;
- evoluţia percepţiei tinerilor asupra domeniului formării profesionale;
- evoluţia percepţiei societăţii civile, în general, şi a cetăţenilor, în particular, asupra
nivelului de pregătire a tinerilor

Plan de acţiuni detaliat

Activitate Subactivitate Termen Buget estimat Responsabili
preconizat de
realizare/finaliz
are
1. adoptarea elaborarea proiectului
proiectului hotărârii de 30 Octombrie Agenţia Naţională
hotărârii de Guvern privind 2014 Cheltuieli pentru Ocuparea Forţei
Guvern privind formarea tinerilor salariale ale de Muncă
formarea asigurarea procedurii persoanelor
profesională a de transparenţă implicate (cca.
tinerilor asupra proiectului 31 Noiembrie 2800 RON)
hotărârii de Guvern 2014 +
privind formarea cheltuieli
profesională a tinerilor materiale
adoptarea proiectului (cca. 150 Guvernul României
hotărârii deGuvern 15 Decembrie RON)
privind formarea 2014
funcţionarilor
publici
2. elaborarea şi transmiterea
aprobarea propunerilor din 25 Mai 2015 Cheltuieli Agenţia Naţională
Strategiei parteaautorităţilor şi salariale ale pentru Ocuparea Forţei
multianuale de instituţiilor publice persoanelor de Muncă
formare analizarea priorităţilor implicate (cca.
continuă a naţionale în domeniul 7200 RON)
tinerilor formării tinerilor şi 30 Iunie 2015 +
elaborarea cheltuieli
documentului strategic materiale Guvernul României
derularea procesului 31 Iulie 2015 (cca. 300
de consultare RON)
aprobarea
documentului strategic 31 August 2015
privind formarea
continuă a tinerilor
3.desfăşurarea elaborarea proiectului 28 Februarie
campaniei de campaniei de 2015
Informare informare Agenţia Naţională
 derularea campaniei Pana la 30 cca. 20.000 lei pentru Ocuparea Forţei
de informare noiembrie 2015 de Muncă
evaluarea rezultatelor
campaniei de Decembrie 2015
informare

4.monitorizarea realizarea evaluării noiembrie- Cheltuieli

implementării intermediare decembrie salariale ale
politicii publice 2016 persoanelor
realizarea evaluării noiembrie- implicate (cca.
implementării decembrie 4200 RON)
politicii publice 2017 + Agenţia Naţională
cheltuieli pentru Ocuparea Forţei
materiale de Muncă
(cca. 300
RON)
5. evaluarea Agenţia Naţională
implementării continuu Cca. 30.000 pentru Ocuparea Forţei
politicii publice RON de Muncă