Cef Cap 1-3

Capitolul I
AMPLIFICATOARE - NOTIUNI GENERALE
1
Capitolul I
AMPLIFICATOARE - NOŢIUNI GENERALE
1.1. Definiţie
1.2. Parametri electrici
1.3. Caracteristicile amplificatorului
1.4. Banda amplificatorului
1.5. Distorsiuni
1.6. Zgomotul în amplificatoare
1.7. Clase de funcţionare
1.8. Clasificarea amplificatoarelor
1.9. Amplificatoare ideale
1.1. Definiţie
Fig. 1.1a
RL   Amplificatorul lucrează in gol
V 2g Vo2
Pg = Po 
Rg RL
Generatorul de semnal
CEF
1.1. Definiţie
Rg
V Ig
I  g
Rg
g
R g
Vg
Echivalenţa serie Echivalenţa paralel

(Thevenin) (Norton)
Fig. 1.1b
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
• Impedanţa de intrare
Vi (1.1a)
Zi =
Ii
• Impedanţa de ieşire Vo (1.2a)
Zo =
Io V 0
g
• Amplificarea de tensiune
Vo (1.3a)
Av =
Vi
Vo
• Amplificarea de tensiune A v ,g  (1.4a)
raportată la generator Vg
CEF
Io
• Amplificarea de curent Ai = (1.5a)
Ii
Io
• Amplificarea de curent A i ,g  (1.6a)
raportată la generator
Ig
Vo
• Amplificarea transimpedanţă Az = (1.7a)
Ii
• Amplificarea transimpedanţă Vo (1.8a)

A z,g 
raportată la generator Ig
CEF
• Amplificarea transadmitanţă Io (1.9a)

Ay =
Vi
• Amplificarea transadmitanţă
Io
A y,g  (1.10a)
raportată la generator Vg
• Amplificarea de putere
Po (1.11a)
Ap =
Pi
• Amplificarea de putere Po (1.12a)

A p,g =
raportată la generator Pg
CEF
Comentarii
• Amplificatorul contine si elemente reactive  trebuie folosiţi
fazori.
Vo  Voexp  j 
Vo - valoarea efectivă a tensiunii de ieşire
 - faza tensiunii de ieşire
vo t   2Vosin t   
• Puterea este o mărime reală, pozitivă
  Vo    V2o  Vo2

Po  Re Vo Io   ReVo      Re
  R L  

 RL  RL
CEF
• A nu se confunda
Vo Vo
RL   cu Zo 
Io Io Vg  0
• Amplificarea / câştigul în decibeli – dB
 Câştigul de tensiune
Vo (1.13a)
G v = 20 lg = 20 lg| A v |
Vi
 Câştigul de curent
Io (1.13b)
G i = 20 lg = 20 lg| A i |
Ii
 Câştigul de putere
Po (1.13c)
G p = 10 lg = 10 lgA p
Pi
CEF
Amplificator in bandă
 Elementele reactive sunt neglijabile.
 Se utilizează valori instantanee. Relatiile (1.1.a) - (1.12.a) devin :
vi
Ri 
ii (1.1b)
vo
Ro = (1.2b)
io vg 0
vo (1.3b)
Av =
vi
vo vo vi Ri
A v,g = = = Av + (1.4b)
vg vi vg Ri Rg
CEF
io io vo vi 1 Ri
Ai = = = A v R i = A v (1.5b)
ii vo vi ii RL RL
i i o ii Ri Rg
Ai,g = =o
= A v (1.6b)
i g ii i g R L Ri + Rg
vo vo vi
A z = i = v i = A v Ri (1.7b)
i i i
 A v R i || R g 
v o v o vi v g
A z,g   (1.8b)
i g vi v g i g
CEF
i i v  1
o o o
A= =
y = A v
(1.9b)
v v v iR o i L
i o i o v o vi 1 Ri
Ay ,g = = 
= vA (1.10b)
v g v o vi v g R L Ri + R g
P oR i
A = =| A A |= A
2
p v i v (1.11b)
P iR L
Po 2 R i || R g
A p,g   Av (1.12b)
Pg RL
CEF
 Z  R  0; Z  R  0; A A
i i o o
 A v , Ai , A v , g , Ai , g , A p , A p , g sunt adimensionale
A z , A z,g se exprimă în  iar A y , A y,g se exprimă în  1
 Relaţiile (6.4b) - (6.12b) se deduc pe baza ecuaţiilor
vo vg vi
RL = - ig  Ri =
io Rg ii
ii Rg vi = R i

ig R i  R g vg R i + R g
 Dacă se cunosc R ,R ,R ,A A ,A ,... etc

i g L v v,g i
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
Caracteristicile amplificatorului sunt :
• A p,g , A p >1
• Liniaritate
• Unidirectionalitate
• Stabilitate
• Factor de zgomot redus
• Insensibilitate la zgomotul extern
• Banda optima.
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
Fig. 1.4
Banda = fs  f j
A v,g A v,g
Po
=
1  
1
 20lg
1
= 20lg = 3dB
Po,0 f f j 2 A v,g 0 2 A v,g0 2
( f  fs )
La fs (fj) puterea la iesire scade de 2 ori, iar amplificarea cu 3dB.
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
1.5. Distorsiuni
1.5.1. Distorsiuni liniare
 Sunt introduse de elementele reactive ale amplificatorului
n n
vg (t) =  2 V g, k cos(k t + g, k )=  2 V g, k cos k (t + g, k )
k =1 k =1
n
vo (t) =  2 V o, k cos k (t + g, k + a, k )
k =1
g , k a , k
g , k  şi a , k 
k k
 a,k /  a,k - defazajele/întârzierile introduse de amplificator.
CEF
1.5. Distorsiuni
Distorsiuni de amplitudine cu frecvenţa
Vo,k Vo,k+1 Vo,k+2

Amplificarea variază cu frecvenţa   ...
Vg,k Vg,k+1 Vg,k+2
a, k a, k +1
Intârzierea este constantă cu frecvenţa a, k   a, k +1 
k k 1
Fig. 1.5a
CEF
1.5. Distorsiuni
Distorsiuni de fază cu frecvenţa
Vo,k Vo,k+1
= = const. a,k  a,k +1  a,k +2 ...
Vg,k Vg,k+1
(a) - a  0
(b) - a ~  ~ f
(c) - a real
Fig. 1.5b
CEF
1.5. Distorsiuni
1.5.2. Distorsiuni neliniare

 Sunt introduse de elementele active ale amplificatorului
Distorsiuni armonice
v g  2Vg cos t
 vo 1 2 vo 2
vo (vg) = vo (0) +  v vg + 2! 2 vg +...= vo (0) + a1 vg + a2 v2g +...
g  vg

v o (t)   Vo,k coskt Vo,1 - fundamentala
k 0
Vo,2 , Vo,3 ... - armonici
 
 V o,2 k  V o,2 k
= k=2

 k=2 factorul de distorsiuni
 V o,2 k V o,1
k =1
CEF
1.5. Distorsiuni
Distorsiuni de intermodulaţie
vg t   2 Vg,1cos1t  Vg,2 cos2 t 
 
vo t     Vo, nk  cos k1  n2 
k 1 n 1
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
2 2
I Z / V Z - curent / tensiune de zgomot (valoare medie patratică)
1.6.1. Surse de zgomot
Surse externe
 Brumul de reţea
 Radiaţii electromagnetice
CEF
Surse interne
 Elemente pasive - zgomot termic

2 2 4kTf
VZ  4kTf R , IZ 
R
 Elemente active
• Zgomot termic - datorat zonelor neutre rezistive din dispozitiv
• Zgomot de alice - datorat naturii discontinue a curentului electric
2
IZ  2qIf
• Zgomot 1/f - se manifestă la frecvenţe joase
2 1
Vz ~
f
CEF
1.6.2. Parametrii de zgomot
 Tensiunea de zgomot la ieşire - Vo, z
 Tensiunea echivalentă de zgomot la intrare
V o, z
V i, z =
| Av |
CEF
 Factorul de zgomot
Po, z Pi, z
Fz =
Po,s Pi,s
Po ,s / Pi ,s - puterea semnalului util la ieşire / intrare
Po, z / Pi , z - puterea de zgomot la iesire / intrare
Po' , z Pi, z Po", z Pi, z Po", z Pi, z

Fz =  1
Po,s Pi,s Po,s Pi,s Po,s Pi,s
' - puterea semnalului de zgomot la
P
Po, z  Po' , z  Po", z ieşire produs de zgomotul de la
o ,z
pentru că :
intrare
Po'',z - puterea semnalului de zgomot
Po' , z Po ,s la ieşire produs de amplificator
  Ap
Pi , z Pi ,s
CEF
 Raportul semnal util-zgomot la ieşire
S  P o,s Vo,s
 Z  [dB] = 10 lg = 20 lg
o P o,z Vo,z
V2o,z , V2o,s
Po,z = R Po,s = R
L L
 Raportul semnal util-zgomot la intrare
S  Pi,s Vi,s
 Z  [dB] = 10 lg = 20 lg
i P i,z Vi,z
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
c - semiunghiul de conducţie
i B  I B  I b sint
{ i C  I C  I c sin t
Funcţionare în clasa A
c  
Fig. 1.7a
CEF
Funcţionare în clasa B iC
 iC=βFiB
c 
2
Fig. 1.7b
iB

Funcţionare în clasa AB  c  
2

Funcţionare în clasa C c < 2
CEF
Comentarii
• Micşorarea lui  c mareşte randamentul dar si distorsiunile.
• Amplificatorul in clasa A are distorsiuni si randament minime.
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
După domeniul de frecvenţă al benzii

• de audiofrecvenţă : zeci Hz - 20 kHz
• de radiofrecvenţă : zeci MHz - sute MHz
• de videofrecvenţă : Hz - 30 MHz.
După lăţimea benzii

• de bandă largă
• de bandă îngustă
• selective, cu bandă redusă in jurul unei frecvenţe.
După mărimea semnalului de intrare

• de semnal mic
• de semnal mare
• de putere.
CEF
Capitolul I
1.1. Definiţie
1.5. Distorsiuni
CEF
Observaţie
Câştigul amplificatorului este independent de rezistenţa generatorului,
Rg si respectiv de sarcina, RL.
1.9.1. Amplificatorul de curent
Fig. 1.9a
1
vi  R i i i i o = Ai ,0 ii + vo
Ro
CEF
• Amplificarea de curent, cu ieşirea în scurtcircuit

io
Ai,0 =
ii v o 0
( R L  0)
• Rezistenţa de intrare, cu ieşirea în scurtcircuit

vi
Ri =
ii v o 0
• Rezistenţa de ieşire, cu intrarea în gol

vo
Ro =
io ii 0
Rg Ro
şi ii = ig , io = Ai ,0 ii
Rg + Ri Ro + R L
CEF
• Amplificarea de curent, raportată la generator
io Rg Ro
Ai ,g = = Ai ,0
ig R g + R i R o + R L
A i ,g  A i ,0  const, dacă
{ (1.14a)
CEF
1.9.2. Amplificatorul de tensiune
Fig. 1.9b
 v i
ii
Ri
vo = Av, vi + Ro io
CEF
• Amplificarea în tensiune cu ieşirea in gol

vo
A v, =
vi i o 0
• Rezistenţa de intrare cu ieşirea in gol

vi
Ri =
ii i 0
o
• Rezistenţa de ieşire, cu intrarea in scurtcircuit

vo
Ro =
io vi 0
şi Ri RL
vi = + vg vo = A v
Ri Rg RL + Ro v, i
CEF
• Amplificarea de curent, raportată la generator
vo Ri RL
A v, g = = + A
vg Ri Rg RL + Ro v,
A v,g  A v,  const, dacă

{ (1.14b)
CEF
1.9.3. Amplificatorul transimpedanţă
A z,g  A z,  const. , dacă

{ (1.14c)
1.9.4. Amplificatorul transadmitanţă
A y,g  A y,0  const., dacă

{ (1.14d)
CEF
Precizări :
• În toate situaţiile s-a considerat că generatorul oferă semnal cu

frecvenţa în banda amplificatorului; Ri si Ro sunt reale.
• Pentru fiecare din amplificatoarele discutate se pot utiliza oricare

parametri de cuadripol : y, z, h sau g.
CEF
Capitolul II
AMPLIFICATOARE FUNDAMENTALE
22.04.2021
Capitolul II
2.1 Etaje de amplificare cu tranzistor bipolar (TB)

2.2 Etaje de amplificare cu TEC-J
2.3 Etaje de amplificare cu MOS
2.4 Amplificatoare cascod
2.5 Amplificator parafază
2.6 Amplificatoare diferenţiale (AD)
2.7 Cascodul diferenţial
2.8 Amplificatoare operaţionale (AO)
2.9 Probleme de amplificatoare FUNDAMENTALE
CEF
2.2.1 Etaj emitor comun (EC)
Fig. 2.1a
CEF
R i, t / R o, t - rezistenţa de intrare/ieşire a tranzistorului
Ri / Ro - rezistenţa de intrare/ieşire a etajului
R 'L - rezistenţa echivalentă de sarcină
CEF
rb  0
R 'L  R L || R C || ro
R i  R i , t  r (2.1a)
R o, t  ro
R o  R C || ro  R C ( RC  ro ) (2.1b)
CEF
R 'L
A v  o  g m R 'L (2.1c)
r
R 'L
A v,g  o (2.1d)
R g  r
R 'L
A i  o (2.1e)
RL
Rg R 'L
Ai, g  o (2.1f)
R g  r R L
'2
gmR L
A p  o (2.1g)
RL
CEF
2.2.2 Etaj bază comună (BC)
Fig. 2.1b
CEF
rb  0 , ro 
R 'L  R L || R C
r 1
R i  R i, t   (2.2a)
o  1 g m
R o, t  
Ro  RC (2.2b)
CEF
R 'L
A v  o  g m R 'L (2.2c)
r
g m R 'L
A v, g  (2.2d)
1  gmR g
o R 'L R 'L
Ai     Ai, g (2.2e)
o  1 R L RL
'2
RL
Ap  gm (2.2f)
RL
CEF
2.2.3 Etaj colector comun (CC)
Fig. 2.1c
CEF
rb  0
R 'L  R L || R E || ro
R i  R i, t  r  o  1R 'L (2.3a)
1 1 o  1 o  1
  
Ro ,t ro r r
1
 1 o  1  r  R g
R o  R E ||     (2.3b)
r R r  o  1
 o g 
CEF
Av 
o  1R 'L
1 (2.3c)
r  o  1R L'
A v, g 
o  1R 'L
1 (2.3d)
r  R g  o  1R 'L
R 'L
Ai  o  1 (2.3e)
RL
Rg 1 Rg
Ai,g  o  1 R 'L  (2.3f)
Rg  Ri R L RL
R 'L
A p  o  1 (2.3g)
RL
CEF
2.1.4 Etaj cu sarcină distribuită şi tranzistor bipolar
Fig. 2.1d
CEF
rb  0 , ro 
R 'L  R L || R C
Ri  Ri ,t  r   o  1RE (2.4a)
R o, t  
Ro  RC (2.4b)
CEF
o R 'L R 'L
Av    (2.4c)
r  o  1R E RE
o R 'L R 'L
A v,g   (2.4d)
R g  r  o  1R E RE
'
RL
A i  o (2.4e)
RL
'2
RL
A p  o (2.4f)
R ER L
CEF
Capitolul II

CEF
2.2.1 Etaj sursă comună (SC)
Fig. 2.2a
CEF
R 'L  R L || R D || rds
R i  R i, t   (2.5a)
R o, t  rds
R o  rds || R D  R D ( RD  rds ) (2.5b)
A v  A v, g  g m R 'L (2.5c)
Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.5d)
CEF
2.2.2 Etaj grilă comună (GC)
Fig. 2.2b
CEF
rds  
R 'L  R L || R D
1
R i  R i, t  (2.6a)
gm
R o, t  
Ro  RD (2.6b)
CEF
R 'L
A v  o  g m R 'L (2.6c)
r
g m R 'L
A v, g  (2.6d)
1  gmR g
R 'L
Ai   (2.6e)
RL
R 'L g m R g
Ai, g  (2.6f)
R L 1  gmR g
'2
RL
Ap  gm (2.6g)
RL
CEF
2.2.3 Etaj drenă comună (DC) cu TEC-J
Fig. 2.2c
CEF
R 'L  R L || R S || rds
R i  R i, t   (2.7a)
rds
R o, t 
1  g m rds
RS
Ro  R S  rds  (2.7b)
1  gmRS
g m R 'L
A v  A v, g  (2.7c)
1  g m R 'L
Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.7d)
CEF
2.2.4 Etaj cu sarcină distribuită cu TEC-J
Fig. 2.2d
CEF
rds  
R 'L  R L || R D
R i  R i, t  R o, t   (2.8a)
Ro  RD (2.8b)
g m R 'L
A v  A v,g  (2.8c)
1  gmRS
Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.8d)
CEF
Capitolul II

CEF
2.3.1 Etaje sursă comună (SC) cu MOS
Fig. 2.3 a-d
CEF
(a),(b),(c),(d) Ri   (2.9a)
1
(a),(b),(c) Ro   rds1 || rds 2 (2.9b)
g ds1  g ds 2
1
(d) Ro  (2.9c)
g m 2  g ds1  g ds 2
CEF
g m1  g m 2
(a) Av   (2.9d)
g ds1  g ds 2
g m1
(b) Av   (2.9e)
g ds1  g ds 2
gm2
(c) Av   (2.9f)
g ds1  g ds 2
g m1
(d) Av   (2.9g)
g m 2  g ds1  g ds 2
(a),(b),(c),(d) Ai  A p   (2.9h)
CEF
2.3.2 Etaj drenă comună (DC) cu MOS
Fig. 2.3e
CEF
R 'L  R L || rds1 || rds 2 || g mbs

1
1
Ri   (2.10a)
1
Ro  (2.10b)
g m1  g mbs1  g ds1  g ds 2
g m1R 'L
Av  (2.10c)
1  g m1R 'L
Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.10d)
CEF
2.3.3 Inversorul CMOS
Fig. 2.3f
CEF
Caracteristica de transfer
Fig. 2.3k
( VDD  2v I )  ( VDD  2VT )  2 VDD  ( VDD  v I  VT )2

vO 
1  ( v I  VT )2  2  ( VDD  v I  VT )2
CEF
, 2.3 Etaje de amplificare cu MOS
,
, Caracteristica de transfer
VT 1  VT 2  VT
vI <VT Q1 Q2 blocate
VT <vI <VI,A Q1 saturatie Q2 trioda
VI,A <vI <VI,B Q1 Q2 saturatie / activa
VI,B<vI < VDD -VT Q1 trioda Q2 saturatie
VDD -VT <vI <VDD Q1 Q2 blocate

Exemplu
VDD  4V VTn  VTp  VT  1V
kn  k p  200  A / V 2 2 p  n  0,02V
Fig. 2.3k
VI ,A  1,9786V , I D,A  104  A, VO,A  3V
VI ,B  2,0145V , I D,B  103 A, VO,B  1V
VI ,BA  0,036V VI ,BA  2V
CEF
Castigul la semnal mic
Fig. 2.3g
vo g m1  g m2
Av  Av.max    ( g m1  g m2 )  ( ro1 || ro2 )
vi g o1  g o2
Ro  ro1 || ro2
CEF
Capitolul II

CEF
2.4.1 Cascodul cu TB
Fig. 2.4a
CEF
ro  
R 'L  R L || R C
g m1  g m 2  g m , r1  r 2  r
R i  r || R B  r ( r  R B ) (2.11a)
Ro  RC (2.11b)
CEF
A v  g m R 'L (2.11c)
r
A v,g  '
gmR L (2.11d)
r  R g
Ri R 'L
Ai   A v  o (2.11e)
RL RL
g m R 'L2
A p  o (2.11f)
RL
CEF
Observaţii:
• R i , R o , A v , A v,g au aceleaşi expresii la cascodul TB şi etajul EC
• fsCas TB  fsEC ( fs - frecvenţa limită de sus)
CEF
2.4.2 Cascodul cu TEC-J
Fig. 2.4b
CEF
rds  
R 'L  R L || R D
I D I DSS
g m1  g m 2 2
VT
Ri   (2.12a)
Ro  RD (2.12b)
CEF
A v  A v,g  g m R 'L (2.12c)
Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.12d)
CEF
2.4.3 Cascodul CMOS
Fig. 2.4c
CEF
Ri   (foarte mare) (2.13a)
g m1  R'L
Av  Av ,g  (2.13b)
1  g ds2  RL'
1
( g m2  g ds2 )  rds1
rds1  rds 2   R 'L  R L || rds3

Av  Av,g   gm RL' (2.13c)
R o  rds3 (2.13d)
In absenta sursei cu Q3
Ro  ( gm2  gds2 )  rds1  rds2 (2.13e)
CEF
Amplificarea intrinsecă (în gol)

R'L  
Avo   gm1  rds1  ( gm2  gds2 )  rds2  Avo,SC  Avo,GC (2.13f)
Amplificator transconductanţă (Ri , Ro foarte mari)
io gm1
Gm    g m1
vi 1 (2.13g)
vo  0 1
rds1  ( g m2  g ds2 )
Av   g m1  ( Ro RL )  Gm  ( Ro RL ) (2.13h)
CEF
2.4.4 CASCODUL CMOS pliat
Fig. 2.4d
Cascod CMOS pliat
Q1, Q3 tranzistoare amplificatoare
Q1-etaj SC Q3-etaj GC
Q2, Q4 - surse de curent
I D4  I D1  I D2
g m1 2kn1  I D1
Av   g m1  rds2   (2.14)
g ds2 n2  I D2
 I D1  I D2
2.4.5 Cascodul Bi-TEC
Fig. 2.4d
CEF
rds1  ro 2  
R 'L  R L || R C
Ri   (2.14a)
Ro  RC (2.14b)
A v  A v, g  g m1R 'L (2.14c)
Ai  Ai,g  A p   (2.14d)
CEF
Capitolul II

CEF
Amplificator parafază cu bipolare
Fig. 2.5a
CEF
ro1  ro 2  
g m1  g m 2  g m
r1  r 2  r
R 'L  R L || R C
Ri  r (2.15a)
Ro  RC (2.15b)
CEF
Av  gm RL (2.15c)
RL
Av ,g  o (2.15d)
r  Rg
Ai  o (2.15e)
Rg
Ai ,g    o (2.15f)
Rg  r
Ap  o gm RL (2.15g)
CEF
Fig. 2.5b
CEF
Capitolul II

CEF
2.6.1 Definiţie
 Amplificator cu două intrări şi 1 sau 2 ieşiri

 Amplifică diferenţa semnalelor de intrare
 Intrare inversoare (-)
 Intrare neinversoare (+)
CEF
Circuitul de intrare
Fig. 2.6a
i i  i i, c  i i, d i i  i i, c  i i, d
 v i, d  v i, d
v  v i, c 
i v  v i, c 
i
2 2
CEF
2.6.2 Parametrii AD
Parametrii specifici de mod diferenţial
Tensiunea diferenţială de intrare: vi , d  vi  vi
Curentul diferenţial de intrare: ii , d 

1  
 ii  ii
2

Dacă AD are 2 ieşiri:
Tensiunea diferenţială de ieşire: vo, d  vo  vo
Curentul diferenţial de ieşire: i o,d 

1  
 io  io
2

CEF
Parametrii specifici de mod comun
Tensiunea de mod comun la intrare: vi , c

1 

 vi  vi
2

Curentul de mod comun la intrare: ii , c 
1  
 ii  ii
2

Dacă AD are 2 ieşiri:
Tensiunea de mod comun la ieşire: vo,c

1 

 vo  vo
2

Curentul de mod comun la ieşire: i o,c 
1  
 io  io
2

CEF
Excitare pură de mod diferenţial

v i, d
v i, c  0 i i, c  0 
v  v 
i

i
2
Fig. 2.6b
Rezistenţa de intrare de mod diferenţial ( R i, d )

v i, d
R i, d 
i i, d
CEF
Excitare pură de mod comun
v i, d  0 i i, d  0 v i  v i  v i, c
Fig. 2.6c
Rezistenţa de intrare de mod comun ( R i, c )
vi, c
R i, c 
i i, c
CEF
Amplificarea de tensiune de mod diferenţial:
v o,d vo
A v,d  A v,d 
v i, d v i, d v i,c  0
v i,c  0
Amplificarea de tensiune de mod comun:
vo,c vo
A v,c  A v,c 
vi , c v 0
v i, c
i ,d v i,d  0
Factorul de rejecţie al modului comun:
A v,d
CMRR 
A v,c
CEF
Observaţii:
vi , d vi , d
• vi  vi , c  vi  vi , c 
2 2
• Amplificatorul lucrează pe mod pur diferenţial dacă:

vi , d
vi , c  0 vi   vi 
2
• Amplificatorul lucrează pe mod pur comun dacă:
vi , d  0 vi  vi  vi, c
CEF
2.6.3 AD cu TB şi ieşire simetrică

Analiza de curent continuu (cc)
Q1  Q2 
VBE1  VBE 2  VBE
I
I C1  I C 2  IC 
2
VCE1  VCE 2  VCC  R C IC  VBE
Transconductanta(panta) AD
Fig. 2.6d
gm1  gm1  gm  40IC
CEF
Analiza de mod diferenţial
Fig. 2.6e
CEF
vi, d vi, d
vi, d  v be1  v be2  2v be1  v be1  , v be2  
2 2
v i, d v i, d
i c1  g m1v be1  g m , i c2  g m2 v be2  g m
2 2
vo,d   ic2  ic1   RC ro    g m vi,d  RC ro 
Amplificarea de mod diferenţial
  g m  RC ro 
vo,d
Av,d  (2.16a)
vi,d
CEF
Rezistenţa de intrare de mod diferenţial
Fig. 2.6f
vi, d vi, d vi, d

R i, d     2rπ1  2rπ (2.16b)
i i, d i b1 v be1/rπ1
CEF
Analiza de mod comun
Fig. 2.6g
CEF
v i, c  v be1  v i, c  v be2  v be1  v be2  i c1  i c2
ic1  1 
vi,c  vbe1  2Ros ic1   2Ros ic1    2Ros  ic1
g m1  g m1 
vi,c  2Rosic1
v o  v o  R Ci c1
ro1 ro2 efect neglijabil
CEF
Amplificarea de mod comun
vo  vo 2 vo RC

Av,c   
   (2.16c)
vi  vi 2vi 2Ros
Rezistenţa de intrare de mod comun

vi  vi vi vi,c
Ri,c        rπ1   β0  1 2Ros  2β0 Ros
ii  ii ii ib1
(2.16d)
RL'
CMRR  2g m Ros (2.16e)
RC
RL'  RC ||ro
CEF
Observaţii:
. efectul rezistentelorde iesire : ro1  ro2
g m  RC RC g o  ro11  ro21  g m
Av ,c   
1  2  g m  Ros  go  ( RC  2  Ros ) 2Ros RC  Ros
• CMRR  dacă Ros  şi/sau IC 
• VEE , R E  sursă de curent constant cu R os  R E
RL'
CMRR  2 g m RE (2.16f)
RC
CEF
2.6.4 AD cu TB şi ieşire nesimetrică
Fig. 2.6h
CEF
Q1  Q 2 , Q3  Q 4
Q1 , Q 2 - AD
Q3 , Q 4 - oglindă de curent (sarcină activă)
CEF
Analiza de cc
VBE1  VBE 2  VBE
VEE  VBE
IC1  IC 2  IC 
2R E
VCE1  VCC  VEB 3  VBE
VCE 2  VCC  VEC 4  VBE  VCE1
CEF
Analiza de ca
se neglijează efectul rezistentelor de iesire: ro1, ro 2 , ro3 , ro 4
v BE1  VBE  vi
v BE 2  VBE  vi
 v BE1   VBE   vi 
iC1  IS exp   IS exp  exp 
 Vth   Vth   Vth 
 vi 
i C1  I C exp 
 Vth 
 v BE 2   vi 
i C2  IS exp   I C exp 
 Vth   Vth 
CEF
Neglijând curenţii de bază 

iC1  iC 3  iC 4
iO  io  iC2  iC4
  vi   vi 
i o   IC exp    exp  
  Vth   Vth 
vi , vi  Vth (semnal mic) 
vi  vi
i o  IC
Vth

 g m vi  vi 

vo  R Li o  g m R L vi  vi 
CEF
• Intrarea inversoare (-)

vi  0  v o  g m R L vi
• Intrarea neinversoare (+)
vi  0  vo  g m R L vi
CEF
• Modul diferenţial
vi , d
vi  vi 
2
v o , d  g m R L vi , d
A v,d  g m R L (2.17a)
• Modul comun
vi  vi  vi, c
A v,c  0 (2.17b)
CMRR   (foarte mare) (2.17c)
CEF
Observaţie:
Dacă nu se neglijează curenţii de bază şi efectul Early
• A v,c  0
• CMRR finit
CEF
2.6.5 AD – CMOS
Fig. 2.6i
CEF
Q1  Q 2 , Q3  Q 4
k n1  k n 2  k n
VT1  VT 2  VT 0
VT 3  VT 4  VT' 0
CEF
Analiza de cc
VGS1  VGS 2  VGS
VSG 3  VSG 4
kn
I D1  I D 2  I D3  I D 4  I D  VGS  VT 0 2
2
VDS1  VDD  VSG 3  VGS
VDS 2  VDD  VSD 4  VGS
CEF
Analiza de ca
g m1  g m 2  g m  k n VGS  VT 0 
vGS1  VGS  vi
vGS2  VGS  vi
i D1  i D3  i D 4
i o  i D 2  i D1
CEF
vo  R Li o  R L i D1  i D 2 
vo  R L
kn
2

vGS1  VT 0 2  vGS2  VT 0 2 
vo  R L
kn
2

2VGS  2VT 0  vi  vi vi  vi  
vi , vi  2VGS  VT 0  (semnal mic)
vo  R L k n (VGS  VT 0 ) ( vi  vi )  g m R L ( vi  vi )
CEF
vi , d
vi   vi 
2
A v,d  g m R L (2.18a)
CEF
• Modul comun
A v,c  0 (2.18b)
CMRR   (2.18c)
CEF
Efectul rezistentelor de iesire: ro1  ro2 ro3  ro4

• A v,c 0
• CMRR finit
Fig. 2.6j
gm
Av ,d   g m   RL || ro2 || ro4  (2.18d)
1
g o2  go4 
RL
CEF
Efectul rezistentelor de iesire: ro1  ro2 ro3  ro4

• Modul comun
Fig.2.6k
g o1  g o3
Av ,c   (2.18e)
 1 
g m3   2Ros  ro1    g o2  g o4  
 RL 
Av,d g m  g m3  ( 2Ros  ro1 )

CMMR   (2.18f)
Av,c go1  go3
CEF
Capitolul II

CEF
2.7.1 Cascodul diferenţial cu TB
Fig. 2.7a
CEF
Analiza de cc
VBE1  VBE 2  VBE 3  VBE 4  VBE
VEE  VBE
IC1  IC 2  IC3  IC 4  IC 
2R E
R B2
VCE1  VCE 2  VB  VCC
R B1  R B2
VCE 3  VCE 4  VCC  VBE  VB  R C IC
CEF
Analiza de ca
ro   , rb  0
g m1  g m 2  g m3  g m 4  g m
r1  r 2  r3  r 4  r
RL
RL'  RC ||
2
CEF
• Semicircuitul de mod diferenţial
Fig. 2.7b
CEF
R i , d  2r (2.19a)
A v, d  g m R 'L (2.19b)
CEF
• Semicircuitul de mod comun
Fig. 2.7c
CEF
R i, c  r  o  12R E  2o R E (2.19c)
RC
A v,c  (2.19d)
2R E
R 'L
CMRR  2g m R E (2.19e)
RC
CEF
2.7.2 Cascodul diferenţial CMOS
Fig. 2.7d
CEF
Q1  Q 2 n-MOS, Q3  Q 4 p-MOS
Q5  Q6 n-MOS cu B  S
CEF
Analiza de cc
VT1  VT 2  VT 0 , VT 3  VT 4  VT' 0
k n1  k n 2  k n , k p3  k p 4 , k n 5  k n 6
VGS1  VGS 2  VGS , VSG 3  VSG 4 , VGS5  VGS 6
I D1  I D 2  I D3  I D 4  I D5  I D 6  I D
CEF
VT5  VT 6  VT 0   n  2 F  VBS5  2 F  (1)
k n5
ID  VGS5  VT5 2 (2)
2
VGS5  VBS 5  VGG  VSS (3)
Din (1), (2) şi (3)  VGS5 , VT 5 , VBS 5
VDS1  VDS 2  VGG  VGS5  VGS
CEF
Analiza de ca
vGS1  VGS  vi
vGS2  VGS  vi
g m1  g m 2  g m  k n VGS  VT 0 
CEF
vo  R Li o  R L i D 4  i D 6   R L i D1  i D 2 
vo  R L
kn
2

vGS1  VT 0 2  vGS2  VT 0 2 
vo  R L
kn
2

2VGS  2VT 0  vi  vi vi  vi  
vi , vi  2VGS  VT 0  (semnal mic)
vo  k n R L (VGS  VT 0 ) ( vi  vi )  g m R L ( vi  vi )
CEF
vi , d
vi   vi 
2
A v,d  g m R L (2.20a)
CEF
• Modul comun
vo,c  0
A v,c  0 (2.20b)
CEF
2.7.3 Cascodul diferenţial Bi-TEC
Fig. 2.7e
CEF
I D1  I D 2  IC3  IC 4  IC5  IC6  I D
2 I D I DSS
g m1  g m 2  gm 
VT 0
A v,d  g m R L (2.21a)
A v,c  0 (2.21b)
CEF
Capitolul II

CEF
Amplificator operational- schema de baza
Fig. 2.8a
vo
Ri ,d   Av ,d   
vi  vi
CEF
2.8 Amplificatoare operationale
• Etajul de intrare- amplificator diferential

M1-M2 – tranzistoare amplificatoare
M3-M4 – sarcina activa
• Etajul intermediar- etaj EC
Q1 – tranzistor amplificator
• Sursa I B , M5-M7 – retea de polarizare la curent constant a etajelor
I B  0,4mA  RL  100k   0  300  ro ,i  100k 
I D1  I D 2  0, 2mA Av1   g m1  Ri 2 || ro 2 || ro 4    g m1 Ri 2   g m1r

k p1  k p 2  0,1mA / V 2  0 RL'
Av 2   g m RL'   RL'   RL || roTB
1 || ro 5 
g m  2k p1 I D1  0, 2mA / V r
Av ,d  Av1 Av 2  g m1  0 RL'  2000
Fig. 2.8b
CEF
vi  vi
R i  R i,d   
ii  ii
vo
Ro 
io v i  v i  0
vo
a v  a v, d  
vi  vi
CEF
AO ideale: av   , Ri   , Ro  0
• vo  0 dacă vi  vi  0
• CMRR  
AO reale: a v  105...106 , R i  2M , R o  100

 
v
• i  v i (mV)
• ii  ii  0 (zeci de nA)
CEF
Aplicaţii
 Circuit inversor
Fig. 2.8c
CEF
vi  0
vi  R1i
v o   R 2i
vo R2
Av   (2.22a)
vi R1
v o în antifază cu vi
CEF
 Circuit sumator
Fig. 2.8d
nvi , k
vo  R  (2.22b)
k 1 R k
CEF
 Circuit de derivare
Fig. 2.8e
CEF
dvi
iC
dt
vo  R i
dvi
vo  RC (2.22c)
dt
CEF
 Circuit de integrare
Fig. 2.8f
CEF
vi  Ri
dvo
i  C
dt
dvo
vi  RC
dt
1 t
vo    vi dt (2.22d)
RC 0
CEF
 Circuit neinversor
Fig. 2.8g
CEF
vi  vi  vi
vi  R1i
v o  R 1  R 2  i
vo R2
Av  1 (2.22e)
vi R1
v o în fază cu vi
CEF
 Circuit repetor
Fig. 2.8h
vi  v o
Av  1 (2.22f)
CEF
 Amplificator diferenţial
Fig. 2.8i
CEF
v   R1i  vi
v o   R 2i  vi
R4
vi  v
R3  R 4
v   vi vo  vi
i 
R1 R2
v  vo  1 1  R4  1 1  
  vi        v
R1 R 2  R1 R 2  R 3  R 4  R1 R 2 
CEF
R 4 R1  R 2  R 2 
vo  v  v
R 3  R 4 R1 R1
R1 R 3

R2 R4
 vo 
R2 
R1
v v 
 
vo R2
A v,d   
 (2.22g)
v v R1
CEF
 Amplificator logaritmic
Fig. 2.8j
CEF
vi  Ri
v o   v BE
 v BE 
i  iC  IS exp  (Q în RAN)
 Vth 
vi
vo  Vth ln (2.22h)
RIS
CEF
 Convertor tensiune – curent
Fig. 2.8k
vi
Io  I D  (2.22i)
RS
CEF
 Convertor curent – tensiune
Fig. 2.8m
vo  R i  R I (2.22j)
CEF
Capitolul II

CEF
2.9.1 Algoritm de abordare
Determinarea parametrilor FUNDAMENTALE, frecvenţă joasă, ai

amplificatoarelor fără reacţie negativă globală are la bază următorul
algoritm:
 Se stabileşte schema de curent continuu a amplificatorului. Pentru

aceasta pe schema generală :
• se pasivizează sursele de semnal,

• se elimină ramurile ce conţin condensatoare,
• se substituie bobinele prin rezistenţa lor internă.
CEF
 Se determină psf şi parametrii dinamici ai dispozitivelor:

g m , ro , etc.
 Din schema generală se obţine schema de curent alternativ (de regim

dinamic) a amplificatorului prin:
• pasivizarea surselor de tensiune/curent continuu,
• scurtcircuitarea condensatoarelor C  ,
• eliminarea ramurilor care includ bobine de şoc/surse de curent
constant ideale.
CEF
 Se desenează schema de regim dinamic ca în Fig. 2.9a
Fig. 2.9a
 Amplificarea de tensiune se poate calcula prin inspecţie directă
vo vo io i 2 i1 ii
Av   
vi io i n i1 ii vi
CEF
Rapoartele din relaţia de mai sus se determină folosind:
• Legea lui Ohm, de exemplu (Fig. 2.9a)
vo
 R L
io
• Regula divizorului de curent, de exemplu (Fig. 2.9a)
i2 R

i1 R  R i 2
CEF
• Relaţiile între curenţii tranzistorului bipolar la semnal mic,

frecvenţe joase
ie ic ic o
 o  1  o  1
ib ib i e o  1
• Ecuaţia de transfer a TEC la semnal mic, frecvenţe joase
i d  g m v ds
CEF
• Rezistenţele de intrare/ieşire în tranzistorul bipolar ideal ( rb  0 ,

r  ro   ) la semnal mic, frecvenţe joase (Fig. 2.9b)
(a) (b) (c)

Fig. 2.9b
CEF
R be  r  o  1R E (Fig. 2.9b (a,b))
R be  r când R E  0
r  R B
R eb  (Fig. 2.9b (c))
o  1
r 1
R eb   când R B  0
o  1 g m
R ce  R cb   (Fig. 2.9b (a,c))
r 1
R ec   (Fig. 2.9b (b))
o  1 g m
CEF
• Rezistenţele de intrare/ieşire în TEC-ul ideal ( rds  ) la semnal

mic, frecvenţe joase (Fig. 2.9c)
(a) (b) (c)

Fig. 2.9c
R gs  R ds  R dg   (Fig. 2.9c (a,b,c))
1
R sg  R sd  (Fig. 2.9c (b,c))
gm
CEF
 Rezistenţele de intrare/ieşire în amplificator se deduc, de asemenea,

direct pe schema de regim dinamic (Fig. 2.9a)
R i  R i1 R o  R on
 Restul amplificărilor A vg , Ai , A ig , etc, se calculează cunoscând A v ,

R i , R o cu formulele (1.3b … 1.12b)
CEF
2.9.2 Exemplu de amplificator FUNDAMENTALE
Determinaţi amplificarea de tensiune, rezistenţele de intrare şi ieşire

pentru amplificatorul FUNDAMENTALE cu două căi din Fig 2.9d.
Tranzistoarele au aceiaşi parametri:
VBE  0.6V , β F  β 0  100 , rb  0 , ro  rμ  
CEF
Fig. 2.9d
CEF
Analiza de curent continuu

Schema de curent continuu a amplificatorului este prezentată în
Fig. 2.9e. Circuitul e simetric.
Fig. 2.9e
CEF
Se scriu relaţiile:
VCC  I1 R1  R 2   I B1R 2  I1 R1  R 2 
VCC
I1   1mA ( s-a presupus I B1  I1 )
R1  R 2
VB1  VB 2  I1R 2  10V
VE  VB1  VBE  9.4V
VE  I 2 R 5  R 6  , I 2  1mA ( s-a considerat I B3  I 2 )
CEF
VB3  I 2 R 6  4.7 V
VE 3  VB3  VBE  4.1V
VE 3  I3R 7 , I E 3  IC3  1mA
Deoarece VB1  VB 2 şi respectiv VE1  VE 2 rezultă VBE1  VBE 2 .
IC1
Ca urmare IC1  IC 2  1mA şi I B1  I B2  I B3   10A .
F
Deci curenţii de bază sunt neglijabili în raport cu I1 şi I 2 .
CEF
Se determină rezistenţa r a tranzistoarelor:
o o 100
r1  r 2  r3     2.5k
g m 40  IC 40
Tensiunile VCE se pot calcula fără dificultăţi. Se obţin valorile

VCE1  VCE2  5.6V , VCE3  5.3V , ce asigură funcţionarea
tranzistoarelor în RAN.
CEF
Observaţie:
Echivalarea Thevenin în baza unui tranzistor bipolar nu este necesară

dacă rezistenţele divizorului din bază sunt mai mici de 10k, deoarece
curentul prin divizor este mult mai mare decât curentul de bază.
CEF
Analiza de curent alternativ (regim dinamic)

Schema de regim dinamic e dată în Fig. 2.9f. Semnalul este transmis
de la generator la ieşire pe 2 căi: prin Q1 şi Q 2 respectiv prin Q 3
şi Q 2 .
Fig. 2.9f
CEF
Prin separarea celor două căi se obţine schema din Fig. 2.9g, pe care
se aplică teorema superpoziţiei.
Fig. 2.9g
CEF
Se pasivizează mai intâi generatorul v g2 . Se obţine schema din

Fig. 2.9h , unde R 12  R 1 R 2 şi R 89  R 8 R 9 .
Fig. 2.9h
CEF
Tranzistorul Q1 nu e activ (nu amplifică), comportându-se ca o

rezistenţă. Schema este redesenată în Fig. 2.9i , unde R  R eb1 || R 5 .
Fig. 2.9i
CEF
Pentru determinarea amplificării de tensiune se scrie (Fig. 2.9i):
vo1 vo1 ic 2 ie 2 ic3 ie3 ii1

A v1  
vg1 ic 2 ie 2 ic3 ie3 ii1 vg1
unde
vo1 ic2 ie 2 R
 R 4 1 
ic2 ie2 i c3 R  R eb2
i c3 i e3 R7 ii1 1 1
1   
i e3 ii1 R 7  R eb3 vg1 R i1 R 7 R eb3
CEF
Trecând la calcule se obţine:

R1R 2
R12   5k  R 89
R1  R 2
r1  R12
R eb1   75  R eb2
o  1
r3
R eb3   25
o  1
R i1  R 7 || R eb 3  4.1k || 25  25
R  75 4.7k || 5k  75

A v1  100
CEF
În etapa a 2-a se pasivizează generatorul v g1(pe Fig. 2.9g se face

v g1  0 ) şi rezultă schema din Fig. 2.9h.
Fig. 2.9j
CEF
Tranzistorul Q 3 nu este activ (are doi electrozi la masă) şi se

comportă ca o rezistenţă. Schema este redesenată în Fig. 2.9k.
Fig. 2.9k
CEF
Amplificarea de tensiune este:
vo 2 vo 2 ic 2 i e 2 ie1 i b1 ii 2
Av2  
vg 2 i c 2 ie 2 ie1 i b1 ii 2 vg 2
unde
vo 2 ic2 ie2 R5
 R 4 1   1
ic2 ie2 i e1 R 5  R eb2
ie1 i b1 R1 ii 2 1
 o  1  
i b1 ii 2 R1  R be1 vg 2 R i 2
CEF
Numeric rezultă:
R1R be1
R i2  R 2   15k
R1  R be1
R eb 2  75 , R be1  r1  o  1R 5 R eb2   10k
A v 2  16.7
Semnalul total la ieşire este v o  v o1  v o 2 ; ca urmare

vo
Av   A v1  A v 2  116.7
vg
CEF
Pentru determinarea rezistenţei de intrare se are în vedere că la

intrare curentul total este (Fig. 2.9f): ii  ii1  ii 2 .
1
Rezultă: R i  R i11  R i21 . Cum R i1  R i 2 , se obţine:
R i  R i1  25
Rezistenţa de ieşire se poate calcula pe circuitul din Fig. 2.9g.

Rezultă:
R o  R 4 R cb2  R 4  5k
CEF
Capitolul III
AMPLIFICATOARE CU REACŢIE
06.04.2020
Capitolul III
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie (AR)
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie
3.3. Caracteristicile reacţiei negative
3.4. Teoria reacţiei negative (TRN)
3.5. Amplificatorul cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie- serie (AR s-s)
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
3.9. Amplificatoare cu două reţele de reacţie
CEF
3.1. Structura amplificatoarelor cu reacţie
Fig. 3.1a
• sg , si , sf , so - semnale (curenti / tensiuni)

• AB - amplificatorul de baza cu amplificarea a
• RR - reteaua de reactie cu factorul de reactie f
• C - comparator
• CE - circuit de esantionare
CEF
Amplificarea
so sf
a f
si so
s s 1 1
A  o
  o
s s s s s 1
f
g
 i f i f
s s a o o
a
A (3.1a)
1  af
CEF
Transmisia pe buclă
so s f
T   a f
si so
s fa s f
T   a f
s f soa
Circuitele AB si RR se presupun independente

CEF
T  af (3.2a)
 Reacţie negativă : T0  Aa
 Reacţie pozitivă : 1  T  0  Aa
 Intră in oscilaţie : T  1  A 
Observaţie
Circuitele AB si RR se presupun independente.
CEF
Reacţie negativă puternică
(3.2b)
T >> 1
si 1
  si  sg
sg 1  T
si - semnal de eroare
sf

T
 s f  sg
sg 1  T
a a 1
A   (3.1b)
1  af af f
CEF
Capitolul III
CEF
3.2. Topologii de amplificatoare cu reacţie (AR)

Determinarea topologiilor
 Modul de comparare la intrare
• C - nod Comparare in nod  intrările AB si RR in paralel
• C - buclă Comparare pe buclă  intrările AB si RR in serie
 Modul de eşantionare la ieşire

• CE- nod Eşantionare in nod  ieşirile AB si RR in paralel
• CE – buclă Eşantionare pe buclă  ieşirile AB si RR in serie
Patru topologii (tipuri) de AR

• paralel–paralel (p-p) • paralel – serie (p-s)
• serie – serie (s-s) • serie – paralel (s-p)
CEF
Capitolul III
CEF
3.3.1 Avantaje
• Stabilizează câştigul AR la variaţiile amplificării a
T  1
1
A (3.1b)
f
•Reduce variaţiile ale amplificării de (1+T) ori
A 1  af  af da
dA  da  da 
a 1  af 2 1  af 2
dA 1 1 1 da dA da 1
 da   
A A 1  af 2
1  af a A a 1 T
CEF
• Micşorează distorsiunile
Fig. 3.3a
a1  a 2 a3  0 Fig. 3.3b
a1 1
A1   a1f  1 ; A3  0
1  a1f f
A2 
a2 1
  A1 a 2 f  1
1  a 2f f
CEF
• Modifică convenabil rezistenţele de intrare si ieşire
 Rezistenţa de intrare- topologie paralel
Fig. 3.3c
ri  vi ii
T  i f ii
vi
vi vi ii ri
Ri     Ri  (3.3a)
ig ii  i f if 1 T
1
ii
CEF
 Rezistenţa de intrare- topologie serie
Fig. 3.3d
ri  vi ii
vf
T
vi
vg vi  v f vi  v f 
Ri    1    ri 1  T 
ii ii ii  vi 
 Ri  ri 1  T  (3.3b)
CEF
 Rezistenţa de iesire- topologie paralel
Fig. 3.3e
vo  vot  voa  vof
vo iof
ro  T
ioa ioa
vo
vot vo ioa ro
Ro      Ro  ro
(3.3c)
iot ioa  iof iof 1  T 1 T
1
ioa
CEF
 Rezistenţa de ieşire- topologie serie
Fig. 3.3f
io  iot  ioa  iof
voa vof
ro  T 
ioa voa
vot voa  vof voa  vof 

Ro    1    ro 1  T 
iot io ioa  voa 
 Ro  ro 1  T  (3.3d)
CEF
• Măreşte banda amplificatorului
Fig. 3.3g
a
a  j  
 f = const. cu
1 j
s
CEF
a

1 j
a s a
A  
1  af 1  af 
1  af  j
 s
1 j
s
a 1 A
A 
1  af 1  j j
1 
s 1  af  s
s- frecvenţa limită de sus a AB

s  s 1  T 
s- frecvenţa limită de sus a AR
j
j   j - frecvenţa limită de jos a AB
1 T j - frecvenţa limită de jos a AR
CEF
• Reduce nivelul de zgomot
sz,o un semnal de zgomot la ieşirea AB
s  so  sz,o
'
o
sf sf
f  
s'
o so  sz ,o
s'o  a[ sg  f  ( so  s z ,o )]  s z ,o
a 1 1
s 
'
 sg   sz ,o  A  sg   sz ,o
1T 1T 1T
o
CEF
• Reduce nivelul de zgomot
s z,i - un semnal de zgomot la intrare
sg'  sg  sz,i
Semnalele de zgomot actioneaza simultan
  asz ,i  sz ,o 
a 1 1
s 
"
 sg 
'
 sz ,o  A  sg 
1T 1T 1T
o
  asz ,i  sz ,o 
1
sg  0 so,z 
1T
Pentru AB
(in absenta RR)
so ,z  asz ,i  sz ,o
Reactia negativa reduce zgomotul de (1+T) ori

CEF
3.3.2 Dezavantaje
 Reduce câştigul de (1+T) ori

 Datorită RR apare posibilitatea autooscilaţiei
CEF
Capitolul III
CEF
Simplifică analiza – determinarea parametrilor dinamici ai AR: A , Rg , RL
In toate schemele practice de AR:
 AB are amplificarea mult mai mare decat factorul de tranfer direct al RR
 Factorul de tranfer invers al RR este mult mai mare decat al AB
Aproximaţii
 Prin AB semnalul circulă numai în sensul IN-OUT
 Prin RR semnalul circulă numai în sensul OUT-IN
Rolul TRN
Reduce analiza AR la analiza a două circuite fără reacţie
 Circuitul a - rezultă prin completarea AB cu Rg , RL şi elementele rezistive
din schema RR
 Circuitul f - conţine generatoarele comandate din schema RR
Observaţie
 Blocurile AB și RR sunt interdependente
 Circuitele a si f sunt independente
CEF
Capitolul III
CEF
3.5 Amplificator cu reacţie paralel – paralel (AR p-p)
3.5.1 Schema generală
Fig. 3.5a
CEF
 Intrare
• mărimea comună : tensiunea v i  v ia  v if
• marimea comparată : curentul ii  iia  iif
 Ieşire
• mărimea comună : tensiunea v o  v oa  v of
• mărimea eşantionată : curentul i o  i oa  i of
CEF
 Tipul reacţiei
 paralel - paralel
 nod - nod
 sunt - sunt
 comparare si esantionare in nod
 tensiune - tensiune
 tensiune - paralel
 Topologia paralel la intrare
impune folosirea circuitului ehivalent paralel

pentru generatorul de semnal (Fig.3.5a)
CEF
3.5.2 Analiza AR p-p

Parametrii de cuadripol – y
1
iia  yia via  yra voa  via  f y ,a voa
ria
AB : 1
ioa  y fa via  yoa voa  a y ,a via  voa
roa
1
iif  yif via  yrf voa  via  f y ,r voa
RR : rif
1
iof  y ff vif  yof vof  f y , f vif  vof
rof
ria / rif - Rezistența de intrare a AB / RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
roa / rof - Rezistența de ieșire a AB / RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
Rezistența de intrare / ieșire se detemină prin anularea reacției la ieșire / intrare
A anula reacția la intrare / ieșire înseamnă:
mărimea comună la intrare / ieșire = 0

CEF
In toate schemele practice de AR p-p: ay,a >> fy,f fy,r >> fy,a
• Semnalul circula IN OUT numai prin AB f y ,a voa efect neglijabil
• Semnalul circula OUT IN numai prin RR f y , f vir efect neglijabil

Ipotezele TRN - teoriei reacției negative sunt îndeplinite
Ecuatiile de cuadripol se simplifică
1
iia  via
ria
AB :
voa
ioa  a y ,a via  a y ,a - amplificarea transadmitanta a AB
roa
1
iif  vif  f y ,r vof
rif f y ,r - functia de transfer invers
RR :
vof transadmitanta a RR
iof 
rof
CEF
În nodul I ( Fig. 3.5a ) – Kirchhoff 1

vi vi vi
ig     f y ,r vo
Rg ria rif
1 1 1 1 (3.4a)
  
ri Rg ria rif
1
ig  vi  f y ,r vo (1)
ri
În nodul O ( Fig. 3.5a ) – Kirchhoff 1
vo vo vo
   a y ,a vi  0
RL roa rof
1 1 1 1 (3.5a)
  
ro RL roa rof
1 (2)
vo  a y ,a vi  0
ro
CEF
Amplificarea
Modelul de calcul al formulei fundamentale a amplificarii (3.1a)
pe schema generala a AR (Fig.3.1a) este:
so semnalul (marimea ) comuna dela iesire
A  
sg semnalul (marimea ) generatorului (care se compara : si  sg  s f )
Pe schema ARp-p (Fig.3.5a)
vo
• vo - mărimea comună dela iesire Az , g 
• ig - mărimea generatorului ig
Din (1) si (2) se elimină vi  ig  
1
vo  f y ,r vo
a y ,a rr
i o
1 ig 1
   yrf (3)
Az , g vo a y ,a rr
i o
Ecuația fundamentală a reacției (3.1a) se scrie pentru AR p-p

1 1 (4)
  fy
Az,g a z
CEF
Identificarea termenilor din (3) si (4)
az  a y ,a rr
i o (3.6a)
 Factorul de reactie
f y  f y ,r (3.7a)
 Amplificarea
az
Az ,g 
1  az f y (3.1c)
 Transmisia pe buclă
T  a z f y  a y ,a f y ,r rr
i o (3.2c)
CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel-paralel (AR p-s)
Observatie
Pe schema generală a AR p-p (Fig.3.5a) nu se neglijează
nici un parametru de cuadripol
Reluand calculele pentru amplificare rezultă :
az    a y ,a  f y , f  rr
i o
f y  f y , r  f y ,a
In toate schemele practice de AR p-p
a y ,a ? f y , f f y , r ? f y ,a
Calculele marimilor az , fy cu (3.6a), respectiv cu (3.7a)
introduc erori nesemnificative
CEF
 Rezistenţa de intrare - Ri
Fig. 3.5b
vi
Ri 
ii
vi
R 'i   R 'i  R i || R g
ig
CEF
Din (1) si (2) se elimină vo 

ig  vi  f y ,r  a y ,a ro  vi
1
ri
1 1
'

Ri ri
   a y ,a y , r o 
f r 
1
ri

1    y y ,a i o  y , r 
rr f  
1
ri
 1 T 
1 1 1 1 1 1
 '    1  T  (3.8a)
Ri Ri Rg R i ri Rg
CEF
 Rezistenţa de ieşire - Ro
Fig. 3.5c
vo v ot v ot
Ro   ' R 'o   R L || R o
io i g 0 i ot i ot
R L 
CEF
In nodul I ( Fig. 3.5c ) – Kirchhoff 1
1 1 1
vit  vit  vit  f y ,r vot  0
Rg ria rif
1
vit  f y ,r vot  0 (5)
ri
In nodul O ( Fig. 3.5c ) – Kirchhoff 1
1 1 1
iot  vot  vot  vot  a y ,a vit
RL roa rof
1
iot  vot  a y ,a vit (6)
ro
CEF
Din relaţiile (5) şi (6) rezultă :
iot  1   av ,a rr
i o  f y , r  vot 
1 1
   1  T  vot
ro ro
1 iot 1
'
  1  T (3.3c)
R o vot ro
1 1 1
 1  T  (3.9a)
R o ro RL
CEF
3.5.3 Circuitul a
Fig. 3.5d
Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  yif1
1
• la ieşire cu : RL şi rof  yof
CEF
rif  yif1 - Rezistența de intrare a RR din circuitul echivalent parametrii de cuadripol

1
rof  yof - Rezistența de ieșire a RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
Rezistența de intrare / ieșire a RR se detemină prin anularea reacției la ieșire / intrare

A anula reacția la intrare / ieșire înseamnă a anula mărimea comună la intrare / ieșire
Rețea de reacție (RR) - Exemplu
Fig. 3.5e
v if v of
rif   R 1 R2 rof   R1
i if v of  0 i of v if 0
CEF
Parametrii circuitului a
Rezistenţa de intrare
vi'
ri   R g ria rif (3.4a)
ig
Rezistenţa de ieşire
vo'
ro  '  R L roa rof (3.5a)
io ig  0
Amplificarea transimpedantă
ioa
  y fa
'
v a y ,a
a z    a y ,a rr
o
i o (3.6a) via
ig voa 0
CEF
3.5.4 Circuitul f
Compus din generatorul comandat din circuitul echivalent
cu parametrii de cuadripol al RR
Fig. 3.5f
iif Generator de curent

fy   f y ,r  yrf (3.7a)
vof comandat in tensiune.
vif 0
iif 1
Pt. exemplu din Fig.3.5e fy  
vof vif 0
R1
CEF
3.5.5 Amplificator transimpedanţă
Fig. 3.5g
CEF
vo az
A z,g   (3.1c)
ig 1  a zf y
T  a zf y (3.2c)
1 1

 ' 1  T'
R i ri
 ri'  ri
R g 
T'  T
R g 
(3.10a)
1 1

 ' 1  T"
R o ro
 ro'  ro T"  T (3.11a)
R L  R L 
CEF
Observaţii
AR p-p are : Ri , Ro mici  amplificator transimpedanţă 
 atac în curent : R i  R g
 răspuns în tensiune : R o  R L
CEF
Capitolul III
CEF
3.6. Amplificatorul cu reacţie serie - serie (AR s-s)
3.6 Amplificator cu reacţie serie – serie (AR s-s)

Fig. 3.6a
CEF
 Intrare
• mărimea comună : curentul i i  i ia  i if
• mărimea comparată : tensiunea v i  v ia  v if
 Ieşire
• mărimea comună : curentul i o  i oa  i of
• mărimea eşantionată : tensiunea v o  v oa  v of
CEF
 Tipul reacţiei
• serie – serie
• bucla - bucla
• comparare pe bucla - esantionare pe bucla
• curent - curent
• curent - serie
 Topologia serie la intrare
impune folosirea circuitului ehivalent serie

CEF
3.6.2 Analiza AR s-s

Parametrii de cuadripol - z
via  ziaiia  zraioa  riaiia  f z ,aioa
AB :
voa  zraiia  zoaioa  az ,aiia  roaioa
vif  zif iif  zrf iof  rif iif  f z ,riof

RR :
vof  z ff iif  zof iof  f y , f iif  rof iof


CEF
3.5. Amplificatorul cu reacţie serie – serie (AR s-s)
In toate schemele practice de AR s-s: az,a >> fz,f și fz,r >> fz,a
• Semnalul circula IN OUT numai prin AB f z , f iir efect neglijabil
• Semnalul circula OUT IN numai prin RR f z ,aioa efect neglijabil

Ecuatiile de cuadripol se simplifica
via  riaiia
AB :
voa  a z ,aiia  roaioa a z ,a - amplificarea transimpedanta a AB
vif  rif iif  f z ,riof f z ,r - functia de transfer invers

RR : transimpedanta a RR
vof  rof iof
CEF
Pe bucla de intrare ( Fig. 3.6a ) – Kirchhoff 2
vg  Rg ii  riaii  rif ii  f z , f io
ri  Rg  ria  rif (3.4b)
vg  rii i  f z , f io (1)
Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.6a ) – Kirchhoff 2
az ,aii  roaio  rof io  RLio  0
ro  roa  rof  RL (3.5b)
roio  a z ,aii  0 (2)
CEF
3.5. Amplificatorul cu reacţie serie– serie(AR s-s)
Amplificarea
marimea comuna dela iesire
A 
marimea generatorului (care se compara )
Pe schema AR s-s (Fig.3.6a)

io
• io - marimea comuna dela iesire Ay , g 
• vg - marimea generatorului vg
rr
Din (1) si (2) se elimină vi  vg   i o io  f z ,rio
a z ,a
1 vg rr
   i o  f z ,r (3)
Ay , g io a z ,a
Ecuația fundamentală a reacției (3.1a) se scrie pentru AR s-s

1 1
  fz (4)
Ay , g a y
CEF

a z ,a
ay   (3.6b)
rr
i o
f z  f z ,r (3.7b)
 Amplificarea
ay
Ay , g  (3.1d)
1  ay fz
a z ,a f z , r
T  ay fz   (3.2d)
rri o
CEF
Fig. 3.6b
vi
Ri 
ii
vg
R i'   Ri  Rg
ii
CEF
Din (1) si (2) se elimină io 

 a z ,a 
vg  rii i  f z , f   ii
 ro 
 a z ,a f z , r    a z ,a  
  ri 1     f z ,r 
vg
R 
i
'
 ri   
ii  ro    rr i o  
Ri'  ri  1  T  (3.3b)
Ri  ri  1  T   Rg (3.8b)
CEF
 Rezistenţa de ieşire
Fig. 3.6c
vo v 'ot v ot
Ro   R 'o   RL  Ro
io v g 0 i ot i ot
R L 0
CEF
Pe bucla de intrare ( Fig. 3.6c ) – Kirchhoff 2
Rg iit  riaiit  rif iit  f z , f iot  0
rii it  f z , f iot  0
f z ,r
iit   iot (5)
ri
Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.6c ) – Kirchhoff 2
vot  RLiot  roaiot  rof iot  az ,aiit
vot  roiot  az ,aiit (6)
CEF
Din relaţiile (5) si (6) rezultă
  a z ,a  
vot  ro 1     f z ,r  iot  ro 1  T  iot 
  rr i o  
vot
R 
'
o  ro 1  T  (3.3d)
iot
Ro  ro 1  T   RL (3.9b)
CEF
3.6.3 Circuitul a
Fig. 3.6d
 Circuitul a se obţine prin încărcarea AB

• la intrare cu : Rg şi rif  z if
• la ieşire cu : RL şi rof  z of
CEF
3.5. Amplificatorul cu reacţie serie– serie (AR s-s)
rif  z if - Rezistența de intrare a RR din circuitul echivalent parametrii de cuadripol

rof  z of - Rezistența de ieșire a RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
Fig. 3.6e
v if v of
rif   R2 rof   R1  R2
i if iof  0 i of iif 0
CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie serie – serie (AR s-s)
vg
ri  '
 Rg  ria  rif (3.4b)
ii
vo'
ro  '  RL  roa  rof (3.5b)
io vg 0
Amplificarea transimpadanta
voa
i '
a z ,a a z ,a   z fa
ay   o
(3.6b) iia
vg rr ioa 0
i o
CEF
3.6.4 Circuitul f
Fig. 3.6f
vif Generator de tensiune

fz   f z ,r  zrf (3.7b)
comandat în curent.
iof
iif 0
vif
Pt. Exemplul din Fig.3.6e fz    R1
iof iif 0
CEF
3.6.5 Amplificator transadmitanţă
Fig. 3.6g
CEF
io ay
A y, g   (3.1d)
v g 1  a yf z
T  a yf z (3.2d)
Ri  ri' 1  T 
' ri'  ri
R g 0
T'  T
R g 0
(3.10b)
Ro  ro' 1  T 
" ro'  ro
R L 0
T"  T
R L 0
(3.11b)
CEF
Observaţii
AR s-s are : Ri , Ro mari  amplificator transadmitanţă
 Atac în tensiune : R i  R g
 Răspuns în curent : R o  R L
CEF
Capitolul III
CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel - serie (AR p-s)
3.7 Amplificator cu reacţie paralel – serie (AR p-s)
Fig. 3.7a
CEF
 Intrare
• mărimea comună : tensiunea v i  v ia  v if
• marimea comparată : curentul ii  iia  iif
 Ieşire
• mărimea comună : curentul i o  i oa  i of
• mărimea eşantionată : tensiunea v o  v oa  v of
CEF
 Tipul reacţiei
 paralel - serie
 nod - buclă
 comparare în nod – eşantionare pe buclă
 tensiune - curent
 curent - paralel
 Topologia paralel la intrare
impune folosirea circuitului ehivalent paralel

CEF
3.7.2 Analiza AR p-s

Parametrii de cuadripol – “cea”
1
iia  via  f i ,a ioa
AB :
ria
voa  av ,a via  roaioa
1
iif  vif  fi ,riof
RR : rif
vof  f v ,r vif  rof iof

CEF
In toate schemele practice de AR p-s: av,a >> fv,r si fi,r >> fi,a
• Semnalul circula IN OUT numai prin AB f i ,a ioa efect neglijabil
• Semnalul circula OUT IN numai prin RR f v ,riir efect neglijabil
Ipotezele TRN - teoria reactiei negative sunt îndeplinite

1
AB : iia  via
ria
voa  av ,a via  roaioa a v ,a - amplificarea de tensiune a AB
1
iif  vif  fi ,riof
RR : rif f i ,r - functia de transfer invers de curent a RR
vof  rof iof
CEF
În nodul I ( Fig. 3.7a ) – Kirchhoff 1

vi 1 1
ig   vi  vi  fi ,rio
Rg ria rif
1 1 1 1
   (3.4a)
ri Rg ria rif
vi
ig   f i ,rio (1)
ri
Pe bucla de ieşire ( Fig. 3.7a ) – Kirchhoff 2
av ,a vi  roaio  rof io  RLio  0
ro  roa  rof  RL (3.5b)
av ,a vi  roio  0 (2)
CEF
 Amplificarea
mărimea comună dela iesire

A 
mărimea (comparată ) a generatorului
Pe schema AR p-s (Fig.3.7a):
• io - marimea comuna dela iesire io
Ai , g 
• ig - marimea generatorului ig
ro
Din (1) si (2) se elimină vi  ig  
ai ,v ri
io  f iio
1 ig ro (3)
   fi
Ai , g io ai ,v ri
1 1 (4)
  fi
Ai , g ai
CEF
ri (3.6c)
ai  av ,a
ro
f i  f i ,r (3.7c)
 Amplificarea
ai
Ai , g  (3.1e)
1  ai f i
ri
T  ai f i  av ,a f i ,r (3.2e)
ro
CEF
1 1 1
 1  T 
R i ri Rg (3.8c)
R o  ro 1  T   R L (3.9c)
CEF
3.7.3 Circuitul a
Fig. 3.7b

• la intrare cu : Rg şi rif
• la ieşire cu : RL şi rof
CEF
rif - Rezistența de intrare a RR din circuitul echivalent parametrii de cuadripol

rof - Rezistența de ieșire a RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
Fig. 3.7c
v if v of
rif   R2 rof   R1
i if i of v if 0
iof  0
CEF
vi'
ri   R g ria rif (3.4a)
ig
vo'
ro  '  RL  roa  rof (3.5b)
io ig  0
Amplificarea de curent
voa
i '
ri a v ,a 
ai    av ,a
o
(3.6c) via
ig ro iof  0
CEF
3.7.4 Circuitul f
Fig. 3.7d
iif Generator de curent

fi   f i ,r (3.7c) comandat in curent.
iof
vif  0
iif
Pt. Exemplul din Fig.3.7c fi   1
iof vif 0
CEF
3.7.5 Amplificator de curent
Fig. 3.7e
CEF
ii ai
Ai, g   (3.1e)
ig 1  a ifi
T  a if i (3.2e)
ri' ri'  ri T'  T

Ri  R g  R g 
(3.10c)
1  T'
Ro  ro' 1  T 
" ro'  ro
R L 0
T"  T
R L 0 (3.11c)
CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie paralel – serie(AR p-s)
Observaţii
AR p-s are : Ri mică şi Ro mare  amplificator de curent 
 atac în curent : R i  R g
 răspuns în curent : R o  R L
CEF
3.7.6 AR p-s Schemă practică
(Q1, Q3) :VBE =0,6V, F = 0 =400, ro ∞

(Q2) : VT =1V, kn=5mA/V2, ro2=10kΩ
(Q4, Q5 ): VT =-2V, IDSS =8mA, ro4=10kΩ.
(DZ) : VZ=4,4V, IZ,min=1mA.
R1=600Ω, R2 =4kΩ, R3 =1kΩ,

VCC = 24V. Rg=50kΩ RL=500.
Fig. 3.7f
CEF
Analiza în cc – PSF dispozitivelor
Fig. 3.7g
I C 1  I D4  I DSS  8 mA
VBE1
I C3   1mA
R1
I Z  I D5  I DSS  8 mA
VZ  VEB3  R2  I C 3
I D2  I C 3   10mA
R3
Parametrii dinamici ai tranzistoarelor :
gm1=320mA/V rπ1=1,25kΩ gm2=20mA/V,
gm3=40mA/V rπ3=10kΩ.
CEF
Analiza în ca- Schema de regim dinamic
 răspuns în curent : R o  R L
Fig. 3.7h
Paralel Serie
CEF
Reţeaua de reacţie negativă
Fig. 3.7i
vif
rif  
iif
iof 0
vof
rof   R3 ( R2  1 / g m3 )  R3 R2  0 ,8 k
iof
vif 0
CEF
Circuitul a
i ioa id 2 vgs2 ic1 ib1 Fig. 3.7j

aig  oa      
ig id 2 vgs2 ic1 ib1 ig
voa 0
Rg R1 rif
 g m2   ro4   0   1530
r 1  Rg R1 rif
vi
ri   Rg R1 rif r 1  0 ,4 k
ig
voa 0
CEF
Circuitul a – rezistenţa de ieşire
Fig. 3.7k
vt RL  ro 2 1  RL 
ro   rof   rof    1    0 ,88k
it ig 0
g m 2  ro 2  1 g m2  ro 2 
CEF
Circuitul f
Fig. 3.7l
iif ic3 R3 1
fi    
iof  R3  R2  R3  R2 5
vif 0    ic3
 R3 
CEF
Parametrii AR - ps
T  aig  fi  306
Amplificarea
io aig  R2 
Aig     1    5
ig 1  T  R3 
ri 1
Ri 
 1  T 
ri1   Rg1 


 1,3
1T
Rezistenţa de ieşire (afectată de reacţie)
Ro'  ro  1  T   0,27M 
CEF
Rezistenta de ieşire
Fig. 3.7n
Ro 
vot
iot
 
 Ro'  ro2  1  g m2  Ro'  ro2  g m2  Ro'  54M 
CEF
Capitolul III
CEF
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie - paralel (AR s-p)
3.8 Amplificator cu reacţie serie – paralel (AR s-p)
Fig. 3.8a
CEF
 Intrare
• mărimea comună : curentul i i  i ia  i if
• marimea comparată : tensiunea v i  v ia  v if
 Ieşire
• mărimea comună : tensiunea v o  v oa  v of
• mărimea eşantionată : curentul i o  i oa  i of
CEF
 Tipul reacţiei
 serie – paralel
 buclă – nod
 serie – şunt
 comparare pe buclă – eşantionare în nod
 curent – tensiune
 tensiune – serie
 Topologia serie la intrare
impune folosirea circuitului ehivalent serie

CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie serie– paralel (AR s-p)
3.8.2 Analiza AR s-p

Parametrii de cuadripol – h “hăis”
via  riaiia  f v ,a voa
AB : 1
ioa  ai ,aiia  voa
roa
vif  rif iif  f v ,r vof
RR :
1
iof  fi ,riif  vof
rof
ria / rif
- Rezistența de intrare a AB / RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
roa / rof
- Rezistența de ieșire a AB / RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
A anula reacția la intrare / ieșire înseamnă
CEF
In toate schemele practice de AR s-p: ai,a >> fi,f si fv,r >> fv,a
• Semnalul circula IN OUT numai prin AB f v ,a voa efect neglijabil
• Semnalul circula OUT IN numai prin RR f i ,r iif efect neglijabil
AB : via  riaiia
1
ioa  ai ,aiia  voa ai ,a - amplificarea de curent a AB
roa
vif  rif iif  f v ,r vof
RR : 1 f v ,r - functia de transfer invers de tensiune a RR
iof  vof
rof
CEF
3.8. Amplificatorul cu reacţie serie– paralel (AR s-p)
Pe bucla de intrare ( Fig. 3.8a ) – Kirchhoff 2

vg  Rg ii  riaii  rif ii  f v , f vo
ri  Rg  ria  rif (3.4b)
vg  rii i  f v , f vo (1)
În nodul de ieşire ( Fig. 3.8a ) – Kirchhoff 1

vo 1 1
 ai ,aii  vo  vo  0
RL roa rof
 1 1 1 
    vo  ai ,aii  0

 RL r0 a rof 
1 1 1 1
  
ro RL r0a rof (3.5a)
1
vo  ai ,aii  0 (2)
ro
CEF
 Amplificarea
marimea comuna dela iesire
A 
marimea generatorului (care se compara )
Pe schema AR p-s (Fig.3.8a):
vo
• vo - marimea comuna dela iesire Av , g 
• vg - marimea generatorului vg
ri
Din (1) si (2) se elimină ii  vg   vo  f v ,r vo
ai ,a ro
1 vg ri
   f v ,r (3)
Av , g vo ai ,a ro
1 1
  fv (4)
Av , g av
CEF

ro
av  ai ,a (3.6d)
ri
f v  f v ,r (3.7d)
 Amplificarea
av
Av , g 
1  av f v (3.1f)
ro
T  a v f v   ai , a f v , r (3.2f)
ri
CEF
R i  ri  1  T   R g (3.8b)
1 1 1
 1  T   (3.9a)
R o ro RL
CEF
3.8.3 Circuitul a
Fig. 3.8b

• la intrare cu : Rg şi rif  h if
1
• la ieşire cu : RL şi rof  h of
CEF
rif - Rezistența de intrare a RR din circuitul echivalent parametrii de cuadripol

rof - Rezistența de ieșire a RR din circuitul echivalent cu parametrii de cuadripol
Fig. 3.8c
v if v of
rif   R 1 R2 rof   R1  R2
i if v of  0 i of iif 0
CEF
3.7. Amplificatorul cu reacţie serie–paralel (AR s-p)
vg
ri  '
 Rg  ria  rif (3.4b)
ii
vo'
ro  '  R L roa rof (3.5a)
io vg 0
Amplificarea de curent
ioa
ai ,a 
'
v ro
av   ai ,a
o
(3.6d) iia
vg ri vof 0
CEF
3.8.4 Circuitul f
Fig. 3.8d
Generator de tensiune
vif
fv   f v ,r (3.7d) comandat in tensiune.
vof
iif 0
vif R2
fv  
Pt. Exemplul din Fig.3.8c
vof iif 0
R1  R2
CEF
3.8.5 Amplificator de tensiune
Fig. 3.8e
CEF
vo av
A v,g   (3.1f)
v g 1  a vf v
T a f v v
(3.2f)
Ri  ri' 1  T ' ri'  ri

R g 0
T'  T
R g 0
(3.10d)
Ro 
ro' ro'  ro T"  T
(3.11d)
1  T" R L  R L 
CEF
Observaţii
AR s-p are : Ri mare şi Ro mică  amplificator de tensiune 
 atac în tensiune : R i  R g
 răspuns în tensiune : R o  R L
CEF
Capitolul III
CEF
3.9 Amplificator cu două bucle de reacţie

3.9.1 Exemplu 1
Fig. 3.9a
Reţelele de reacţie sunt independente de etajele amplificatoare
CEF
s s s
a 
1
o1
a 
2
o2
a 
3
o
s i1
s i2
s o2
,
s s
f  f1
f 
2
f2
1
s o2
s o
, s  s s
i1 g f1
s  s s
i2 o1 f2
s s
Amplificarea cu reacţie va fi: A  o o
s s s g f1 i1
CEF
Folosind relaţiile de mai sus rezultă:
f
s  f s  s
f1 1 o2
1
o
a 3
s
f s  o
s s a  a a  a  f 1
2 o
s
s   o1
 f2
 s
i2 2 3 2 3 2
a a a
i1 o
a a 1
a 1 1 1 2 3
a a a
A 1 2 3 (3.12a)
1 T  T 1 2
T  a a f
1 1 2 1
transmisiile pe buclă (adimensionale)
T  a a f
2 2 3 2
CEF
• topologie paralel la intrare - s g

, s i1
şi s f1
sunt curenţi
v v r
R    i i i1
i i i
i
i g
1 i1 f1 f1
i
v i1
r 
i1
i
rezistenţa de intrare în etajul a 1
i i1
i  f s s s
f s 
f1 1 o2
f a s 
o2 o2
s s s a a 1 T
2 o 2 3 o2
i   o1
  f2
 s
i2 2 2 2
a a
i1
a a
1
a a 1 1 1
1 2
o2
CEF
r r  (1  T )
R  i1
 i1 2
1 T  T
(3.13a)
i
T
1 1 1 2
1 T 2
CEF
• topologie serie la intrare - s g , si1 şi s f 1 sunt tensiuni

v v v v v
R  i
  r  (1  )
g i1 f1
i1
f1
, r 
i1
i1
i i i
v i i1
i i
s
v  f s  f 
f1 1 o2 1
o
a 1
f  1 T
3
s o1 s  s a a
2
v i1    s  a a a s
2
i2 f2 2 3
o
o
a1 a a 1 1
1 2 3
T 1 T  T
R  r  (1  )  r ( 1
) 1 2
(3.13b)
1 T 1 T
i i1 i1
2 2
CEF
• topologie paralel la ieşire
Fig. 3.9b
vt vt vt
Ro   
it io3  i f 2 io3
CEF
s  a  s  a  f  s
o1 1 i1 1 1 o2
s
s  s s  f v 
o1 f2 i2 2 t
o2
a 2
v  r i  a s
t o3 o3 3 o2
r r  (1  T )
R  o3
 o3 1
T 1 T  T (3.14a)
o
1 2 1 2
1 T 1
CEF
• topologie serie la ieşire
Fig 3.9c
v v v v
R  
o
 t o3 f2 o3
i i i
t t t
CEF
s  a  s  a  f  s
o1 1 i1 1 1 o2
s
s  s  s  f i 
o1 i2 f2 2 t
o2
a 2
v
i 
t
 a s
03
3 o2
r o3
T 1 T  T
R  r  (1  )r  2 1 2
(3.14b)
1 T 1 T
o o3 o3
1 1
CEF
3.9.2 Exemplul 2
Fig 3.9d
Reţelele de reacţie sunt independente de etajele amplificatoare
CEF
s s
a 1
o1
a 2
o
s i1
s o1
s s
f 
1
f1
f  2
f2
s o1
s o
s  s s s
i1 g f1 f2
s s
Amplificarea cu reacţie va fi: A  o o
s s s sg i1 f1 f2
CEF
Folosind relaţiile de mai sus rezultă:
s s
s   o1 o
a a a
i1
1 1 2
s
s  f s  f 
f1 1 o1 1
o
s  s f
f2 o 2
a 2
a a
A 1 2
1 T  T
(3.12b)
1 2
T  a f
1 1 1
transmisiile pe buclă (adimensionale)
T  a a f
2 1 2 2
CEF
• topologie paralel la intrare - s g , s i1 , s f1

şi s f2
sunt curenţi
v v r vi
R   i
 , ri 1  i i1
i i i i i ii 1
i
i g
1  i1 f1 f2 f1 f2
s s i i
i  
i1 i1
o1 o
a a a
i1
1 1 2
s
i  f s  f 
f1 1 o1 i  s f 1
o
a 2
f2 o 2
r
R  i1 (3.13c)
1 T  T
i
1 2
CEF
• topologie serie la intrare - s g , s i1 , s f1

şi s f2
sunt tensiuni
v v v v v v
R  
i
i
 r  (1   )
i1 f1 f2
i1
f1 f2
i ig
i i g g g
s s
v   o1 o
a a a
i1
1 1 2
s
v  f s  f 
f1 1 o1 1
o
v  s f
f2 o 2
a 2
R  r  (1  T  T )
i i1 1 2
(3.13d)
CEF
• topologie paralel la ieşire
Fig. 3.9e
v v v
R    t t t
i i
o
i t
i o2 f2 o2
CEF
v  r i  a s
t o2 o2 2 o1
s  a  s  a  (f  s  f  v )
o1 1 i1 1 1 o1 2 t
r r  (1  T )
R  o2
 o2 1
(3.14c)
T 1 T  T
o
1 2 1 2
1 T 1
CEF
• topologie serie la ieşire
Fig. 3.9f
v v v v
R  
o
 t o2 f2 o2
i i t
i t t
CEF
v
i 
t
 a s
o2
2 o1
r o2
s  a  s  a  (f  s  f  i )
o1 1 i1 1 1 o1 2 t
T 1 T  T
R  r  (1  )r  2 1 2 (3.14d)
1 T 1 T
o o2 o2
1 1
CEF
Observaţii
 Formulele pentru amplificarea A, în prezenţa a două reţele de reacţie negativă,

au aceeaşi formă cu formulele pentru A în cazul unei singure reţele de reacţie.
 Reţelele asigură reacţie negativă dacă T , T 0

1 2
 În cazul când ambele reţele de reacţie sunt legate la intrare (Fig. 3.9d)
topologia este aceeaşi pentru ambele reacţii. Situaţia contrară nu are utilitate
practică.
 În prezenţa a două reţele de reacţie negativă expresiile pentru R i şi R o
au aceeaşi formă (a se compara (3.13a) cu (3.14a) sau (3.13b) cu (3.14b)).
CEF
 Reţeaua ce nu este direct legată la intrare respectiv ieşire (de exemplu pe

circuitul din fig. 3.9a) micşorează efectul de scădere/creştere a rezistenţei
datorită reacţiei cuplate la intrare respectiv ieşire.
Formula pentru R i / R o se modifică (faţă de (3.13a) şi (3.13b)) dacă

ambele reţele sunt legate la intrare/ieşire (a se compara (3.13a) cu (3.13c) şi
(3.13b) cu (3.13d)).
În acest caz ambele reacţii contribuie la diminuarea/multiplicarea rezistenţei
de intrare respectiv ieşire (vezi relaţiile (3.13c),(3.13d)).
 În absenţa uneia din reţelele de reacţie se reobţin formulele pentru R i

/ R o
din cazul amplificatoarelor cu o singură reţea de reacţie.
CEF
3.9.3 Aplicaţie
Fig. 3.9g
CEF
Analiza de regim dinamic
Fig. 3.9h
Schema se aseamănă cu cea din exemplul 2. (Fig. 3.9d)
CEF
Prima reţea de reacţie – de tip p-p
Fig. 3.9i
1
r R 
if 1
R2 2
g m2
r  r    1  R    R
of 1 2 0 2 0 2
1
f 
y1
R 2
CEF
A doua reţea de reacţie – reacţie globală de tip p-p
Fig. 3.9j
r 
if 2
1
r R 
of 2
R 6 6
g m6
1
f 
y2
R 6
CEF
v a a a
A   o z1 v2 v3
unde: a a
1 T  T
Z ,g 1 z1
i
a a
g 1 2
2 v2
a a
3 v3
T  a f
,
1 z1 y1 transmisiile pe buclă asociate celor

două reacţii
.
T  a f  a a a f
2 z2 y2 z1 v2 v3 y2
Amplificările a z 1 , a v 2 , a v 3 ( şi implicit a z2
) se determină pe schema
amplificatorului în buclă deschisă.
CEF
Schema amplificatorului în buclă deschisă
Fig. 8.9k
   r || r 
v r
a   1 if1
a  a a a
r r
z1 0 of1 3 z2 z1 v2 v3
i g if1 1
a   g    r || R 
v 2
v2 m3 0 of2 L
v 1
a   r || R   
v 1
r    r || R 
o
v3 of2 L 0
v 2 4 0 of2 L
CEF
a
A  z2
1 T  T
Z ,g
1 2
Folosind relaţia (3.13c) :

r r || r
R   i if 1 1
1 T  T
i
1
T 2 2
Folosind relaţia (3.14c) :

T
1 2
1 1 T 1 r  r || R
  1
o of 2 L
R o
r R o L
CEF

Cef Cap 1-3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cef Cap 1-3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

AMPLIFICATOARE - NOTIUNI GENERALE

RL   Amplificatorul lucrează in gol

Echivalenţa serie Echivalenţa paralel

• Amplificarea transimpedanţă Vo (1.8a)

• Amplificarea transadmitanţă Io (1.9a)

• Amplificarea de putere Po (1.12a)

• Puterea este o mărime reală, pozitivă

  Vo    V2o  Vo2

A z , A z,g se exprimă în  iar A y , A y,g se exprimă în  1

 Relaţiile (6.4b) - (6.12b) se deduc pe baza ecuaţiilor

 Dacă se cunosc R ,R ,R ,A A ,A ,... etc

Caracteristicile amplificatorului sunt :

La fs (fj) puterea la iesire scade de 2 ori, iar amplificarea cu 3dB.

1.5.1. Distorsiuni liniare

 Sunt introduse de elementele reactive ale amplificatorului

Distorsiuni de amplitudine cu frecvenţa

Vo,k Vo,k+1 Vo,k+2

Distorsiuni de fază cu frecvenţa

1.5.2. Distorsiuni neliniare

vg t   2 Vg,1cos1t  Vg,2 cos2 t 

1.6.1. Surse de zgomot

 Elemente pasive - zgomot termic

1.6.2. Parametrii de zgomot

 Tensiunea de zgomot la ieşire - Vo, z

 Tensiunea echivalentă de zgomot la intrare

Po' , z Pi, z Po", z Pi, z Po", z Pi, z

 Raportul semnal util-zgomot la ieşire

 Raportul semnal util-zgomot la intrare

După domeniul de frecvenţă al benzii

După lăţimea benzii

După mărimea semnalului de intrare

1.9.1. Amplificatorul de curent

• Amplificarea de curent, cu ieşirea în scurtcircuit

• Rezistenţa de intrare, cu ieşirea în scurtcircuit

• Rezistenţa de ieşire, cu intrarea în gol

• Amplificarea de curent, raportată la generator

1.9.2. Amplificatorul de tensiune

• Amplificarea în tensiune cu ieşirea in gol

• Rezistenţa de intrare cu ieşirea in gol

• Rezistenţa de ieşire, cu intrarea in scurtcircuit

• Amplificarea de curent, raportată la generator

A v,g  A v,  const, dacă

1.9.3. Amplificatorul transimpedanţă

A z,g  A z,  const. , dacă

1.9.4. Amplificatorul transadmitanţă

A y,g  A y,0  const., dacă

• În toate situaţiile s-a considerat că generatorul oferă semnal cu

• Pentru fiecare din amplificatoarele discutate se pot utiliza oricare

2.1 Etaje de amplificare cu tranzistor bipolar (TB)

2.2.1 Etaj emitor comun (EC)

R i, t / R o, t - rezistenţa de intrare/ieşire a tranzistorului

Ri / Ro - rezistenţa de intrare/ieşire a etajului

R 'L - rezistenţa echivalentă de sarcină

2.2.2 Etaj bază comună (BC)

2.2.3 Etaj colector comun (CC)

R i  R i, t  r  o  1R 'L (2.3a)

2.1.4 Etaj cu sarcină distribuită şi tranzistor bipolar

2.1 Etaje de amplificare cu tranzistor bipolar (TB)

2.2.1 Etaj sursă comună (SC)

R o  rds || R D  R D ( RD  rds ) (2.5b)

Ai  Ai,g  A p  A p,g   (2.5d)

2.2.2 Etaj grilă comună (GC)