Reprezentarea grafica a functiilor

Astfel consideram functia

Pentru reprezentarea geometrica a graficului functiei de gradul al doilea se parcurg urmatorii

pasi:
1. Se calculeaza mai intai punctul de intersectie cu axele de coordonate:
a) 
Se rezolva ecuatia de gradul al doilea 
Daca   punctele de intersectie sunt   si   unde   sunt solutiile reale
ale ecuatiei de mai sus.
Daca   punctul de intersecite este 
Daca   nu existe puncte de intersectie. In acest caz graficul functiei este deasupra axei
Ox, daca a>0 si graficul functiei este dedesubtul axei Ox, daca a<0.
b) Se calculeaza 
2.Punctul de extrem al graficul functie este 
Daca  , punctul V este punct de minim
Daca  , punctul V este punct de maxim.
3. Curba   este simetric fata de dreapta 
4. Multimea valorilor functiei f este:
Daca a>0 
Daca a 5. Aspectul geometric al curbei este:
Daca  , aspectul este convex
Daca  , aspectul este concav
Exemplu:
1) Sa se reprezinte grafic functia   in cazul
a) 
Observam mai intai ca in cazul ecuatiei de mai sus a=1, b=-4, c=-12
1. Calculam, mai intai 
Rezolvam ecuatia 
Astfel avem:

Astfel avem 

si avem 
Acum calculam

Punctul de extrem al graficului functiei este

Curba este simetrica fata de drepata  =\frac{4}{2}=2

Acum realizam tabelul de valori:
Acum trasam graficul functiei:

b) 
Calculam

Rezolvam ecuatia: 
Astfel avem:

Deci obtinem

Astfel avem 
Acum

Astfel calculam:

Punctul de extrem al graficului:

Trasam tabelul de valori:

Acum trasam graficul functiei f:

c) 
Solutie
Calculam mai intai

Astfel
Calculam

Deci   ecuatia nu are solutii reale, astfel ca nu existe puncte de intersectie.

Observam ca a=1>0, in acest caz graficul functiei este deasupra axei Ox
Acum calculam

Calculam:

Calculam Punctul de extrem al graficului functiei:

Curba este simetrica fata de dreapa 

Calculam si

Inele si corpuri
Un triplet (R,+,*), unde R este o multime nevida iar ,,+” si ,,*” sunt doua legi de compozitie pe R ( numite
adunare si inmultire ),este inel daca:
(G) (R,+)este grup abeliant
(G) (R,*)este monoid
(D) inmultire este distributiva fata de adunare:
Ori care ar fii x,y,z apartine lui R, x(y+z)=xy+xz,(y+z)x=yx+zx

Inelul R nu are divizori al lui 0 ,daca x ≠ 0, y ≠ 0 → xy ≠ 0

Un inel R se numeste comutativ daca satisface si axioma:(M3 ) xy=yx, ori care ar fii x,y apartine lui R.
Un inel R comutativ,cu cel putin 2 elemente si fara divizori al lui 0, se numeste,domeniu de integritate .
Fie Z [ i ] = {a+bi | a,b є lui Z}. ( Z[i], +, *)se numeste inel intregilor lui Gauss.
Fie (R,+,*) inel. Operatia y-x=y+(-z),y,z є R se numeste diferenta.
Intr-un inel (R,+,*) au loc urmatoarele propietati:
1). Oricare ar fii x є R, x0=0x=0
2). Intru-un inel cu cel putin 2 elemente avem 1≠0
3). Regula semnelor: Oricare x Oricare,(-x)y=x(-y)=-xy si (-x)(-y)=xy.
4). Distribuitatea inmultiri fata de scadere: oricare x є R, x(y-z) = xy –xz si (y-z)x=yx –zx .
5). Intr-un inel R fara divizori ai lui 0 putem simplifica cu elementele diferite de 0.adica oricare ar fi x,y,zє
R,x ≠ 0,xy = xz sau xy = zx→y=z.
Elementele inversabine ale unui inel R se numeste unitati ale lui R.Notam cu U (R) multimea unitatilor
inelului R. U(R) este grup in raport cu operatia indusa de inmultirea lui R numit grupul unitatilor inelului R .
Fie I o multime nevida si R un inel.Notam R`={f| f:I→R}multimea tuturor functiilor f:I→R.pentru f,g є R` si x є
I,f(x) si g(x) sunt elementele ale inelului R.
Putem defini astfel functiile: f+g : I → R , (f+g) (x) = f (x) + g (x) , x є I si fg : I → R , (fg) (x) = f (x) * g (x) numita
suma respectiv produsul functiei f cu o functie g.(R`,+,)
este inel si ,in cazul in care(R,+,* ) este comutativ, (R`,+,* )este inel comutativ.
Daca R este domeniu de integritate,atunci R[X] este domeniu de integritate si oricare ar fi f,g є R[X],f ≠ 0, g ≠
0, grad fg=grad f=grad g.

Fie R inel comutativ,f=a0 + a1+…….+an x є R [X] si ά є R . Elementul f( ά)

= a0+ a1ά + a2ά +…….+an ά є R , se numeste valoarea in ά a polinomului f .

Valoarea sumei si a produsului polinoamelor f , g є R [X] in ά є R este egala cu suma , respectiv prod val lui f si
g in ά : (f+g)( ά) = f(ά) + g(ά), (fg ) (ά)=f(ά)g(ά).
Fie f є R [X]. Functia f*:R →R definita prin f *(x) = f (x) є R, oricare ar fi x є R este functia
polinomiala asociata polinomului f . Vom nota functia f* tot cu f
Zerourile functiei polinomiale functiei polinomiale f,se numeste radacina din R ale polinomului f.Asadar un
element ά є R,este radacina dinR a polinomului f є R [X]daca f(ά)=0.

Teoria restului:restul impartiri polinomului f є R [X] se divide prin:x-ά є R [X] este f(ά).
Teoria factorului , bezout:polinomul f є R [X] se divide prin x-ά є R [X] daca si numai daca f(ά)=0.

Proprietati :

1.Un corp nu are divizpri ai lui 0.

2.Elementele nenule ale unui corp formeaza grup cu inmultirea.
3.orice domeniu de integritate finit este corp.

Fie inel R,+* si (R`,+.*).O functie f :R→R` se numeste morfism de inel daca , x,y є R: (1) f(x+y)=f(x)
+ f(y) (2) f(x*y)=f(x) * f (y) ; (3) f(1)=1`,unde 1 unitatea inelului R si 1` unitatea lui R`.
Un morfism de inel bijectiv se numeste izomorfism .Inelul R este izomorfism cu inelul R` ,si se scrie R ~ R `
,daca exista cel putin un izomorfism f:R→R` .

Fie f:R→R`un morfis de inele.Atunci

• f(0) = 0`,0 find element nul din R cu 0` cel din R`
• f(-x) = -f (x), ori care ar fi xє R
• daca x є R este inversabila in inelul R, atunci f (x) este elementul inversabil al inelului R` si f (x`)=f(x) .
O functie f:K →K` de la un corp K la un corp K` se numeste morfism (izomorfism)de corpuri daca este morfism
(izomorfism) de la K la K`considerate ca inele.
Orce morfism de corpuri f:K →K` este injectiv.
Fie K un corp comutativ si f,g є K [x],g ≠0