Apariţia marketingului a reprezentat şi încă reprezintă un subiect discutabil.
Există specialişti care plasează apariţia marketingului cu foarte mult timp în urmă şi care limitează conceptul de marketing, punând semnul egal între acesta şi activităţile de vânzare şi promovare.
Deşi vânzarea şi promovarea sunt două componente importante ale
activităţii de marketing derulate de o organizaţie, acesta este mult mai complex şi mai profund, iar apariţia sa are la bază o serie de factori favorizanţi ce au acţionat cu precădere la începutul şi pe parcursul acestui secol.
Marketingul s-a născut în SUA datorită dezvoltării specifice a economiei şi
societăţii americane. Acesta s-a propagat destul de lent până la începutul anilor ‘50 după care marketingul s-a dezvoltat exploziv în ţări cu economii şi niveluri de dezvoltare foarte diferite. Marketing Curs 1
1.1 Apariţia marketingului
Apariţia marketingului a reprezentat şi încă reprezintă un subiect
discutabil. Există specialişti care plasează apariţia marketingului cu foarte mult timp în urmă şi care limitează conceptul de marketing, punând semnul egal între acesta şi activităţile de vânzare şi promovare.
Deşi vânzarea şi promovarea sunt două componente importante ale
activităţii de marketing derulate de o organizaţie, acesta este mult mai complex şi mai profund, iar apariţia sa are la bază o serie de factori favorizanţi ce au acţionat cu precădere la începutul şi pe parcursul acestui secol.
Marketingul s-a născut în SUA datorită dezvoltării specifice a
economiei şi societăţii americane. Acesta s-a propagat destul de lent până la începutul anilor ‘50 după care marketingul s-a dezvoltat exploziv în ţări cu economii şi niveluri de dezvoltare foarte diferite. Marketing Curs 1
1.1 Apariţia marketingului
Resorturile apariţiei şi promovării practice a
marketingului sunt mult mai profunde, fiind, în mod sintetic, asociate dinamismului social-economic specific epocii noastre (Balaure, 2004).
Principalii factori care au favorizat apariţia marketingului:
• dezvoltarea producţiei de masă; • adâncirea specializării; • schimbarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale consumatorilor; • conectarea unui număr mare de ţări la diviziunea internaţională a muncii. Marketing Curs 1
1.2 Marketingul - aspecte conceptuale
Mulţi membri ai comunităţii academice, dar şi
practicieni consideră că marketingul este doar o arie funcţională din cadrul organizaţiei.
Există însă şi un al doilea punct de vedere
conform căruia marketingul este o filozofie de afaceri ce ar trebui asumată de toate ariile funcţionale ale organizaţiei şi de toţi angajaţii acesteia indiferent de departamentul în care lucrează (Webster, 2005). Marketing Curs 1
1.2 Marketingul - aspecte conceptuale
În literatura recentă, marketingul este văzut în special
ca o filozofie de afaceri sau un nou mod de a face afaceri.
Această abordare strategică a marketingului opusă cele
funcţionale este pusă în evidenţă de Druker (1973): „Marketingul a devenit un lucru fundamental şi comun astfel încât nu poate fi considerat o funcţie separată egală cu celelalte funcţii cum ar fi producţia sau cea de resurse umane.
Marketingul este în primul rând o dimensiune centrală
a întregii afaceri, este întreaga afacere vazută prin prisma rezultatului final – clientul”. Marketing Curs 1
1.2 Marketingul - aspecte conceptuale
Cele afirmate de Druker sunt întărite de
McDonald (1989): „Marketingul este un proces managerial prin care resursele organizaţiei sunt utilizate cu scopul satisfacerii nevoilor grupurilor ţintă de clienţi şi pentru atingerea obiectivelor individuale şi organizaţionale. Atfel, marketingul este în primul rând o atitudine, un mod de gândire ci nu un set de activităţi funcţionale”. Marketing Curs 1
1.2 Marketingul - aspecte conceptuale
Marketingul este un proces social şi managerial
prin care indivizi şi grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse având o anumită vaoare pentru alţii (Kotler, 1997).
Marketingul este o funcţie a organizaţiei şi un set
de procese prin care se crează, comunică şi livrează valoare către clienţi şi prin care se gestionează relaţiile cu clienţii cu scopul obţinerii de beneficii pentru organizaşie şi toate grupurile intereate. (AMA, 2004) Marketing Curs 1
1.3 Evoluţia marketingului
Dacă privim către începutul acestui secol în istoria
SUA, putem observa trei perioade în ceea ce priveşte orientarea în afaceri, fiecare perioadă fiind caracteristică unei anumite etape în dezvoltarea economică şi socială.
În prezent suntem în a patra perioadă - orientarea
socială. Alte ţări dezvoltate au trecut prin aceleaşi perioade, de obicei fiind devansate de SUA cu câţiva ani. Marketing Curs 1
1.3 Evoluţia marketingului
A. Orientarea spre producţie
Această orientare a fost caracteristică firmelor până în anul
1920.
În această perioadă oferta era constituită exclusiv pe baza
percepţiilor producătorului cu privire la ceea ce doreşte consumatorul.
Deciziile legate de produs erau luate exclusiv pe baza
percepţiilor producătorului. Atenţia managementului era îndreptată în special către îmbunătăţirea metodelor de producţie, creşterea profitului şi micşorarea costurilor. Marketing Curs 1
1.3 Evoluţia marketingului
B. Orientarea spre vânzare
Această orientare a acoperit perioada dintre anii 1920-1950.
Ea s-a caracterizat prin creşterea veniturilor, apariţia cererii pentru
produse diferenţiate, creşterea competiţiei, expansiunea canalelor de distribuţie.
Deşi deciziile legate de producţie au fost în continuare dominante
de ceea ce doreau departamentele de producţie, rolul vânzării devine din ce în ce mai important.
Cum departamentul de producţie era capabil să producă cantităţi
din ce în ce mai mari ca urmare a tehnicilor de producţie în masă, companiile şi-au îndreptat atenţia către capacitatea forţei de vânzare de a acţiona în mod creativ pentru a vinde cantităţile respective. Marketing Curs 1 1.3 Evoluţia marketingului
C. Orientarea spre piaţă
Acoperă perioada dintre anii 1950-1970 şi s-a caracterizat prin creşterea
flexibilităţii întreprinderii de a înţelege şi reacţiona la schimbările din cadrul pieţei.
Creşterea semnificativă a veniturilor consumatorilor în această perioadă a
condus la formarea cererii pentru noi produse şi servicii. Creşterea numărului de automobile a condus la creşterea mobilităţii forţei de munca şi a încurajat dezvoltarea suburbiilor, apariţia de centre comerciale, au apărut modificări în metodele de distribuţie.
Pieţele au devenit mai segmentate şi mai complexe. Ciclul de viaţă al
produsului s-a scurtat. În aceste condiţii, producţia nu mai avea atâta putere de decizie cu privire la ce se va produce. Metodele folosite de angajaţii din vânzări nu mai erau suficiente pentru a rezolva problemele create atunci când produsele nu corespundeau cererii exprimate pe piaţă. Pentru a se ajunge la un echilibru între cererea exprimată pe piaţă şi ofertă, în cadrul companiilor au început să se delege responsabilităţi din ce în ce mai mari departamentului de marketing. Marketing Curs 1 1.3 Evoluţia marketingului
C. Orientarea spre piaţă
Marketingul a preluat rolul de a analiza pieţele, de a interpreta nevoile,
dorinţele şi preferinţele consumatorilor pentru departamentele de producţie, cercetate-dezvoltare şi proiectare.
Rolul tradiţional al marketingului - promovarea produselor şi gestionarea
canalelor de distribuţie - este completat cu noi atribuţii mult mai complexe. Rolul marketingului în stabilirea preţului creşte. Departamentul de marketing devine punctul central în corelarea strategiei corporative cu modificările pieţei.
În această perioadă se dezvoltă conceptul de marketing. General Electric a
dat consistenţă conceptului de marketing când în anii ’50, preşedintele acestei companii a anunţat că GE se va organiza în jurul consumatorului. Conceptul de marketing nu însemnă doar o filozofie proiectată în scopuri publicitare. Conceptul de marketing s-a dezvoltat ca o filozofie de afaceri ce a pornit de la principiul că cel mai bun mod de a avea profit este de a servi mai bine clientul. Marketing Curs 1
1.3 Evoluţia marketingului
D. Orientarea socială
Atunci când managerii au adoptat conceptul de marketing, aceştia
nu au putut să prevadă problemele legate de mediu sau modificările ce urmau să apară în valorile sociale, ceea ce a condus la apariţia unor întrebări legate de filozofia conceptului de marketing.
În condiţiile poluării tot mai mari, a resurselor epuizabile şi a
imposibilităţii sistemului politic de a elimina sărăcia, oamenii se întreabă dacă ceea ce este bun pentru consumatorul individual este bun şi pentru societate în ansamblu ei.
Prin intermediul politicilor guvernamentale se încearcă limitarea
preocupării pentru consumatorul individual în favoarea societăţii ca întreg. Marketing Curs 1
1.4 Funcțiile marketingului
1. Investigarea pieţei, a nevoilor de consum - a reprezintă punctul de
pornire al întregului demers de marketing şi, de aceea, este considerată functia- premisă a marketingului.
Rolul marketingului este, înainte de a stabili strategia şi tacticile ce vor fi
implementate, acela de a identifica toate informatiile pertinente, capabile să reducă gradul de incertitudine asociat oricărei decizii manageriale.
Pentru aceasta, sunt utilizate, diferitele metode şi tehnici din domeniul
cercetărilor de marketing, începând cu studierea surselor secundare de informatii şi continuând cu cercetarea directă, experimentul de marketing şi simularea fenomenelor de marketing. Marketing Curs 1
1.4 Funcțiile marketingului
2. Conectarea dinamică a întreprinderii la cerintele mediului său
extern reprezintă cea de-a doua funcţie a marketingului, ea fiind expresia unui element definitoriu al spiritului, teoriei şi practicii marketingului: situarea clientului în centrul activitătii de marketing, rolul oricărei întreprinderi fiind acela de a-şi servi cât mai bine clientii.
Adaptarea continuă a ofertei întreprinderii la cerintele, aşteptările şi nevoile
clientilor, precum şi atitudinea deschisă către diversele modificări ce pot să apară în cadrul altor componente ale mediului de marketing, predispozitia de a accepta schimbarea, tin de esenta marketingului şi îl delimitează de alte modalităti de a concepe conducerea activitătii întreprinderii.
Adaptarea permanentă la cerintele mediului nu trebuie înteleasă ca o
atitudine contemplativă a întreprinderii. Ea trebuie să încerce să anticipeze evolutiile mediului şi, pe cât posibil, să le influenteze, pentru a valorifica mai bine oportunitătile care pot să apară. Această adaptare survine ca un compromis între cerintele mediului, pe de o parte, şi obiectivele şi posibilitătile întreprinderii, pe de altă parte. Marketing Curs 1
1.4 Funcțiile marketingului
3. Satisfacerea în conditii superioare a nevoilor de consum, cea de-
a treia functie a marketingului, este considerată o functie-scop (sau functie- obiectiv) a acestuia.
Privită la nivel macroeconomic, din perspectiva întregii societăti, ea
este o finalitate importantă a activitătii de marketing: dacă toate întreprinderile ar practica marketingul, produsele prezente pe piată ar fi pe deplin adaptate la cerinţele şi nevoile consumatorilor, iar bunăstarea generală a societătii ar creşte. Din perspectivă microeconomică, această functie-scop este o materializare a conceptiei de marketing societal.
Marketingul conduce la realizarea unor produse dorite de
consumatori, la informarea corectă a acestora cu privire la caracteristicile produselor în cauză, distributia în conditii optime a produselor, oferirea unei game largi de servicii etc., toate acestea fiind menite să crească bunăstarea clientilor efectivi şi chiar potentiali ai întreprinderii respective. Marketing Curs 1
1.4 Funcțiile marketingului
4. Maximizarea eficientei economice, a profitului, reprezintă o ultimă
functie a marketingului. Ea este, de asemenea, o functie-scop, obţinerea profitului fiind o finalitate axiomatică a existentei oricărei întreprinderi şi preocuparea principală a tuturor celor implicati în activitatea de marketing.
Adaptarea la cerintele clientilor şi asigurarea satisfactiei acestora sunt
premisele pentru câştigarea încrederii, formarea unei imagini corespunzătoare, creşterea vânzărilor şi maximizarea profitului.
Marketingul intervine în momentele-cheie ale asigurării eficientei
economice a întreprinderii: acesta determină dimensiunea şi structura productiei, în conformitate cu cerintele consumatorilor, ceea ce va facilita comercializarea produselor şi va evita aparitia stocurilor de produse greu de vîndut, stabileşte nivelul preturilor produselor astfel încât să se contureze o anumită imagine, să se atingă un anumit volum al vânzărilor şi să se obtină un profit corespunzător, asigură desfacerea produselor în condiţii optime, implicându-se în transportul, depozitarea şi vânzarea propriu-zisă a acestora, popularizează existenta produselor şi informează cumpărătorii potenţiali despre caracteristicile acestora.