LUCRAREA 5 Verificarea mediei

Tema 1: Sarcina medie de rupere a unui fir trebuie să fie130N. Pentru a verifica, se
face o selecție de mărime n=4. Va trebui, cu ajutorul datelor selecției, să se verifice
dacă m=m0=130 N. În acest scop se vor determina limitele de încredere pentru
nivelul de semnificație α=0,01. Din cercetări prealabile se știe că abaterea medie
pătratică a sarcinii de rupere este σ=4N. Să se reia problema pentru o selecție de
mărime n=9, respectiv n=16.

1. Se înscriu în registrul Excel datele problemei, pe coloana A.

130 m0
0,01 α
4 σ
4 n

Pentru un risc α=0,01, Ia verificarea ipotezei m=m0=130 N, într-un caz din 100 se va
respinge ipoteza când ea este justă. Pentru a găsi probabilitatea acceptări ipotezei atunci
când ea nu este justă (β), trebuie să calculăm valoarea funcției de putere (π).

1  0,01
  0,01  1  2    z/2     z/2    0,495 . Din Anexa 1 se determină pentru
2
  z/2   0,495 valoarea zα = 2,58.

Considerând riscul bilateral simetric, α/2=0,01/2=0,005. Nivelul de semnificație pentru care

trebuie determinată limita din dreapta zα/2 este: 1-α=0,99+0,05= 0,995. Utilizând programul
Excel, se determină zα/2 cu funcția =NORMSINV(0.995), obținând valoarea 2,575829 adică
aproximativ zα = 2,58. Valoarea va ocupa căsuța A5.

 4
Limitele de încredere sunt: m0  z/2  130  2,58  124,84N ,și
n 4

 4
m0  z/2  130  2,58  135,16N , calculate în A6 și A7 cu
n 4
relațiile: =A1-A5*A3/POWER(A4;1/2) și =A1+A5*A3/POWER(A4;1/2).

Să presupunem o eroare sistematică   4N . În acest caz media este:

m  m1  130  4  126N . Introducem valoarea m1 în căsuța A8.

m1  m0
Abaterea sistematică normată este: 1  . Se va calcula cu relația =(A8-

n
4
A1)/(A3/(POWER(A4;1/2))), adică 1   2 .
4
4
Valoarea funcției de putere este:

 m  126   1    z/2  1     z/2  1   1    2,58  2     2,58  2 

 m  126   1    4,58     0,58   1   0,499998  0,219043   0,280959

Din Anexa A se identifică valorile (4,58)  0,499998 și (0,58)  0,21904 .care se

introduc în căsuțele A10 și A11. Se calculează în căsuța A12 valoarea de mai sus cu funcția:
=1-(A10+A11).

Interpretare: Rezultă că pentru α=0,01 și un număr de n=4 probe (obținând limitele 124,84N
și 135,16N) suntem în măsură să sesizăm în 28,1% din cazuri că sarcina de rupere a firului
diferă cu 4N de sarcina admisă m0=130N și vom accepta în 71,9% cazuri că sarcina de
rupere a firului este 130N când de fapt ea este cu 4N mai mică.

2. Să determinăm valoarea funcției de putere în cazul când selecția luată ar fi compusă din 9
probe elementare, celelalte condiții rămânând aceleași.

 4
Limitele de încredere sunt: m0  z /2  130  2,58  126,56N ,
n 9

 4
m0  z /2  130  2,58  133,44N .
n 9

m1  m0 4
Abaterea sistematică normată este: 1    3 .
 4
n 9

Valoarea funcției de putere este:

  m  126   1     z  /2  1     z  /2  1   1     2,58  3    2,58  3  

 1     5,58     0,42   1     5,58     0,42   1  0,5  0,162757  0,662757
.

Rezultă că pentru α=0,01 și un număr de n=9 probe (pentru care s-au obținut limitele
126,56N și 133,44N, deci intervalul s-a îngustat), ne vom da seama în 66,3% din cazuri că
sarcina de rupere este afectată de o eroare sistematică egală cu 4N și vom accepta în mod
greșit în 33,6% din cazuri că sarcina de rupere a firului este de 130N, când de fapt ea este
mai mică cu 4N. Odată cu creșterea numărului n de Ia 4 Ia 9 puterea criteriului a crescut
de Ia 0,281 Ia 0,663.

3. În sfârșit, să considerăm și cazul când selecția este compusă din 16 probe elementare:

 4
Limitele de încredere sunt: m0  z /2  130  2,58  127,42N ,
n 16

 4
m0  z /2  130  2,58  132,58N .
n 16
 m1  m0 4
Abaterea sistematică normată este: 1    4
 4
n 16

Valoarea funcției de putere este:

  m  126   1     z  /2  1     z  /2  1   1     2,58  4    2,58  4  

 1     6,58     1,42   1     6,58    1,42   1  0,5  0,422196  0,922196

Rezultă că pentru α=0,01 și un număr de n=16 probe (cu limitele 127,42N și 132,58N, deci
intervalul s-a îngustat și mai mult), ne vom da seama în 92,2% din cazuri că sarcina de
rupere a firului este afectată de o eroare sistematică egală cu 4N și vom accepta în mod
greșit în 7,8% din cazuri că sarcina de rupere a firului este de 130N, când de fapt ea este
mai mică cu 4N. Odată cu creșterea numărului de probe de Ia 4 Ia 16 puterea criteriului
a crescut de Ia 0,281 Ia 0,922.

Reiese din acest exemplu că puterea criteriului crește pe măsură ce crește mărimea
selecției.

Tema 2: În procesul de fabricație a acului pulverizatorului unei pompe de injecție se

controlează caracteristica: bătaia diametrului D1  3,4 mm față de diametrul D2  5,6 mm.
Bătaia fiind o caracteristică strict pozitivă, trebuie să ia valori cât mai apropiate de zero.
Procesul tehnologic poate fi considerat în parametri normali dacă media caracteristicii este
mai mică decât 0,025 mm. Dispersia care caracterizează procesul tehnologic, determinată
pe baza unor cercetări anterioare, este 2  0,000335 .

Pentru a verifica dacă procesul tehnologic se menține normal, din producția unei mașini s-a
extras o selecție de 30 de piese, la care s-a controlat bătaia și s-au obținut datele din tabelul
de mai jos.

Rezolvare: Se verifică ipoteza m  m0 . Media de selecție este: x  0,021mm .

Nivelul de semnificație ales:   0,02 . Valorile se introduc într-o nouă foaie Excel, în
căsuțele A1(media caracteristicii), A2(media de selecție), A3 (α), A4 (dispersia).

Conform curs:   0,5    z     z   0,5   , adică   z   0,5  0,02  0,48 .

Pentru   z   0,48 , din tabelul 1, ANEXA 1, se găsește z  2,05 . Utilizând funcțiile Excel,
această valoare se poate calcula știind că 1-α =1-0,02=0,98 și aplicând funcția Excel
=NORMSINV(0,98). Se obține valoarea 2,053749, salvată în căsuța A5.

 0,000335
Limita de semnificație este: m0  z  0,025  2,05  0,03185mm Se calculează în
n 30
căsuța A6 cu formula =A1+A5*POWER(A4;1/2)/POWER(30;1/2)

Deoarece media de selecție x  0,021mm este mai mică decât limita de semnificație
calculată pentru α=0,02 , (0,03185), se poate afirma că procesul se desfășoară normal și
este controlabil din punct de vedere statistic.

Puterea criteriului se calculează cu ajutorul formulei:

m1  m0
1  .

n

0,021  0,025
1   1,20 ,
0,000335
30

scrisă în căsuța A7 sub forma: =(A2-A1)/(POWER(A4;1/2)/POWER(30;1/2))

 m1   0,5    z  1  ,

 m1   0,5   2,05  1,20  0,5    3,25   0,5  0,499423  0,000577 .

valoarea ɸ(3,25) fiind citită din Anexa A. Probabilitatea acceptării ipotezei false este:

  1   m1   1  0,000577  0,999423

,

ceea ce înseamnă că datorită diferenței mici dintre m1 și m0 numai în 0,06% cazuri vom
respinge ipoteza când ea nu este justă și în 99,94% o acceptăm chiar atunci când ea nu este
justă.

Tema 3: În filaturile de bumbac, 6 fire produse la carde se unesc la flyere pentru a da un fir.
Numărul metric al firului1 pentru firele produse la două mașini diferite, trebuie să fie același.
Pentru a verifica acest lucru luăm câte o selecție compusă din cinci probe elementare. Din
cercetările prealabile se cunosc abaterile medii pătratice ale "numărului metric al firului" la
cele două carde: 1  0,005 și 2  0,0045 . În urma determinărilor făcute asupra probelor
elementare s-au obținut următoarele valori ale numărului metric:

0,240; 0,240; 0,235; 0,250; 0,235 pentru probele luate de la prima cardă și

1
Indicator de apreciere a grosimii firelor, exprimat în sistemul indirect, conform căruia gradul de subțirime al firelor se
exprimă prin lungimea unității de masă, denumită prescurtat finețe sau număr. Numărul metric al unui fir indică câți metri
(km) sunt cuprinși într-un gram (kg) din acel fir.
0,220; 0,225; 0,220; 0,225; 0,235 pentru probele luate la a doua cardă.

Nivelul de semnificație ales este α = 0,02.

Rezolvare:

Se înscriu într-o nouă foaie Excel valorile

1 1  0,02 0,98

Se utilizează relația:   1  2    z     z      0,49 ,
2 2 2

Valorii   z   0,49 îi corespunde z  2,33 (tabelul 1, ANEXA 1). Aceasta se poate calcula
cu ajutorul funcțiilor Excel știind că în cazul riscului bilateral simetric, valoarea pentru care se
 0,02
calculează limita din dreapta este 1    , adică 1  0,02   0,99 , deci aplicăm
2 2
funcția =NORMSINV(0,99).

1 2
2 2 2 2
0,005 0,0045
Limitele intervalului de semnificație: z  ;  2,33   0,007
n1 n2 5 5

1 2
2 2 2 2
0,005 0,0045
z  ;  2,33   0,007
n1 n2 5 5

Formula Excel pentru calculul limitei:

=2,33*POWER((POWER(0,005;2)/5+POWER(0,0045;2)/5):1/2)

Prin urmare se consideră că numărul mediu al firului la cele două carde este același, adică
se acceptă ipoteza m1  m2 atunci când diferența d  x1  x2 se găsește în limitele – 0,007 și
0,007.

Mediile selecțiilor luate de la cele două carde sunt: x1  0,240 și x2  0,225 .

Diferența lor este: d  x1  x2  0,240  0,225  0,015 .

Deoarece diferența depășește limita superioară 0,007, deci d se află în intervalul critic,
considerăm că numărul mediu al firului la cele două carde nu este același.

Tema 4: Două mașini produc piese de același tip. Caracteristicile X1 și X2 reprezintă

dimensiunea pieselor produse de prima, respectiv a doua mașină, fiecare urmând legea de
distribuție normală, N(m1;0,02) respectiv N(m2; 0,15). Pentru fiecare caracteristică,
considerăm distribuția empirică de selecție:

 4,9 4,95 5,0 5,05   4,9 4,95 5,0 5,1

X1 :   X2 : 
 11 16 19 14  și 6 8 14 7  .

1. Găsiți un interval de încredere pentru diferența mediilor cu un nivel de semnificație α =

0,05.
2. Folosind α = 0,05, să se verifice ipoteza că mediile dimensiunilor pieselor produse de cele
două mașini sunt egale.

Rezolvare: Se dau distribuțiile normale N(m1;0,02) respectiv N(m2; 0,15), unde 0,02 și 0,15
reprezintă abaterile medii pătratice (standard).

Cunoscând abaterile medii pătratice, 0,02 pentru prima selecție și 0,15 pentru a doua
selecție, ne propunem să verificăm cu ajutorul mediilor selecțiilor X1 și X2 dacă mediile
necunoscute sunt egale.

Se înscriu în foaia Excel valorile din enunțul temei.

1. Se calculează mediile de selecție:

a x
1i 1i
4,9  11  4,95  16  5  19  5,05  14
x1  i 1
  4,98
n1 11  16  19  14

a x
2i 2i
4,9  6  4,95  8  5  14  5,1  7
x2  i 1
  4,99143
n2 6  8  14  7

Se aplică formula Excel

2. Se calculează diferența d  x1  x 2  0,0114285 .

3. Ipoteza m1 = m2 se va verifica cu ajutorul criteriului z, care se distribuie normal cu media 0

și dispersia 1.

Intervalul critic determinat pentru o valoare dată a nivelului de semnificație α = 0,05 este
definit de :

 12  22  12  22
x1  x 2   z   x1  x 2  z  
n1 n2 n1 n2
; .

1
Se determină valoarea funcției  ( z )  ;
2

1  0.05
( z )   0.475 .
2

Pentru valoarea de mai sus se identifică în tabelul distribuției normale (Tab.1, Anexa 1),
valoarea zα =1,96. Valoarea se poate determina cu funcția Excel =NORMSINV(0,975),
deoarece nivelul de semnificație pentru care se calculează limita din dreapta în cazul riscului
 0,05
bilateral simetric este 1    , adică 1  0,05   0,975 .
2 2

Valorile limitelor intervalului de semnificație vor fi:

  12  22 0.022 0.152
 z    1.96    0,049952
n1 n2 60 35

 12  22 0.022 0.152
z    1.96    0,049952 .
n1 n2 60 35

Formula Excel pentru calculul limitei:

=1,96*POWER((POWER(0,02;2)/60+POWER(0,15;2)/35);1/2)

Valoarea d = - 0,0114285 este cuprinsă în intervalul de mai sus, deci se poate adopta
ipoteza că mediile dimensiunilor pieselor produse de cele două mașini sunt egale.