Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dwadwada
Dwadwada
m m
Yik = pi * yi / pi ;
i=1 i=1
unde
pi – volumul de marfă pentru transportare la destinatari în
punctul i , t. ;
Xi şi Yi – coordonatele expeditorului , km.
i = 1,2… , m – numărul expeditorilor în microraioane.
Prin formule analogice se determină centrele de greutate a
microraionului pentru consumatori de marfă Xjk şi Yjk.
n n
Xjk = pj * xj / pj ; (2.2)
j=1
j=1
n n
Yjk = pj * xj / pj ;
j=1 j=1
1 2 3 4 5
B10 50 - - 5
0
B11 100 - - 1
0
0
B12 - - 200 2
0
0
B13 - 100 - 1
0
0
B14 - 50 - 5
0
B15 - - 100 1
0
0
B16 200 100 - 3
0
0
B17 - 50 - 5
0
B18 - - 100 1
0
0
B19 - 50 - 5
0
B20 - 50 - 5
0
B21 - - 150 1
5
0
B22 150 50 - 2
0
0
B23 150 50 - 2
0
0
B24 - - 100 1
0
0
B25 - 50 - 5
0
Tabelul 3.1
Distanţele dintre centrele de greutate
M M M M M
1 2 3 4 5
M – 3 3 7. 9
1 . . 6 .
2 6 2
M – 2 7. 8
2 . 2 .
2 5
M – 5. 6
3 2 .
4
M – 1 2 6 2 5 4
4 . . . . .
6 5 3 9 8
M – 2 6 6 4 2
5 . . . . .
5 9 9 7 8
Tabelul 3.2
Distanţele dintre expeditori şi centrele de greutate
M M M M M M M M M M
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
A 0. 2 3 8 9 7. 3. 5. 9. 9.
1 8 . . . . 2 0 2 1 1
6 5 5 5
A 2. 1 1 6 7 5. 2. 5. 8. 7.
2 6 . . . . 7 8 4 4 9
3 3 5 7
A 5. 3 1 3 5 3. 4. 6. 7. 6.
3 4 . . . . 7 1 0 3 1
6 8 6 1
A 6. 5 3 1 2 2. 5. 6. 5. 4.
4 9 . . . . 2 0 0 9 4
7 6 6 9
A 9. 9 6 2 0 2. 3. 6. 4. 2.
5 2 . . . . 5 9 8 4 1
1 5 0 4
4. Optimizarea fluxurilor de marfă
n
Xij = bj (i = 1,2, ... , n ) , Xij > 0;
j=1
n n
ai = bj (4.1)
i j
nn
Cij * Xij min
i j
unde
i – numărul de expeditori
j – numărul de destinatari
ai – limita ofertei
bj – limita cererii
cij – element al matricei întregi (distanţa dintre expeditori şi
destinatari)
xij – volumul de schimb de marfă între expeditori şi
destinatari.
B= n + m – 1 (4.2)
unde
n – numărul de rînduri în matrice
m – numărul de coloane în matrice
1.) Pentru rîndul sau coloana cu cele mai multe celule ocupate se
atribuie potenţialul cu valoarea 0;
2.) Cu ajutorul celulelor ocupate se determină potenţialele pentru
restul de rînduri şi coloane, în aşa fel ca distanţa dintre fiecare
celulă ocupată să fie egală cu suma potenţialelor rîndului şi
coloanei în care se află celula:
Cij = Ni + Mj (4.3)
3.) Una din condiţiile obţinerii planului optimal, este ca pentru
fiecare celulă liberă suma potenţialelor nu trebuie să
depăşească valoarea distanţei din această celulă.
Cij> Ni + Mj (4.4)
4.) Dacă în urma aplicării condiţiei (4.4) s-au obţinut mai multe
celule, alegem celula la care este diferenţa dintre suma
potenţialelor şi
distanţă – maximă.
Ni + Mj – Cij max (4.5)
5.) Pentru această celulă se efectuează un contur (o linie închisă),
astfel ca toate colţurile să fie în celule încărcate şi numai un
colţ în celula goală aleasă.
6.) Se determină colţurile pozitive (+) şi negative (-) ale
conturului, în aşa fel ca colţul în celula aleasă va fi pozitivă
(+), iar la restul colţurilor semnele se rînduiesc.
7.) Se determină celula cea mai puţin încărcată cu semnul
negativ (-), şi din conturul format din celule negative (-) acest
volum de încărcătură se scade, iar la celulele pozitive (+) se
sumează.
După modificarea planului iniţial, celulele goale din nou se
verifică şi operaţiile de la 1-7 (mai sus indicate) se vor repeta pînă
se va obţine planul optimal de întărire a destinatarilor după
expeditori.
Q P
M M M M M M M M M , o-
1 2 3 5 6 7 8 9 1 e te
0 x n-
p ţi
e al
d u
it l
o M
r j
- 5, + 2, 2, 5, 6, 5, 4,
A 7 9 2 0 0 9 4 40 -
6 3
4 0 3,0
, 1 ,
9 6
0
2 0 1
0 0
0 0
+ 7, - 6, 3, 3, 1 2 3
A 5 0 8 6 , , , 40 -
5 5 6 8 9
8 0 0,
, , 1 1 0
8 9 7
5 5
1 0 0
0
0
6 7, 5, 3 1 4, 3 2 2
A , 2 1 , , 3 , , , 45 0
1
7 5 5 5 5 0 0
0 1 1 1 1
0 0 5 0
0 0 0 0
Q
,
d 2 1 2 1 1 1 1 1 1
e 0 0 0 5 5 0 0 5 0
- 0 0 0 0 0 0 0 0 0
s
t
i
n
-
a
t
a
r
P
o
- 9 9 6 6 4 4 3 2 2
, , , , , , , , ,
3
t 9 7 6 7 5 5 5 0
e
n
-
ţ
i
a
l
u
l
N
i
M M M M M M M M M Q P
1 2 3 5 6 7 8 9 1 . o
0 l
a t
.
e M
x j
p
.
- 5, 3, + 2, 5, 6 5 4,
A4 7 6 2 0 , , 4
6 2 0 9 4 0
, 1 2 ,
0 ,
9 9
0 0
1 0 0 0 4
0
0
+ 7 5 - 3, 3 1 2 3,
A8 , , 8 , , , 9
5 5 9 6 6 6 8 4 -
, , 1 0
8 0
5 0
1 1 0 0 0
0 5 ,
0 0 7
A1 6,
7
7
,
5
,
3,
5
1,
5
4,
3
3
,
2
,
2,
0
0 2 1 5 5
1 1 1 1 4 0
0 0 5 0 5
0 0 0 0 0
Q,
la 2 1 2 1 1 1 1 1 1
0 0 0 5 5 0 0 5 0
des 0 0 0 0 0 0 0 0 0
.
Pot
.
Ni 6 5 3 6 4 4 3 2 2
, , , , , , , ,
5 3 2 7 5 3 5 5
1 1 1 1 4
0 0 5 0 5
0 0 0 0 0
Q
.
la 2 1 2 1 1 1 1 1 1
0 0 0 5 5 0 0 5 0
d 0 0 0 0 0 0 0 0 0
e
s
.
P 6 9 7 6 4 4 3 2 2
o , , , , , , , ,
t
. 5 5 4 7 5 3 5 5
N
i
M M M M M Q. P
1 2 3 4 5 exp ot
. .M
j
0, 2, 3 8 9
A 8 6 , , ,
5 5 5 30 0,
1
3
0
0 0 3
2, 1, 1 6 7
A 6 3 , , ,
3 5 7 35 -
2
3
5
0 0 7,
0
5, 3, 1 3 5
A 4 6 , , ,
8 6 1
3
1 2 30 -
0 0
0 0 0 4,
7
6, 5, 3 1 2
A 9 7 , , ,
6 6 9
4
3 40 0,
5
0 0 6
9, 9, 6 2 0
A 2 1 , ,
5 4
5
5 2 45 0
0 5
0 0
4, 5, 3 4 4
A 9 3 , , ,
3 1 5
6
40 3,
0 1
2, 5, 4 7 8
A 6 2 , , ,
4 6 1
7
3 50 2,
5
0 0 1
5, 7, 5 6 6
A 8 5 , , ,
9 3 0
8
40 1,
0 7
7, 8, 6 5 4
A 3 5 , , ,
9
6 7 9
1 1 0
0 5 ,
0 0 1
6, 7, 5 3 3
A 7 2 , , ,
1 9 5
1
0 4 -
5
0 0
,
1
Q
.
d 6 4 3 3 2 3
e 5 5 5 5 5 7
s 0 0 0 0 0 0
. 0
P
o
t 0 8 6 1 0
. , , , , ,
N 5 3 5 0 4
i
M M M M M Q P
1 2 3 4 5 . o
e
x t
p .
. M
j
0, 2 3, 8 9,
A 8 , 5 , 5
6 5 3 -
1
3 0
0
0 0 2
,
8
2 1, 1, 6 7,
A , 3 3 , 7
6 5 3 -
2
3 5
5
0 0 3
,
8
5 3, 1, 3 5,
A , 6 8 , 1
4 6 3 -
3
1 2 0
0 0
0 0 0 1,
5
6, 5 3 1 2,
A 9 , , , 9
7 6 6
4
3 4 0,
5 0
0 0 2
9, 9 6 2 0,
A 2 , , , 4
1 5 0
5
2 4 -
5 5
0 0 0,
4
4, 5 3 4 4,
A 9 , , , 5
3 3 1
6
1 4 0
5 0
0 0
2, 5 4 7 8,
A 6 , , , 1
2 4 6
7
3 5 -
5 0
0 0 1,
0
5, 7 5 6 6,
A 8 , , , 0
5 9 3 4 -
8
0
0 1,
3
7, 8 6 5 4,
A 3 , , , 9
5 6 7 1 -
9
5
0 1,
8
6, 7 5 3 3,
A 7 , , , 5
2 1 9
1
0 4 -
5
0 0,
5
Q
.
d 6 4 3 3 2 3
e 5 5 5 5 5 7
s 0 0 0 0 0 0
. 0
P 3 5 3 1 0
o , , , , ,
t 6 1 3 4 8
.
N
i
6. Elaborarea rutelor raţionale
unde
lînc – lungimea i, a parcursului cu încărcătură, km.
lgol – lungimea i, a parcursului în gol, km.
A1 25
0
30
0
A2 2
0
0
35
0
A3 10 15 50
0 0
10 20
0 0
A4 10 20 10
0 0 35 0
0
A5 15
0 25
0
A6 15 10
15 0 0
0
A7 20 50
0
35
0
A8 20
0
A9
A 50
10
În unele celule din planul suprapus există ambele înscrieri, ceea
ce înseamnă că între aceste puncte de încărcare şi descărcare este
rentabil de îndeplinit transportarea încărcăturii pe rute pendulare cu
volumul minim de marfă.
Volumul de transportare pe ruta pendulară A1-M1-A1 va fi 250 t.
În tabelul 6.2 sunt indicate toate rutele pendulare şi volumele de
marfă.
1 2 3 4 5
7. A7 – M7 – 3, 1,6 5
A7 2 0
8. A7 – M8 – 3, 1,9 1
A7 8 0
0
9. A8 – M8 – 3, 1,6 1
A8 2 0
0
1 A9 – M9 –A9 2, 1,2 1
0. 4 0
0
1 A10 – M6 – 3, 1,5 1
1. A10 0 5
0
1 A10 – M9 – 5, 2,5 1
2. A10 0 0
0
Rutele pendulare sunt rute raţionale, deoarece coeficientul de
utilizare a parcursului = 0,5.
Volumele de marfă transportate pe rutele pendulare se scad din
ambele înscrieri a celulei din planul suprapus (tabelul 6.3).
Valoarea de însumare a fiecărei înscrieri pe rînd sau coloană
trebuie să fie egale.Conturile, ce determină rutele circulare, se
construiesc în baza regulilor indicate mai sus, adică un contur cu
colturile în celule ocupate. Din toate colturile se scade volumul de
marfă cel mai mic ce reprezinta volumul transportat pe ruta
circulară dată. Se continuă pînă cînd în planul suprapus nu vor
exista celule ocupate.
Tabelul 6.3 Elaborarea rutelor circulare
M M M M M
1 2 3 4 5
A
1 5
0
A
2 1
5
0
A 5
3 5 0
0
A 1 2 1
4 0 0 3 0
0 0 5 0
0
A 1
5 5 2
0 5
0
A 1 1
6 1 5 0
5 0 0
0
A 5
7 1 0
5
0
A 2
8 0
0
A
9
A 5
1 0
0
La determinarea volumelor de transportare pe rutele circulare, se
ia în consideraţie numărul de parcursuri cu încărcătură.
Toate rutele circulare se verifică dacă sunt raţionale, adică
calculăm cu ajutorul formulei (6.1), coeficientul de utilizare a
parcursului.
Rutele circulare, volumele de marfă, parcursul şi coeficientul
sunt indicate în tabelul 6.4.
unde
lki – distanţa de la Î. T. A. – i, pînă la primul punct de încărcare
k, km.
A A2 A A4 A5
1 3
Î.T. 1, 1, 3, 3, 6,
A.1 1 5 0 8 8
Î. 3, 2, 0, 1, 3,
T 8 3 8 1 1
.
A
.
2
Î.T. 7, 6, 5, 4, 2,
A.3 1 8 1 0 8
M M M M M
1 2 3 4 5
Î. 1, 2, 1, 5, 6,
T 0 1 9 2 1
.
A
.
1
Î.T. 3, 3, 1, 2, 3,
A.2 9 2 8 2 1
Î.T. 6, 7, 5, 3, 3,
A.3 4 1 5 8 0
Valoarea lkj pentru ruta pendulară A1 – M1 – A1:
1
l1 = 1,1 + 1,0 – 0,8 = 1,3 km
1
l1 = 3,8 + 3,9 – 0,8 = 6,9 km
1
l1 = 7,1 + 6,4 – 0,8 = 12,7 km
N Mărimea lkj, km
r. Ruta Î. T. A. – 1 Î. T. A. – 2
1. A1 – M1 – 1,3 6,9
A1
2. A2 – M2 – 2,3 4,2
A2
3. A3 – M2 – 1,5 0,4
A3
4. A6 – M6 – 4,5 1,9
A6
5. A7 – M1 – 0,3 5,1
A7
6. A7 – M7 – 1,2 5,0
A7
7. A7 – M8 – 2,9 5,8
A7
8. A8 – M8 – 4,6 6,4
A8
9. A9 – M9 – 8,7 7,2
A9
1 A10 – M6 – 6,4 3,5
0. A10
1 A3 – M3 – 3,1 0,8
1. A3
1 A10 – M9 – 6,3 4,2
2. A10
La întărirea rutelor circulare este necesar de acordat atenţie
tuturor variantelor posibile de dare a automobilului la încărcare.
Pentru ruta circulară A1 – M8 – A8 – M1 – A1 există două variante
de dare a automobilului la încărcare:
1 variantă- A1 – M8 – A8 – M1 – A1
2 variantă- A8 – M1 – A1 – M8 – A8
1 variantă A1 – M8 – A8 – M1 – A1
1
l1 = 1,1 + 1,0 – 0,8 = 1,3 km
1
l2 = 3,8 + 3,9 – 0,8 = 6,9 km
3
2 variantă A8 – M1 – A1 – M8 – A8
1
l1 = 3,3 + 2,9 – 1,6 = 4,6 km
1
l2 = 4,1 + 3,9 – 1,6 = 6,4 km
3
N lkj,
r Ruta km
. Î. T. A. Î. T. A.
–1 –2
1 A1 – M8 – A8 – M1 – A1 1,3 6,9
.
2 A5 – M6 – A10 – M10 – A5 10,9 4,6
.
3 A4 – M5 – A5 – M4 – A4 7,4 1,7
.
4 A3 – M4 – A4 – M3 – A3 2,5 0,8
.
5 A6 – M6 – A4 – M3 – A6 1,2 0,3
.
6 A4 – M5 – A5 – M4 – A4 7,4 1,7
.
7 A10 – M5 – A5 – M6 – A10 6,4 3,5
.
8 A6 – M4 – A4 – M3 – A6 1,2 0,3
.
9 A9 – M10 – A5 – M6 – A10 8,7 7,2
. –
M9- A9
1 A6 – M5 – A5 – M8 – A8 0,9 2,0
0 – M7 – A6
.
1 A7 – M2 – A2 – M8 – A8 – 0,3 5,1
1 M1 – A7
.
1 A7 – M7 – A6 – M10 – A5 – 0,3 5,1
2 M4 – A4 – M2 – A2 – M8
. – A8 – M1 – A7
1 A7 – M7 – A6 – M4 – A4 – 0,3 5,1
3 M2 – A2 – M8 – A8 – M1
. – A7
8. Alegerea mijlocului de transport
unde
lîk – parcursul cu încărcătură, km.
lnul – parcursul nul, km.
Vt – viteza tehnică, km/h.
Durata funcţionării sistemei: Ts., este limitată de regimul de lucru
a mecanismelor de încărcare- descărcărcare şi se determină prin
începerea şi încheierea turei de lucru.
Ritmul de lucru a sistemei, R., va fi determinată în cea mai mare
parte de ritmul de lucru a punctului de încărcare sau descărcare.
Viteza de exploatare:
lînc = P / Q; km (10.10)
Productivitatea mijlocului de transport: se determină în tone sau
tone – kilometru:
W Q = Q / AM , t (10.11)
WP = P / AM , t*km (10.12)
Bibliografie
1. НиколинВ.И.Aвтотрaнспортный Процесс и оптимизaция
его элементов – Н; Трaнспорт, 1990, 191 с.
2. Воркут A. И. Грузовые aвтомобилъные перевозки – 2-е
изд., перераб. и доп. – К; Вищa шк. Глaвное изд. 1986,
447 с.
3. Кожин A. П. Мaтемaтические методы в плaнировaнии и
упрaвлении грузовыми aвтомобилъными перевозкaми:
Учеб. пособие для студентов экон. спец. вузов. – М;
Высшaя школa, 1979, - 304 с.
4. Геронимус Б. Л. Мaтемaтические методы плaнировaния
грузовых aвтомобилъных перевозок, - М; Трaнспорт,
1972.
5. Пaнов С. A. Модели мaршутизaции нa aвтомобилъном
трaнспорте, - М. Трaнспорт, 1974.
6. Голованенко С. Л., Жaровa О. М., Мaсловa Т. И.,
Посшпой В. Г. Спрaвочник инженера – экономиста
автомобилъного транспорта/. Под. ред. Голованенко С.
П. – третъе изд., перераб. и доп. – К; Техника, 1991, -
351 с.
7. Понизовкин А. Н. и другие. Краткий автомобилъныи
справочник, - М; Транспорт, 1984, - 224 с.