RAP - eval.IMPACT MEDIU Inchidere Balan

SC
CEPROMIN
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Simbol :
PROIECTUL DE ICHIDERE SI ECOLOGIZARE A MIEI BALA, jud. Harghita CP – CM - 20
SA
FOAIA FIALA
Lucrarea:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CU PRIVIRE LA ,,PROIECTUL TEHIC DE ÎCHIDERE ŞI
ECOLOGIZARE A MIEI BALA, JUD. HARGHITA”
Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT
Simbol : CP – CM - 20
Beneficiar : S.C. CONVERSMIN S.A. BUCURESTI
Lucrarea contine un numar total de 136 pagini scrise, . . . pagini diferite si 17 piese desenate.
Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactată de ing. Moga Marinela.
Lucrarea a fost multiplicată într-un număr de 3 exemplare, a căror destinaţie este următoarea:
• exemplarele nr. 1, 2 : S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti

• exemplarul nr. 3 : S.C. CEPROMIN S.A. Deva
Şef proiect: ing. Auner Florica __________________

Responsabil S.M.C.: ing. Ciobanu Paul __________________
136
SC
CEPROMIN
SA
AEXE - PIESE DESEATE
Pl. nr.
1. Plan de incadrare in zona 1
2. Plan de situatie Incinta si Halda Put nr.1 2

3. Plan de situatie Incinta si Halda Put nr.3 3
4. Plan de situatie Incinta St. Ventilatie si Halda Gal.11A, 13 A 4
5. Plan de situatie Halde de steril Gal.14, 16, 17 5
6. Plan de situatie Incinta Flotatie Centru 6
7. Plan de situatie Incinta Flotatie Nord 7
8. Plan de situatie Incinta Depozit nr.6 - Iaz decantare nr.1 8
9. Plan de situatie Incinta Cariera Balan 9
10. Plan de situatie Incinta si Iaz decantare nr.4 10
11. Plan de situatie Incinta Sociala 11
12. Plan de situatie Incinta Izvorul Olt 12
13. Plan de situatie – Regularizarea albiei r. Olt – zona iazuri nr.2 si 3 13a ; 13b
14. Plan de situatie – Regularizarea albiei r.Olt – zona Stadion oras Balan 14
15. Plan de situatie – Regularizarea albiei r.Olt – zona parau Varsaroaia 15
16. Plan de situatie Incinta Statiei de epurare 16
135
SC
CEPROMIN
SA
AEXE – PIESE SCRISE
1) Certificat de urbanism nr.175 / 15.09.2008 – com. Sandominic - extravilan, cod 537275 ;

2) Certificat de urbanism nr. 26 / 03.09.2008 – terenuri si constructii oras Balan, cod 535200;
3) Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 348 / 06.03.2007 ;
4) Aviz de gospodarire a apelor nr. 170 / 17 august 2009 privind Inchiderea si ecologizarea
minei Balan – Directia Apelor Olt ;
5) Avizul 34 / 19.06.2009 privind documentatia tehnica de inchidere si ecologizare a iazului de
decantare nr.4 Balan – Fagu Cetatii
6) Acordul nr.34 / 24.06.2009 privind respectarea exigentelor de performanta referitoere la
siguranta barajelor, pentru solutia tehnica din proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a iazului de
decantare nr. 4 Balan
134
SC
CEPROMIN
SA
garantie a lucrarilor executate (2 ani) si perioada post-inchidere (3 ani haldele, 30 ani iaz 4).
Nr. Factorul de mediu / Parametrii urmariti In perioada de In perioada In perioada

executie lucrari de garantie post-inchidere
1. APA
1.1 Calitatea apelor de mina evacuate pe Gal.11 b
Gal.13, Gal.Antoniu-St.ep, apa limpezita de la semestrial lunar lunar
Iaz decantare nr.4 : pH, suspensii, rez. fix, Ca, semestrial semestrial
Mg, CCO-Cr, SO42-, Fe, Mn, Cu, Zn, Pb
1.2 Calitatea receptorilor naturali din zonele de
influenta a lucarilor si a haldelor steril, a apelor semestrial lunar lunar
de mina-St.ep., a iazului 4: r.Olt, pr. Bailor, pr. semestrial semestrial
Drumu Coastei, pr.Varsaroaia, pr.Fagul Cetatii
Mici, pr.Varac: pH, suspensii, reziduu fix,
sulfati, Ca, Mg, CCO-Cr, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn
2 AER
2.1 Probe aer din perimetrele haldelor, iazului, semestrial semestrial semestrial
carierei (zone active): pulberi, CO, SO2 , NO2
3 SOL
3.1 Urmarirea vizuala a posibilelor scurgeri de zilnic
materiale poluante
Sol amplasament halde, iaz 4, cariera, 3 incinte anual anual
4 STABILITATE TEREN/IVEL HIDROSTATIC
4.1 Monit. stabilitate halde, iaz 4 prin masuratori - semestrial anual
topometrice : 30 + 17 borne topo
4.2 Masuratori nivel hidrostatic la iazul 4 - 11 - semestrial semestrial
tuburi piezometrice
5 ZGOMOT/VIBRATII
5.1 Nivelul de zgomot in zonele asezarilor umane, trimestrial - -
in timpul transporturilor
În concluzie, se estimeaza ca activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare

a minei Balan, vor produce o poluare/un impact asupra factorilor de mediu: APA, AER si SOL,
SUBSOL, VEGETATIE, FAUA, ASEZARI UMAE care se va situa in limitele admise de
normativele speci ce.
133
SC
CEPROMIN
SA
- Urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la iaz, halde si/sau în
terenurile limitrofe ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;
- Resturile menajere si industriale (gunoi), deşeurile nepericuloase şi cele inerte, rezultate pe
parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate zilnic in containere speciale;
- Se vor folosi vase colectoare a scurgerilor accidentale de ulei si/sau combustibili din utilaje
si autobasculante ;
- Prepararea betonului se va efectua, cu echipamente mecanice, numai în locuri special
amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu
echipamente speciale;
- Reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de
transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu sisteme
de filtrare a gazelor (catalizatori), care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a
zgomotului in timpul functionarii motorului si perfecţionarea reţelei explozivilor (la operatia
de impuscare);
- În cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare cu explozivi se va
restrictiona programul de demolare cu exploziv de la 8:00 – 18:00;
- Redarea în circuitul natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal,
insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc
- Intreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului.
- Monitorizarea calitatii aerului (in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu
vanturi), a apelor, a stabilitatii haldelor de steril si iazului si a zgomotului, in vederea tinerii
sub control a poluarii factorilor de mediu;
8.9. Sistemul de control si urmarire a factorilor de mediu – aer, apa, sol

Pe parcursul executarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, in vederea
diminuarii impactului produs asupra factorilor de mediu, dar si in perioada de garantie a lucrarilor si
perioada post-inchidere, s-a instituit un sistem de urmarire a factorilor de mediu sol, apa, aer,
prezentat mai jos:
- Monitorizarea factorilor de mediu (sol, apa, aer), a stabilitatii terenurilor (haldele de steril si
Iazul de decantare nr.4), a zgomotului, vibratiilor si a conditiilor meteorologice pe perioada de
executie a lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a perimetrelor Minei Balan.
- Monitorizarea factorilor de mediu (sol, apa, aer), a stabilitatii terenurilor (haldele de steril si
Iazul de decantare nr.4) si a lucrarilor de reconstructie ecologica a zonelor afectate, in perioada de
132
SC
CEPROMIN
SA
vegetal, etc) în timpul operaţiilor mecanizate de curăţire şi nivelare a terenurilor;

- Se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau
material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu
metale grele, suspensii sau alti compusi;
- Se vor utiliza numai echipamente nepoluante la executarea lucrarilor de amenajare a raului
Olt, a parau Varsaroaia, etc (consolidare maluri, regularizare albii);
- Se vor decolmata şi curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc)
canalele de evacuarea a apelor de mina, apei din iaz si canalele de garda (rigole), in special
după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură
mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri proiectaţi,
permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – paraul Bailor, paraul Drumul Coastei,
paraul Varsaroaia, raul Olt, cu suspensii sau diverse materiale.
- Supravegherea exfiltraţiilor, respectiv apele subterane din zona aval a iazului de decantare 4,
prin 3 puţuri hidrogeologice de control, amplasate pe direcţia de curgere a pânzei freatice;
- Transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc. care genereaza praf
excesiv) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu
autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de materiale;
- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, a căror motoare (Euro 3) să asigure o
combustie bună, astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai
reduse;
- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din
zonele limitrofe si stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere si/sau
basculare. Prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;
- Restrictionarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport (autobasculante) la 25 - 30
km/h, utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate, reglarea corespunzatoare a motoarelor,
evitarea accelerarilor sau franarilor bruste si limitarea încărcăturii utile în autobasculante ;
- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor
chimice explozive;
- Pentru asigurarea stabilităţii iazurilor de decantare, a haldelor, a carierei, a suprafeţei
terenurilor, a versanţilor şi taluzelor, se vor respecta elementele geometrice specifice:
înălţime, lăţime, unghi de taluz, dimensiunile zidurilor de sprijin, întreţinerea canalelor de
gardă/rigolelor, a galeriei de deviere pr. Varsaroaia, etc, pentru evitarea antrenării
materialului din amonte, a surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;
131
SC
CEPROMIN
SA
reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se
afla la cca. 300 m), va fi nesemnificativ.
Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada
derularii proiectului de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, cu efect benefic şi asupra
situaţiei economice din localităţile învecinate.
Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la
nivelul locuitorilor şi nu există public posibil nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de
vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.
Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan nu va avea influenta majora asupra

caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astefel incat aceasta nu sufera modificari sau
schimbari majore in urma punerii in aplicare a acestuia.
In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii

unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, este practic
inexistent.
8.8. Masuri de diminuare a impactului

Limitarea impactului pe care activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a
minei Balan, le vor avea asupra mediului înconjurător, se realizeaza prin masuri constructive si prin
modul de organizare si gestionare a lucrarilor.
Pentru prevenirea si diminuarea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor
de investitie, este necesară luarea următoarelor măsuri:
- Verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (utilaje, autobasculantele) utilizate,
pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului si in
parametrii stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în
ateliere specializate. Basculantele vor fi menţinute curate în timpul lucrului, atât în zona
şantierului cât şi în afara acestuia;
- Materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri
metalice, moloz, reziduuri de carburant, etc., vor fi depozitate separat în zone special
amenajate (pentru evitarea infiltratiilor pana la panza freatica);
- Marcarea, cu indicatoare sau prin imprejmuire, a limitelor canalelor prin care se evacueaza
apele de mină de la galeriile Antoniu Sud si Paralel - pentru a se evita poluarea apelor de
mină si a apei raului Olt cu suspensii sau diverse materiale (scurgeri de steril, pământ
130
SC
CEPROMIN
SA
va produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre

majore.
In zona de impact a activitatiilor din cadrul lucrarilor de reconstructie ecologica a minei
Balan, nu sunt semnalate specii rare, ocrotite prin lege, amenintate cu disparitia, sau arii
protejate, iar in zonele limitrofe nu sunt rezervatii naturale sau imprejurimi cu limite impuse
de natura peisagistica, arhitectonica, etnografica, dar exista specii rare, cu valoare stiintifica
cum ar fi capra rara, cocosul de munte, floarea de colt.
8.6. Impactul produs asupra peisajului

Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minei Balan, şi anume lucrarile de inchidere si
reconstructie ecologica, vor imprima zonei unui aspect specific de santier, care va avea impact
negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară a cadrului
natural şi peisagistic.
Prin lucrarile/măsurile de reconstrucţie ecologică, de refacere a mediului care vor fi executate
pe amplasamentul minei Balan, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea
lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută, efectele finale fiind minime. Putem afirma că
impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.
8.7. Impactul produs asupra aşezărilor umane si altor obiective

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul minei Balan se afla pe teritoriul orasului
Balan si a comunei Sandominic.
Perimetrul minier Balan, cuprinde locatii care sunt amplasate in general la distanta de
asezarile umane, insa alte locatii (ex. incinte) sunt amplasate in orasul Balan si in apropiere, distantele
variaza de la 300 – 500 m pana la 2 km fata de cele mai apropiate gospodarii particulare.
Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a
zonelor afectate, ce constau în demolari de constructii, procesarea materialelor demolate, transportul
şi depunerea materialelor rezultate din demolări (moloz), transportul diverselor materiale necesare,
lucrari de constructie si reabilitare, etc., sunt: praful, noxele gazoase (CO, NO2, SO2, etc), zgomotul si
vibratiile.
Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de
motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.
În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând
în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei,
129
SC
CEPROMIN
SA
terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de
reconstructie ecologica, nefiind afectate populatii de specii migratoare.
Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele minei Balan - se pot identifica urmatorii
factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:
• noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare
Diesel. Gazele de combustie de la autovehiculele contin : CO, CO2, SO2, NO2, HC
(hidrocarburi nearse), plumbul (aerosoli) conţinut în vaporii de benzina sub forma de
tetraetil de plumb Pb(C2H5)4 ;
• praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport,
demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile
şi eventuale metale (Pb, Cu, Fe, Mn);
• noxele gazoase si praful (pulberi in suspensie si sedimentabile) eliberate din operatia de
impuscare cu explozivi (pentru o singura lucare – galeria paralela de deviere a pârâului
Vărsăroaia);
• zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de
demolare, rambleerea puturilor, procesarea molozului, activitatea utilajelor, etc).
Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, existând posibilitatea
ca unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.
Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului pe frunzele
plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca
efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de creştere a acestora.
Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local si temporar, limitat la imediata vecinătate a
minei Balan si a drumurilor de acces.
La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi
neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a
prafului depus pe frunze.
Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi
faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se
vor situa preponderent sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se
estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu
vor produce un impact negativ cuantificabil.
In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan
128
SC
CEPROMIN
SA
extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

● Lucrările de punere in siguranta, asigurare a stabilitatii si ecologizare/amenajare a iazurilor,
haldelor, depozitelor de concentrat de pirita, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact
temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier.
Transportul si imprastierea concentratului de pirita pe plaja iazului 4, transportul materialului din
demolari si folosirea lui la rambleieri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente
negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor
(executie drumuri si terasamente, transport, imprastieri materiale [concentrat, pamant, sol vegetal,
etc.], rambleieri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii iazurilor, haldelor,
terenurilor, etc si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un
impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.
In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se
vor executa – ziduri de sprijin/protectie, canale de garda, consolidari, rambleieri, indiguiri,
terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de
ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu
suprafata (galerii de costa, suitori, puturi) si golurile de surpare vor fi rambleiate, iar prin plantare de
pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor
Concluzie:
In conditii normale de desfasurare a lucrarilor, daca prevederile proceselor de inchidere
si ecologizare vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul
negativ din punct de vedere al poluarii solului in perioada activitatii desfasurate, va fi diminuat,
limitandu-se la incintele/perimetrele miniere, iar in zonele adiacente (zonele de influenta a
iazului, haldelor), impactul va fi nesemnificativ.
8.5. Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre (biodiversitatea)

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a
minei Balan, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra
florei si faunei.
Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere Balan, poate influenta
ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise, si care vor alunga
animalele salbatice si pasarile din zona.
Se considera astfel ca impactul asupra biodiversitatii va fi de nivel ridicat, fara insa a produce
dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor
127
SC
CEPROMIN
SA
Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

ecologizare:
● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului,
modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier
● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de
teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi
utilizate ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonei si la renaturarea/revegetalizarea
terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.
● Exploziile datorate impuscarii cu explozivi vor avea un impact fizic (mecanic) asupra
solului, manifestat prin dislocarea unei importante suprafeţe de sol si roca, si vor produce vibratii de
tip seismic si suprapresiuni din frontul undei de soc, care pot genera aparitia in sol a deformatiilor si
fisurilor. Marimea deformatiilor din sol depinde de operatiile de impuscare, fiind direct proportionala
cu cantitatea de explozivi detonata.
Lucrarea miniera la care se va folosi exploziv este a doua galerie de deviere a paraului
Varsaroaia paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de galeria existentă şi paralel
cu aceasta).
Formaţiunile geologice (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase, clorito – sericito – grafitoase),
prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor geotehnice, hidrologice şi tectonice
au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi străbătut de galeria de deviere între
albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără fenomene de instabilitate, pante
abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a apelor subterane fiind temporar si
nesemnificativ.
● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere,
dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, sau in timpul
dezafectarii rezervoarelor din depozitele de combustibili ce mai contin reziduuri de carburanti sau
uleiuri. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de
masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice.
Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol
poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi prelevat, depozitat în ambalaje de
plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate.
Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă manipularea si depozitarea
acestora se va face corespunzător şi numai în zona special amenajată. De aceea, se considera ca o
poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii
126
SC
CEPROMIN
SA
maxime admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 4.2.2.b.).

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate
(reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse
mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).
Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum
ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de
transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează
concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe
drumurile de acces si in timpul diferitelor lucrari, se va putea face numai prin măsurători. Acestea se
vor efectua in locuri si pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrarii si căii de transport,
pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.
In aceste conditii, impactul lucrarilor de investitie asupra aerului se va situa in limite
admisibile.
Concluzii :
►Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, vor avea
un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate
masurile adoptate pentru protectia mediului, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii
aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va
datora substantelor chimice explozive rezultate prin impuscarea cu explozivi si demolarilor,
acestea constituind o sursa periodica de scurta durata.
8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minei Balan,
se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor.
In timpul realizării lucrărilor de inchidere, şi reconstrucţie ecologică sursele posibile de
afectare si contaminare ale solului si subsolului , pot fi:
- traficul autovehiculelor si utilajelor in timpul lucrului si transporturilor, prin
degajarea prafului si noxelor gazoase si depunerea lor pe sol;
- scurgerile de combustibili, ulei sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal,
ciment, balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;
- posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpari în terenul limitrof
puturilor sau golurilor de surpare, etc, ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare,
impuscare).
125
SC
CEPROMIN
SA
Ploile de intensitate mare si de lunga durata, precum si topirea brusca a zapezilor pot marii
volumul de apa din raul Olt peste cota de inundatie, dar datorita regularizarii, consolidarii albiei
raului Olt si a lucrarilor pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia, riscul de inundare sau alunecare a
terenului in zona perimetrelor miniere este practic inexistent.
In concluzie, eventualul impact negativ a activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor

miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de
suprafata), este temporar si nesemnificativ, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea
ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic,
si atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale
(pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, reziduuri combustibil, ulei)
Activitatea de inchidere si ecologizare a minei Balan, nu va avea impact asupra apelor
subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor:
- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice;
- din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale;
- apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante
poluante/chimice care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor
contine eventuale suspensii anorganice solide (nepoluante chimic).
8.3. Impactul produs asupra aerului

În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxe gazoase si
pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii
atmosferice sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acestea sunt:
- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare,
derocare/impuscare cu dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului
Vărsăroaia), rambleieri, nivelari, incarcare-descarcare autobasculante, care datorita
dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare,
de impuscare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;
- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe
drumurile de acces, si cele rezultate prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si
uscat de pe suprafetele haldelor si iazului, situatie in care debitul masic al pulberilor emise
se va situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima prevazuta de Ordinul 462/93 ;
- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate
pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, care se situeaza sub valorile
124
SC
CEPROMIN
SA
1. Instalatie de stocare si dozare var ;

2. Instalatie automata pentru pregatire si dozare solutie lapte de var ;
3. Instalatie de neutralizare (precipitare – decantare);
4. Instalatie filtrare si depozitare namol
► Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina
B. LUCRARI DE MOITORIZARE
1. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de inchidere si
reconstruţie ecologică (3 ani);
2. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de garanţie a lucrarilor de inchidere si
ecologizare a minei Balan si a zonelor afectate de activitatea din acest perimetru minier (2 ani);
3. Monitorizarea post-inchidere a factorilor de mediu si a lucrarilor de reconstructie ecologica
a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4
8.2. Impactul produs asupra apelor

Din activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare nu vor rezulta ape uzate
menajere sau tehnologice, deci nu vor fi deversări de ape industriale uzate în apele de suprafaţă.
Cantitatea de ape pluviale care spala perimetrele miniere unde se desfasoara activitatea de
inchidere si care pot transporta materiele poluante si materiele in suspensie, ce apot ajunge in emisari,
este dependenta de regimul pluviometric al zonei.
Apele pluviale din zonă sunt evacuate în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă.
In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan exista riscul
deversarilor de materiale fluide (reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din rezervoarele si
bazinele existente in incintele miniere - depozit de carburanti, ce urmeaza a fi dezafectate, si/sau de
produse petroliere de la utilaje) si materiale solide (deseuri din demolari, concentrat pirita, pământ,
etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in
apa freatica.
Sursa de poluare posibila pentru apele subterane o constituie apele meteorice ce spala
suprafetele miniere, prin infiltrarea in sol, cu influenta neglijabila, nesemnificativa.
Eventualul impact negativ asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este
temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de
intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.
123
SC
CEPROMIN
SA
• Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform
proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ
vegetal şi plantare de puieţi;
• Drenarea şi consolidarea zonei aval a digului de amorsare a barajului din aval, prin
asigurarea scurgerii dirijate a apei provenite din infiltraţii sau izvoare şi asigurarea
scurgerii apei gravitaţional;
• Supraînălţarea şi consolidarea digului de gardă existent amplasat în zona amonte de

barajul din amonte, contra acţiunilor negative produse de apele de viitură ale pârâului
Vărsăroaia;
• Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene,

acoperirea taluzelor cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi.
► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA)TARE )R. 1
► Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru
► Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor

• Decolmatarea canalizarii orasului Balan pe traseul pe care s-au transportat concentrate
• Strămutarea depozitului de concentrate de pirită din Incinta Izvorul Olt şi Flotaţie Centru
pe Iazul de decantare 4
► Alte lucrări recomandate:

• Lucrari de amenajare a scurgerii apelor de mina de la gal.13, gal. 11 bis si gal.6 (Put nr.5)
• Alimentare cu apa potabila pe strada Oltului si strada Oltaka
► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt:

• Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km) ;
• Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);
• Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de deviere
şi confluenţa cu râul Olt ;
• Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă
pârâul Lunca Mare cu râul Olt
► Lucrări de construire Statie de epurare ape de mină din galeria Antoniu Sud
Statia de epurare va fi compusa din:
122
SC
CEPROMIN
SA
i) Lucrări de stabilizare - Zid de sprijin

j) Lucrari de dirijare apelor pluviale prin canale de gardă
Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele de
steril fondului forestier, sunt urmatoarele:
- Lucrări de stabilizare şi lucrări pregătitoare, înainte de refacerea peisagistică (degajare
corpuri straine, nivelare teren, scarificare);
- Consolidarea taluzelor prin terasare (cleionaje);
- Consolidarea taluzelor cu zid de sprijin;
- Dirijare apelor pluviale prin canale de gardă;
- Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor (grăpatul în vederea
însămânţării şi plantării; aşternerea pământului vegetal în grosime de 20 cm pe toată
suprafaţa; administrare de îngrăşăminte organice - gunoi de grajd, în doză de 20 /ha pe
taluze şi terase);
- Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare (însămânţarea cu ierburi
perene - 0,6 kg/100 mp; udarea suprafeţelor);
- Lucările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire (plantarea puieţilor de molid
în gropi de 30x30x40 cm, pe terase şi taluze, cu pământ vegetal în gropile de plantare
(0,036 mc/groapă).
►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA)
► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA)TARE )R. 4

Lucrările de amenajare, ecologizare pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei pe toată
perioada post închidere şi protecţia mediului, vor cuprinde:
• Executarea de canale de gardă pe versanţii iazului pentru colectarea apei meteorice de pe

versanţi şi din bazinul iazului şi dirijarea ei spre zona amonte unde va fi evacuată prin
galerii spre râul Olt;
• Amenajarea parţială a suprafeţei iazului cu mijloace mecanice, pentru crearea unei pante
de scurgere a apelor provenite din precipitaţii de pe suprafaţa iazului către zona în care
sunt amplasate în prezent sondele inverse funcţionale şi în care va fi amplasat un
deversor cu nivel liber;
• Acoperirea suprafeţei iazului cu pământ vegetal de 20cm grosime, însămânţarea lui şi

plantarea de puieţi;
121
SC
CEPROMIN
SA
− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei

Sândominic;
− fertilizarea solului (administrarea de îngrăşăminte);
− însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost pregătit
terenul si udarea suprafetelor.
Ansamblul lucrarilor amintite mai sus se vor executa în următoarele incinte:
- Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp)
- Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp)
- Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp)
- Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp)
- Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp)
- Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, suprafaţa de
teren înierbată = 14.000mp)
- Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, suprafaţa de
- Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, suprafaţa de teren
înierbată = 2.000mp)
– Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp)
– Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, suprafaţa de
- Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, suprafaţa de teren
3. LUCRARI DE ELIBERARE A TEREULUI ŞI REABILITARE ECOLOGICĂ A

ZOELOR AFECTATE – PUERE I SIGURATA SI REDARE I CIRCUITUL SILVIC (incinte,
halde, carieră, iaz decantare nr. 4 si nr. 1, amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de
epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)
► Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a HALDELOR DE STERIL: Halda de
steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A,
Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria 17, constau în:
f) Lucrari pregatitoare
g) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare
h) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire
120
SC
CEPROMIN
SA
Centrală, Galeria nr.6 de la Put nr. 5, Galeria Mihai, Galeria 7, Galeria de aeraj de la
Putul 3, Canal de aeraj Incinta Put 3.
►Lucrari pentru depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, ce vor cuprinde:
- Lucrari pentru Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m
- Lucrari pentru Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m
- Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe
- Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A
- 2 diguri
- Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m
- Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă
- Lucrari pentru Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru
fundaţii utilaje, o cameră pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente
statiei
2. LUCRARI DE DEMOTARE, DEZAFECTARE SI DEMOLARE A STRUCTURILOR,

UTILAJELOR, COSTRUCTIILOR SI TUTUROR UTILITATILOR
Demontarea, dezafectarea, demolarea utilajelor, construcţiilor de suprafaţă, utilitatilor si
principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:
− demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor;
− îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice;
− rambleerea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile
şi compactarea până la nivelul existent al solului;
− degajarea amplasamentului de moloz, spărturi, metale şi îndepărtarea de pe şantier a
metarialelor inacceptabile;
− nivelarea mecanica a terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi
redarea în circuitul iniţial;
− recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor
valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în
care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate;
− scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm;
− curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;
− acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10cm,
împrăştiat şi nivelat cu buldozerul;
119
SC
CEPROMIN
SA
In conditii normale de fuctionare a activitatiilor din cadrul lucrarilor de inchidere si

ecologizare a minei Balan, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra sanatatii umane
este redus, iar impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.
8 - REZUMAT FARA CARACTER TEHIC
Denumirea obiectictivului de investiţii este PROIECT TEHNIC DE INCHIDERE SI

ECOLOGIZARE A MINEI BALAN.
Perimetrul minier Balan este amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, in
apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de 42 km, Nord, de
resedinta judetului Harghita, Miercurea Ciuc, iar uzina de preparare a fost amplasata in partea nordica
a orasului Balan.
Din punct de vedere geografic perimetrul minier Fagul Cetăţii este situat pe Valea Oltului,
cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.
Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni - Târgu
Mureş este asigurată prin şoseaua asfaltată Bălan – Sândominic D.J 125
8.1. Lucrarile de investitii propuse

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele principale
lucrari:
A. LUCRARI DE ICHIDERE SI ECOLOGIZARE A MIEI BALA
1. LUCRARI DE ICHIDERE A GURILOR DE MIA SI A CELORLALTE CAI DE
ACCES I SUBTERA (executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si
lucrari pentru depozitul subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A :
►Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran:
- Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora
- Plăci din beton armat pentru acoperirea puturilor, suitoarelor şi rambleerea acestora.
Lucrările de închidere a minei Bălan vor cuprinde:
- Lucrari miniere verticale – rambleieri si executie placi de beton armat pentru: Puţ
nr. III, Put nr. I, Puţ nr. V, Suitorii de la depozitul de explozivi Incinta Centrală, Suitorii
de la galeria Carol;
- Lucrări miniere orizontale – rambleieri si executie diguri de beton pentru: Galeria
de coastă 11 bis, Galeria de coastă 11 şi 11Paralel, Galeria de coastă 11 A, Galeria de
coastă 13, Galeria de coastă 13 A, Galeria de acces la depozitul de exploziv Incinta
118
SC
CEPROMIN
SA
Matricea de evaluare a riscului poluarii amplasamentului

Tabel nr. 7.2.
r. Factor de Poluant Pericol Mod de poluare Proba- Gravi- Risc Remed
crt. mediu bilitate tate iere
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Pulberi in suspensie 2 2 4 Da
1. Aer si sedimentabile Asfixiant Dispersie aer
Dioxid de sulf 1 1 1 Da
Dioxid de azot 1 2 2 Da
CO (CO2) 2 2 4 Da
Apa de Variatii de debit Temporar Inundatii 2 1 2 Nu
suprafata, pH 1 1 1 Nu
2. rau Olt, Suspensii, Reziduu fix Actiune 2 1 2 Da
parauri Dispersie apa
Ioni de metale grele sistematica 1 1 1 Da
Sulfati, Ca, Mg 1 1 1 Da
Variatii de debit Temporar Inundatii 1 1 1 Nu
Apele pH 1 1 1 Nu
3. subterane Suspensii, Rez.fix Actiune 1 1 1 Nu
Dispersie apa
Ioni de metale grele sistematica 1 1 1 Nu
Sulfati, Ca, Mg 1 1 1 Nu
Distrugerea fertilitatii 1 2 2 Da
Metale grele 1 2 2 Da
4. Sol Hidrocarburi (HTP) Actiune Contact direct 2 2 4 Da
Ocupare teren sistematica 2 1 2 Da
Pierderea utilitatii 2 2 4 Da
initiale
Intensitate 2 2 4 Da
Influente asupra Efecte 2 1 2 Da
5. Zgomot biosferei si asez.umane psihologice si Propagare in aer
vibratii Disconfort psihic ontologice 1 2 2 Da
Disconfort ergonomic 2 2 4 Da
Fauna acvatica Disparitie - 1 1 1 Nu
Fauna terestra - 1 2 2 Da
Pasari - 1 2 2 Da
6. Ecosisteme Flora spontana Afectare - 1 1 1 Da
Fond silvic specie - 1 1 1 Da
Culturi agricole - 1 1 1 Nu
Specii protejate - - - - -
Conform datelor din tabelul nr. 7.2., rezulta urmatoarele valori ale gradului de risc :
- aer risc = 11
- apa de suprafata risc = 7
- apa subterana risc = 5
- sol risc = 14
- zgomot, vibratii risc = 12
- ecosisteme risc = 8
Din cele prezentate in tabelul nr.7.2., se constata ca cel mai afectat factor de mediu ar putea fi :
solul si aerul (zgomot si vibratii), cu disconfort ergonomic.
117
SC
CEPROMIN
SA
Evaluarea riscului se bazeaza pe un sistem de clasificare in functie de factorii probabilitate

de aparitie a unui eveniment si gravitate a unui eveniment.
Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este
descrisă astfel:
Risc = Pericol x Expunere
Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde
probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.
Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii
3 - mare 3 - majoră
2 - medie 2 - medie
1 - mică 1 - uşoară
Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Cu cat
rezultatul este mai mare, cu atat mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea
riscului.
Cand in evaluare exista un numar mare de agenti poluanti importanti, atunci se efectueaza un
rezumat al informatiilor sub forma unei matrice, prezentata in tabelul nr. 7.2. de mai jos.
116
SC
CEPROMIN
SA
- Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzurilor, constau remodelarea acestora, consolidarea

taluzelor prin terasare, stabilizare cu ziduri de sprijin, corectare panta taluz, creare prism, regularizare,
consolidare maluri, etc.
- Pentru prevenirea unor accidente potenţiale, datorate manipulării diferitelor materiale,
substante (explozivi, deseuri, etc), personalul va trebui să cunoască normele generale, departamentale
şi specifice de protecţia muncii, să cunoască bine modul de intervenţie în caz de incendiu, dispunerea
şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.
- Respectarea procedurilor de revizii si reparatii a utilajelor si mijloacelor de transport care
activeaza pe amplasamentele miniere si transporta materialele necesare, precum si asigurarea
asistentei tehnice corespunzatoare la executarea acestora.
- Respectarea programului de monitorizare in cadrul obiectivelor din zona.
- Inteventia rapida pentru eliminarea avariilor si remedierea factorilor de mediu afectati.
Evaluarea riscului cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale,
presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau
de a fi în contact cu el.
Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi
probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a
se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:
• sursa de pericol (poluarea);
• vectorii de transfer;
• ţinta (sursa protejată).
Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

− natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;
− caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,
volatilitatea, biodegrabilitatea).
Vectorii de transfer sunt:
− aerul;
− apa (subterană şi de suprafaţă);
− solul (ca suprafaţă de contact).
Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.
115
SC
CEPROMIN
SA
Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

Conducerea unităţii va elebora Instrucţiuni proprii pentru lucrările de dezafectare şi va lua
toate măsurile de protecţie a muncii necesare la dezafectarea activelor, a materialelor, instalaţiilor şi
utilajelor.
Titularul de activitate trebuie să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile
pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment, în conformitate cu Legea 307/2006 privind
apărarea împotriva incendiilor şi O.M.A.I. nr. 163/2007 privind Normele generale de apărare
împotriva incendiilor..
Managementul securitatii va cuprinde :
- planurile si masurile generale pentru limitarea riscului unor accidente;
- masuri de transmitere a informatiilor autoritaţilor responsabile;
- masuri privind pregatirea personalului pentru prevenirea oricaror accidente, pentru
interventia in cazul unui accident si pentru limitare a consecintelor acestuia;
- planurile de interventie in caz de accidente, avarii, care pot avea impact major asupra
sanatatii personalului si mediului inconjurator.
In conditii normale de functionare, prin respectarea disciplinei in munca si a tehnologiilor
lucrarilor prevazute, activitatea depusa nu prezinta un risc de declansare a unor accidente sau avarii
cu impact major asupra factorului uman si a mediului inconjurator.
Surse de risc
Situatia de risc privind activitatea din cadrul lucrarilor, poate aparea in cazul folosirii,
manipularii necorespunzatoare a utilajelor, materialelor, explozivilor, la nerespectarea tehnologiilor
lucrarilor de demolare, dezmembrari, excavare, impuscare, stabilizare/consolidare, rambleere, etc.. In
acest caz apare riscul de poluare pentru sol si aer.
Masuri de prevenire a riscurilor

Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de
proiectare şi execuţie, exploatare, dezafectare, prelucrare si ecologizare a obiectivului, respectându-se
cu stricteţe prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare.
Pentru prevenirea unor eventuale accidente, surpari, alunecări de teren în zonele miniere –
puturi, galerii, respectiv halde, iazuri, maluri (riscuri naturale), se vor realiza lucrări de stabilizare a
terenurilor, taluzelor, astfel:
- Lucrări de stabilizare se vor realiza pe toate suprafeţele ce pot fi eventual afectate de
fenomene de instabilitate.
114
SC
CEPROMIN
SA
Inundaţii
Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan nu este încadrat
în zonele de risc natural – Inundaţii (nu este afectat de inundatii).
Alunecări de teren
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan este încadrat în
zonele de risc natural – Alunecari de teren cu potential de producere a alunecarii, mediu (alunecare
primara), iar comuna Sandominic este incadrata in zona de risc natural - Alunecari de teren cu
potential de producere a alunecarii, scazut-mediu (alunecare primara).
In concluzie, principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasamentul minei Balan este
posibilitatea apariţei surparilor, alunecărilor de teren în zona puturilor, galeriilor, haldelor, iazului, în
cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi de foarte mare intensitate si de lunga
durata) şi/sau posibile eroziuni în zonă.
Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă si măsurile prevăzute
pentru evitarea unor pagube, constau în:
- lucrările proiectate nu influenţează negativ obiectivele existente în zonă, acestea fiind
amplasate la distanta, o parte din lucrari, la finalizarea lor, influentand pozitiv situatia actuala;
- în raza perimetrului lucrarilor propuse nu sunt instituite zone de protecţie;
- executia lucrarilor se va face cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a
stabilităţii terenurilor (taluzelor haldelor, iazului, albii/maluri rau, parau, etc);
- zonele cu activitati in desfasurare vor fi delimitate astfel încât să nu fie afectate zonele
adiacente.
- traficul autovehiculelor prin zone populate, se vor efectua in conditiile impuse pentru
evitarea poluarii/afectarii factorilor de mediu si asezarilor umane si evitarea unor accidente sau avarii
care pot avea impact asupra mediului si populatiei.
7.2. Accidente potentiale si analiza de risc

Activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan se va desfasura in
conformitate cu prevederile legale referitoare la normele de protectie a muncii (SSM) si paza contra
incendiilor (PSI) si procedura in caz de accidente.
La închiderea perimetrelor tratate în prezenta documentaţie, se respectă prevederile Legii
Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
113
SC
CEPROMIN
SA
7 - SITUATII DE RISC
Evaluarea riscului pentru amplasamentul minei Balan se poate face pentru două situaţii de risc:
1. Riscuri naturale: datorate erozunii solului, posibilelor alunecări de teren si fenomenelor
naturale;
2. Accidente potenţiale aparute prin incalcari grave ale disciplinei in munca sau de
nerespectare a tehnologiilor operatiilor executate :
• evaluarea riscului apărut la folosirea unor cantitati necorespunzatoare de explozivi si
nerespectarea dispozitiilor de impuscare;
• nerespectarea tehnologiilor operatiilor din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare:
la demolari, dezmembrari, excavare, impuscare, lucrari de stabilizare/consolidare,
rambleere, etc. Nerespectarea tehnologiilor pot conduce la accidente de munca, surpari
ale haldelor sau taluzurilor iazului, carierei, etc;
• manipularea incorecta a utilajelor si manipularea neglijenta a diferitelor materiale
(substanţe cu grad ridicat de inflamabilitate şi cu potenţial de poluare al mediului în
cazul deversărilor accidentale);
• colmatarea canalelor de garda (rigolelor) perimetrale, a canalelor, sondelor inverse de
scurgere si evacuare a apelor de mina si apei din iaz;
7.1. Riscuri naturale

Cutremur
Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100 / 1992, amplasamentul cercetat se
incadreaza in zona seismica „E”, cu urmatoarele caracteristici :
- coeficientul de seismicitate Ks = 0,12
- perioada de colt Tc = 0,7 sec
În cazul depăşirii sarcinilor seismice conform Normativ P100/92, în zona de amplasament

minei Balan, se pot produce modificări structurale care în funcţie de situaţie vor putea fi remediate.
Echipa de specialişti după o expertiză prealabilă, va delimita zona avariată, va stabili lucrările
necesare în vederea remedierii şi vor contracta aceste lucrări cu firme care dispun de specialişti şi
utilaje necesare în acest sens..
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan este încadrat în
zonele de risc natural – Cutremure cu o intensitate seismica de VII grade MSK.
112
SC
CEPROMIN
SA
Figura 1. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu
AER
SOL,
FAUNA, ASEZARI
VEGETATIE UMANE
Nb AER = 8
APA
Nb SFV = 7
Nb AS.UM = 9
Nb APA = 9
I.P.G. = S i / Sr = 200 / 136 = 1,47 activitatea analizata va afecta mediu in limite admisibile
111
SC
CEPROMIN
SA
Valoarea indicelui de
poluare globala Efect asupra mediului înconjurator
IPG
1 Mediu natural neafectat de activitatea antropica

Mediul este supus efectului activitatii umane, în limite admisibile
1–2
Mediul este supus efectului activitatii umane provocand starea de
2–3
disconfort formelor de viata
Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor
3–4
de viata.
Mediul este grav afectat de activitatea umana si este periculos pentru
4–6
formele de viata.
Mediul este degradat , impropriu formelor de viata
>6
Pentru obiectivul studiat, relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de mediu este o
figura geometrica neregulata, a carei suprafata reala Sr = 136,0 , incadrata intr-un patrulater regulat a
carui suprafata ideala Si = 200,0
Indicele de poluare globala pe care il vor determina lucrarile de inchidere si reconstructie
ecologica a amplasamentului minei Balan, va fi:
I.P.G. = 200, 0 / 136,0 = 1,47
I.P.G. = 1,47 deci < 2 ⇒ Mediul este afectat de activitatea umana în limite admisibile.
Figura nr.1 , de mai jos, reprezinta evaluarea impactului asupra mediului:
110
SC
CEPROMIN
SA
► Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de
mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate
corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.
Factori de mediu IC b
SOL, SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA 0,50 – 1,00 7
APA 0 – 0,25 9
AER 0,25 – 0,50 8
ASEZARI UMANE 0 – 0,25 9
Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

- Factorul de mediu SOL, SOBSOL, VEGETATIE, FAUNA va fi afectat în limite admise,
nivel 3;
- Factorul de mediu APĂ va fi afectat in limite admise, nivel 1;
- Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 2
- Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 1.
► Calculul indicelui de poluare globală

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare
a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea
ideală Si şi starea reală Sr a mediului.
Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală
prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:
Si
I.PG = unde: Si = suprafata ideala ; Sr = suprafata reala
Sr
Atunci cand:
I.PG = 1 – nu exista poluare, nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu
I.PG > 1 – exista modificari de calitate a factorilor de mediu.
În functie de valoarea indicelui de poluare globala s-a stabilit o scara de calitate din care
rezulta impactul asupra mediului, respectiv efectul activitatii antropice asupra factorilor de mediu
analizati, si care este prezentata în tabelul de mai jos:
109
SC
CEPROMIN
SA
− Mediul este degradat

3 Ic = -0,25 → -0,025 − Nivel 1
− Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic = -0,025 → -0,0025 − Nivel 2
− Efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub -0,0025 − Nivel 3
− Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
► Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL, VEGETATIE, FAU)A (IC SSVF)

Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati de lucrarile de inchidere si
ecologizare, prin modificarea proceselor pedogenetice.
Prin lucrarile de ecologizare prevazute, impactul asupra acestor factori de mediu va fi mult
diminuat, incat afectarea mediului se va incadra in limitele admise, ceea ce corespunde unui indice de
calitate IC SSVF = 0,50 – 1,00 rezultand o nota de bonitate Nb = 7
► Indice de calitate pentru APA (IC APA)
Având în vedere faptul că în perioada lucrarilor, de pe amplasamentele miniere nu vor rezulta
ape uzate din activitatile depuse, lucrarile nu vor intercepta stratul freatic, ele situandu-se deasupra
nivelului hidrostatic, iar receptorii naturali din zona vor prelua doar apa de precipitatii care va depasi
capacitatea de retentie a solului si de drenare prin fisuri si crapaturi, factorul de mediu apa va fi
afectat in limite admisibile, rezultand un indice de calitate: IC APA = 0 – 0,25 ⇒ Nb = 9
► Indice de calitate pentru AER (IC AER)
Din cele prezentate in documentatie, factorul de mediu aer va fi influenţat de funcţionarea
motoarelor auto si de diferite operatii din cadrul lucrarilor - demolare, puscare cu explozivi,
rambleere, etc., dar va fi afectat in limitele admise.
Se apreciaza un indice de calitate IC AER = 0,25 – 0,50 cu nota de bonitate Nb = 8
► Indice de calitate pentru ASEZARI UMA)E (IC AsUm)
Datorită faptului că obiectivul analizat nu va aduce prejudicii aşezărilor umane (cele mai
apropiate gospodarii pariculare sunt la cca 300-500 m pana la 2 km de zona obiectivului), impactul
asupra aşezărilor umane nu va avea efecte negative, activitatea resimtindu-se doar in zonele de
circulatie a autobasculantelor pe drumurile ce trec prin zone locuite. Realizarea investitiei poate avea
efecte pozitive asupra populatiei din zona, prin crearea de locuri de munca.
Se apreciaza un indice de calitate IC AsUm = 0 – 0,25 ⇒ Nb = 9
108
SC
CEPROMIN
SA
unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară
de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea
naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de
gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
În cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor trei
factori de mediu (apă, aer, sol), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor.
Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la
realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică
pentru suprafata ideala (Si) poate fi un triunghi echilateral sau un patrulater regulat (pentru 3 sau 4
factori de mediu). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se
obţine un triunghi sau un patrulater interior, cu suprafaţa mai mică (Sr).
Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două
suprafeţe (ideală şi reală)
Estimarea indicilor de calitate a-i mediului înconjurător se face după scara de bonitate a
acestora, prezentată în tabelul următor:
ota de Valoarea IC Efectele activitatii asupra mediului
bonitate inconjurator
10 Ic = 0 − Mediu neafectat
− Mediu afectat în limite admise

9 Ic = 0,0 - 0,25 − Nivel 1
− Influenţe pozitive mari
8 Ic = 0,25 - 0,50 − Nivel 2
− Influenţe pozitive medii
7 Ic = 0,50 - 1,0 − Nivel 3
− Influenţe pozitive mici
− Mediu afectat peste limitele admise
6 Ic = -1,0 − Nivel 1
− Efectele sunt negative
5 Ic = -1,0 → -0,5 − Nivel 2
4 Ic = -0,5 → -0,25 − Nivel 3
107
SC
CEPROMIN
SA
6. AALIZA ALTERATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI
6.1. DESCRIEREA ALTERATIVELOR studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia din ele
Planul de incetare a activitatii (PIA) si Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei
Balan, cuprinde o singura varianta de inchidere, cea conform prevederilor continute in manualul de
inchideri elaborat de Ministerul Economiei si Finanţelor - Directia Generala Resurse Minerale, toate
inchiderile si ecologizarile unitatilor miniere fiind realizate in mod unitar.
Inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata – inchiderea gurilor de mina si a
celorlalte căi de acces în subteran (galerii de coasta, suitori, puturi) se face in varianta inchiderii cu
diguri de beton, rambleere si placi de beton. S-a ales acesta varianta deoarece stratul de roca deasupra
galeriilor este mai mic de 50 m. Nu s-a folosit varianta rapirii sustinerii metalice, inundarii sau
parasirii lucrarii in starea in care se alfa datorita instabilitatii terenului.
Se specifica faptul, ca datorita fondurilor de finantare limitate, s-a ales varianta clasica de
ecologizare a amplasamentelor miniere - încadrarea în mediu ambiant si redarea in circuitul silvic
prin înierbare si împădurire, in locul posibilitatii de utilizare a suprafetelor perimetrelor miniere
ecologizate ca zone de servicii (spatii de birouri, sali de conferinte, spatiu expozitional, centru
informational, centru comercial, reprezentante banci, fast food-uri, restaurante, institutii de
invatamant) sau locuri de agrement, recreere (parcuri, locuri de antrenament)
6.2. AALIZA MĂRIMII IMPACTULUI

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele
de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de
mediu.
Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi
privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu
şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.
Metoda Rojanschi se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de
calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite
compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite
condiţii de dezvoltare.
Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza
unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a
106
SC
CEPROMIN
SA
- urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor
apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril – prelevare semestriala
● Monitorizarea factorului de mediu aer si a conditiilor meteorologice
- recoltarea periodica de probe de poluanţi gazoşi si pulberi in suspensie (aerosoli) din
perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si analizarea lor in
laborator de specialitate (semestrial)
5.3. Monitorizarea post-inchidere (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz nr.4)
Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un
sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu post-inchidere:
● Monitorizarea factorului de mediu sol
- urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a
iazului de decantare nr.4 şi analizarea lor în laborator de specialitate (anual);
- urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare si haldelor de steril de mină;
- urmărirea stabilitatii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele topo
amplasate pe haldele de steril si pe iazul de decantare (30 + 17 borne topo);
- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare
respectiv plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de
decantare (nr.1 si nr.4).
- intretinerea/curatirea canalelor de garda pentru indepartarea diverselor materiale antrenate
de apele meteorice de pe versanţi;
- masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice (11) ale iazului de decantare nr.4.
● Monitorizarea factorului de mediu apa
- urmarirea periodica – timp de 30 ani pentru iazul de decantare si 3 ani pentru haldele de
steril: zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor de punere in siguranta si
ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de epurare si a
apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;
- urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor
apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril – prelevarea se va efectua
semestrial
● Monitorizarea factorului de mediu aer a conditiilor meteorologice
- recoltarea periodica de probe de poluanţi gazoşi si pulberi in suspensie (aerosoli) din
perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si analizarea lor in
laborator de specialitate (semestrial).
105
SC
CEPROMIN
SA
- recoltarea periodica de probe de pulberi in suspensie, CO, SO2 din incitele si zonele
supuse ecologizarii şi analizarea lor in laboratoare de specialitate
● Monitorizarea factorului de mediu zgomot si vibratii
- in perioada de executie a lucrarilor, a transportului prin zonele rezidentiale, se impune
monitorizarea zgomotului – semestrial. Limita maxima admisa la locurile de munca
pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, conform H. G. nr. 493/2006, iar
conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul
de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea
maxima admisibila de 65 dB(A), iar pentru traficul auto pe strazile de legatura limita
este 80 dB(A)-nivel de zgomot de varf
5.2. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani)

Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora,
evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde
următoarele sectiuni:
● Monitorizarea factorului de mediu sol
- urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a
- urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare nr.4 si haldelor de steril de mină;
- urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele
amplasate pe haldele de steril si pe iazul de decantare (30 + 17 borne topo), semestrial;
- intretinerea/curătirea canalelor de evacuare a apelor de mină si a tuturor canalelor de
garda, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice si a împiedica
pătrunderea materialelor antrenate in emisari;
- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv
plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de decantare
(nr.1 si nr.4);
- urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, suitori, galerii, etc.;
- masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice (11 buc) ale iazului nr.4, semestrial.
● Monitorizarea factorului de mediu apa
- urmarirea periodica – timp de 2 ani, zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor
de punere in siguranta si ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a
apelor Statiei de epurare si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;
104
SC
CEPROMIN
SA
5 - MOITORIZAREA
Pe parcursul executarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, in vederea
diminuarii impactului produs asupra factorilor de mediu, s-a instituit un sistem de urmarire a
factorilor de mediu sol, apa, aer.
► Sistemul de monitoring cuprinde:
5.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor
● Monitorizarea factorului de mediu sol va cuprinde :
- urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi sau substanţe
din rezervoare (dezafectate) sau din motoare, în timpul executării divereselor operatii ;
- urmărirea vizuala a posibilelor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, concentrat pirita,
pămînt vegetal, ciment, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de depozitare
atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de
ecologizare;
- recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte
asupra asezarilor umane si ecosistemelor, (din incitele ce fac obiectul lucrarilor de
inchidere si ecologizare), probe ce vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru
determinarea pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn, Pb, Fe, Mn, Cd, Cr, Ni.
● Monitorizarea factorului de mediu apa va cuprinde :
- urmarirea debitelor apelor de mina evacuate (galeria Antoniu-Statie epurare, gal.11
bis, gal.13) si a calitatii tuturor apelor de mina si a apei limpezite evacuata din iazul
nr.4, prin recoltarea de probe si analizarea lor in laborator de specialitate in vederea
determinarii compozitiei fizico-chimice;
- urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali din zonele de influenta a apelor de mina, a
haldelor de steril si a iazului de decantare nr.4: a pârâului Bailor, paraului Drumul
Coastei, paraului Fagul Cetatii Mici, paraului Varac, paraului Varsaroaia si raului Olt -
in amonte si aval de puctele de descarcare a apelor de mina si a apelor limpezite din iaz,
respectiv in amonte si aval de haldele de steril, prin prelevarea periodica de probe si
analizarea lor in laborator de specialitate pentru determinarea compozitiei chimice: pH,
suspensii, rez. fix, sulfati, carbonati, Ca, Mg, metale gr.-Fe, Mn, Zn, Cu, Cd, Ni
● Monitorizarea factorului de mediu aer
- urmărirea vizuală sau cu echipament special pentru motoare, a prafului şi gazelor
generate de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc)
utilizate la lucrările de dezafectare şi ecologizare;
103
SC
CEPROMIN
SA
In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii

unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, este practic
inexistent.
4.7.2. Masuri de diminuare a impactului

In zona perimetrelor miniere exista obiective civile amplasate la distante variabile incepand de
la cca. 300 – 500 m pana la 2 km.
Pentru prevenirea si ameliorarea riscului poluării asezarilor umane din zona limitrofa
perimetrelor miniere, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetrele miniere, in timpul transportului
materialelor, pe toata durata lucrărilor de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, este necesară
luarea următoarelor măsuri speciale:
- acoperirea basculantelor pe timpul transpostului materialelor care generează praf si/sau
umectarea lor;
- prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;
- stropirea materialelor (rezultate de la demolare) în zona de depunere si a cailor de rulare (a
cailor de acces in perimetrele de lucru si in zonele exterioare);
- demolarea cu explozivi (unde este cazul) se va executa (pe cât posibil) cu cantitatea
minima necesara, cu o degajare minima de noxe toxice si praf;
Masuri de ameliorare a nivelului de zgomot:

- pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 25 - 30
km/ora;
- programul de demolare cu exploziv va fi restrictionat intre orele 8 – 16, de luni până
vineri.
Măsurile de ameliorare pentru evitarea poluării cu noxe gazoase pe timpul lucrărilor vor
elimina riscul influenţei îmbolnăvirii populaţiei.
Măsurile luate pentru reducerea nivelului de zgomot datorită transportului şi manipulării
materialelor cu autobasculante previne disconfortul pentru aşezările umane.
4.8. CODITII CULTURALE SI ETICE, PATRIMOIUL CULTURAL

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. In vecinatatea
amplasamentului minei Balan nu sunt monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau
arhitectonic, zone de interes traditional.
102
SC
CEPROMIN
SA
reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se
afla la cca. 300 m), va fi nesemnificativ.
Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB,
conform H. G. nr. 493/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru expunerea la riscurile
generate de zgomot.
Pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta şi deosebita,
conform Ordinului nr. 933 / 2002, aceasta limita se reduce la 75 dB si respectiv 60 ÷ 50 dB, iar
conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot
propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea maxima admisibila de 65
dB(A).
Din cele prezentate in cap 4.2. rezulta ca activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si
ecologizare a minei Balan, va avea un impact asupra calitatii factorului de mediu AER ce se va situa
in limite admisibile, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului.
Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va datora substantelor chimice explozive,
prafului, rezultate prin impuscarea cu explozivi, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata
Zona Balan, care a polarizat cu cativa ani in urma interesul unor importante intreprinderi cu
capital de stat (societati miniere), dispune de o importanta rezerva de forta de munca.
Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada
derularii proiectului de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, cu efect benefic şi asupra
situaţiei economice din localităţile învecinate.
Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la
nivelul locuitorilor şi nu există public posibil nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de
vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.
In timpul derularii lucrarilor de investitie exista riscul apariţiei unor accidente sau avarii care
pot avea impact asupra mediului si/sau populatiei din perimetrele minei Balan, cum ar fi:
- accidente de circulaţie a mijloacelor care transportă materiale;
- manevrarea incorectă la încărcarea şi descărcarea materialelor;
- manevrarea incorecta a materialului exploziv ;
- pierderi de materiale – moloz, ciment, pământ in timpul transportului
Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan nu va avea influenta majora asupra

caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astefel incat aceasta nu sufera modificari sau
schimbari majore in urma punerii in aplicare a acestuia.
101
SC
CEPROMIN
SA
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECOOMIC
4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential
Din punct de vedere administrativ, amplasamentul minei Balan se afla pe teritoriul orasului
Balan si a comunei Sandominic.
Perimetrul minier Balan, cuprinde locatii care sunt amplasate in general la distanta de
asezarile umane, insa alte locatii (ex. incinte) sunt amplasate in orasul Balan si in apropiere, distantele
variaza de la 300 – 500 m pana la 2 km fata de cele mai apropiate gospodarii particulare.
Datele despre zona Bălanului, provin încă din secolul XIV, după cum dovedesc registrele
comunei Sândominic, aflata la 6km de Bălan - mineritul în regiune a început din sec. XVII, în timpul
domniei lui Apaffy Mihaly (1661-1690). Se făcea comerţ cu: lemn animale mari şi mici.
Istoricul localităţii se leagă de cel al descoperirii zăcămintelor de cupru şi al exploatării
acestui zăcământ.
Populaţia orasului Balan in anul de recensamant 2002 a fost de 7902 locuitori, iar in 2006 de
cca. 7000 locuitori.
Principala ocupatie a locuitorilor a fost mineritul si extractia, prelucrarea si extractia în
subteran şi în carieră a minereului de cupru.
Cele mai atractive obiective turistice din zona Balanului sunt: Lacul Roşu, Izvorul Oltului,
Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratica (1600 m) numită şi Piatra Unică prin aspectul inedit pe care îl are,
Barajul Mesteacănul, Cabana pădurarului, Pestera Şugo, Monumentul Bathory
Astăzi, Bălanul este un oraş relativ nou: cu o istorie bine definită clădit cu muncă şi sudoare
cu urcuşuri şi coborâşuri, oţelit în tumultul frământărilor subterane -“exploatări miniere”.
Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a
zonelor afectate, ce constau în demolari de constructii, procesarea materialelor demolate, transportul
şi depunerea materialelor rezultate din demolări (moloz), transportul diverselor materiale necesare,
lucrari de constructie si reabilitare, etc., sunt: praful, noxele gazoase (CO, NO2, SO2, etc), zgomotul si
vibratiile.
Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de
motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.
În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând
în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei,
100
SC
CEPROMIN
SA
Modul de utilizare a terenului in zona amplasamentului minei Balan, in suprafaţă totală de

147,8 ha, este după cum urmează:
- halde 19.610 m2
- iazuri de decantare 1.096.183,81 m2
- drumuri 146.043 m2
- incinte 215.926,02 m2

Impactul pe care îl va avea activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare asupra
peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor consta în
măsuri de ecologizare a suprafeţelor afectate, descrise in capitolul 1.3.
Principalele lucrări privind refacerea mediului afectat de activitatea minei Balan, vor fi legate
de inchiderea lucrarilor miniere si renaturarea suprafetelor afectate de activitatea miniera - refacerea
terenurilor/solurilor şi asigurarea stabilităţii acestora (închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de
acces în subteran - executarea de diguri, plăci de beton, rambleeri, etc.; lucrari pentru depozitul
subteran de deşeuri solide; dezafectarea, demolarea structurilor, utilajelor, constructiilor, etc) si
eliberarea terenurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor afectate – punere in siguranta si redare in
circuitul silvic (amenajare incinte, halde, carieră, iaz decantare nr.4, nr.1 si asigurarea stabilitatii
acestora, amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)
Concomitent cu principalele lucrari care se vor executa, se va efectua si monitorizarea
factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de reconstruţie ecologică, in perioada de
garanţie a acestora (2 ani) si monitorizarea post–inchidere (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru
iaz decantare nr. 4).
Sunt însă necesare şi lucrări menite să îndepărteze din perimetrele miniere, toate potenţialele
surse de poluare şi protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.
În acest sens, se vor efectua următoarele lucrări:
- retragerea tuturor utilajelor şi a instalaţiilor de pe amplasamente;
- transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea lucrarilor
executate;
- nivelarea tuturor zonelor excavate si a platformelor ;
- redarea în circuitul natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal,
insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc.
99
SC
CEPROMIN
SA
4.6. PEISAJUL
Orasul Bălan este situat în N-E judeţului Harghita zona centrală a Carpaţilor Orientali la
poalele Hăşmaşului Mare la alt. N de 46, 30° long. E de 25,44° .
Relieful este tipic de munte, cu o configuraţie frământată, versanţi cu pante mari. Bălanul este
străjuit de Hăşmaşul Mare, Hăşmaşul Mic şi Tarcău - altitudinea variază de la 850 m la nivelul
oraşului, până la 1792 m, în cel mai înalt punct al Masivului Hăşmaş.
Perimetrul Sucursalei Miniere S.C BĂLAN S.A este amplasat la poalele versantului vestic al
masivului Hasmas, in apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de
42 km nord de Municipiul Miercurea Ciuc şi la cca 11 km est de gara Izvorul Olt.
Din punct de vedere geografic perimetrul minier Balan-Fagul Cetăţii este situat pe Valea
Oltului, cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea
Ciucurilor.
Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni -
Târgu Mureş este asigurată prin şoseaua Bălan – Sândominic D.J 125.
Relieful zonei analizate este specific montan, având cota cea mai mare dealul Fagul Cetăţii.
Prin zonă curg râuri şi torenţi care au format văi adânci şi torenţi ce ajung până la 450.
Vegetaţia aparţine zonei alpine şi subalpine, de esenţă lemnoasă, predominată de specii de
conifere, mai puţin specii foioase. Vegetaţia ierboasă este reprezentată prin plante furajere, regiunea
având numeroase păşuni.
Hidrografic, regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a raului Olt şi se
caracterizează printr-o reţea hidrografică densă al cărei debit variază în funcţie de cantităţile de
precipitaţii, relativ abundente. Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii este străbătut de pârâul Vărsăroaia
4.6.1. Impactul prognozat

Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minei Balan, şi anume lucrarile de inchidere si
reconstructie ecologica, vor imprima zonei unui aspect specific de santier, care va avea impact
negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară a cadrului
natural şi peisagistic.
Prin lucrarile/măsurile de reconstrucţie ecologică, de refacere a mediului care vor fi executate
pe amplasamentul minei Balan, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea
lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută, efectele finale fiind minime. Putem afirma că
impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.
98
SC
CEPROMIN
SA
Activitatea desfasurata nu are impact transfrontier, avand in vedere distanta mare pana la
granitele cu tarile vecine.
In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan va
produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre majore.

Masurile care se pot lua in activitatea de reconstructie ecologica a minei Balan, pentru a evita
sau diminua poluarea mediului inconjurator sunt:
- utilizarea de utilaje EURO 3 (cel puţin EURO 2) la transport şi a catalizatorilor de gaze
de eşapament la celelalte utilaje ;
- reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de
transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu
sisteme de filtrare a gazelor, care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a zgomotului
in timpul functionarii motorului si perfecţionarea reţelei explozivilor (la operatia de
impuscare);
- limitarea încărcăturii utile în autobasculante şi a vitezelor de trafic a autobasculantelor la
20 – 30 km/ora, pentru evitarea ridicarii si imprastierii prafului si ameliorarea nivelului
de zgomot;
- măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea stropirii cu apă atât a
materialului care se încarcă în autobasculante, a materialului depozitat, a suprafetelor
neecologizate cât şi a drumurilor de acces / a cailor de rulare;
- pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 25–30
km/ora;
- în cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare cu explozivi se va
restrictiona programul de demolare cu exploziv de la 8:00 – 18:00
Masurile de diminuare a impactului se vor lua in perioada de executie a lucrarilor in zonele
care vor deveni zone active. Lucrarile vor viza atât stoparea eroziunii solului cât şi reconstrucţia
ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie ierboasă şi
diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului regiunii.
Evolutia renaturarii suprafetelor se va monitoriza si post-inchidere, pe o perioada de 5 ani.
In acest mod impactul asupra biodiversitatii va disparea dupa terminarea lucrarilor, creându-se
conditii de reluare a ciclurilor de viata a biotopurilor terestre din zona.
97
SC
CEPROMIN
SA
creştere a acestora. Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local si temporar, limitat la
imediata vecinătate a minei Balan si a drumurilor de acces.
La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi
neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a
prafului depus pe frunze.
Efectele poluantilor asupra vegetatiei si faunei depind de :

- concentratia si tipul de actiune a cestora ;
- forma chimica a poluantilor, si solubilitatea acestora in apa si sol ;
- specia plantelor ;
- procesele de absorbtie-desorbtie ;
- conditiile de mediu – de sol si clima.
Modul de manifestare a emisiilor de poluanti asupra vegetaţiei şi faunei terestre
Emisiile de SO2 provoaca distrugerea clorifilei din tesuturile plantelor (mai ales frunzele
mature sunt afectate) care se decolorează datorită metabolizarii SO2 –ului.
În cazul animalelor, SO2 produce tulburări la nivelul aparatului respirator asupra organelor de
simţ, ţesuturilor superficiale, scăderea fecundităţii, leziunea ficatului, etc.
Expunerea la $O2 un timp mai îndelungat la concentraţii mai mari de 25 ppm NO2, determină
apariţia unor leziuni necrotice pe frunzele plantelor.
Acţiunea pulberilor asupra vegetaţiei se manifestă prin obturarea asteolelor şi reducerea
numărului stomatelor funcţionale.
În cazul animalelor, pulberile produc o poluare de inconfort şi frecvente tulburări la nivelul
aparatelor respirator şi digestiv.
Plumbul se acumulează de regulă la suprafaţa solurilor, el fiind preluat uşor de plantele cu
sistem radicular dezvotat la nivelul orizontului biologic.
Efectele negative ale prezenţei plumbului în sol se regăsesc prin încetinirea sau blocarea
proceselor de fermentaţie, fapt ce conduce implicit la diminuarea recoltelor. Plumbul se acumulează
în plante (frunze, paie, boabe, tuberculi) de unde trece la consumatori.
Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi
faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se
vor situa preponderent sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se
estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu
vor produce un impact negativ cuantificabil.
96
SC
CEPROMIN
SA
vegetatiei.
Relatiile nivel de poluare - simtomatologie fiziologica se analizeaza grupat, intrucat diferiti
agenti poluanti provoaca dereglari caracteristice care afecteaza si influenteaza starea vegetatiei.
Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a

minei Balan, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra
florei si faunei.
Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere Balan, poate influenta
ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise, si care vor alunga
animalele salbatice si pasarile din zona.
Se considera astfel ca impactul asupra biodiversitatii va fi de nivel ridicat, fara insa a produce
dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor
terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de
reconstructie ecologica, nefiind afectate populatii de specii migratoare.
Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele minei Balan - se pot identifica urmatorii
factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:
• noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare
Diesel. Gazele de combustie de la autovehiculele contin : CO, CO2, SO2, NO2, HC
(hidrocarburi nearse), plumbul (aerosoli) conţinut în vaporii de benzina sub forma de
tetraetil de plumb Pb(C2H5)4 ;
• praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport,
demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile
şi eventuale metale (Pb, Cu, Fe, Mn);
• noxele gazoase si praful (pulberi in suspensie si sedimentabile) eliberate din operatia de
impuscare cu explozivi (pentru o singura lucare – galeria paralela de deviere a pârâului
Vărsăroaia);
• zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de
demolare, rambleerea puturilor, procesarea molozului, activitatea utilajelor, etc).
Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, existând posibilitatea
ca unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.
Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului pe frunzele
plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca
efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de
95
SC
CEPROMIN
SA
Fauna este dezvoltată sub influenţa directă a reliefului şi vegetaţiei, iar muntii, padurile si
râurile oferă un habitat prielnic unei varietati bogate de animale salbatice, din care se pot aminti: ursul
carpatin, râsul carpatin, cerbul carpatin, mistreţ, lupi, vulpi, jderi, capra rară, cocosul de munte,
bufnita, alunarul, drepnia neagra, veveriţe, fluturasul de stânca, pastravul de munte.
Dintre insecte amintim numeroasele specii de fluturi, greierii, lacustele, carabusii, buburuzele
si furnicile.
Biotopurile acvatice din zona perimetrelor miniere Balan sunt specifice apelor de suprafata cu
un grad mediu de poluare (in zona, cu ape de suprafata slab acide).
Concluzie:
In zona de impact a activitatiilor din cadrul lucrarilor de reconstructie ecologica a minei
Balan, nu sunt semnalate specii rare, ocrotite prin lege, amenintate cu disparitia, sau arii
protejate, iar in zonele limitrofe nu sunt rezervatii naturale sau imprejurimi cu limite impuse
de natura peisagistica, arhitectonica, etnografica, dar exista specii rare, cu valoare stiintifica
cum ar fi capra rara, cocosul de munte, floarea de colt.
4.5.1. Impactul prognozat

Pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera in timpul lucrarilor de
reconstructie ecologica, asupra vegetatiei si faunei terestre este necesara raportarea la asa numitele
limite sau norme de protectie a fiecarui ecosistem.
Aceste limite (norme) reprezinta concentratiile maxime in atmosfera asociate unui timp de
mediere (expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura deci
integritatea acelui factor de mediu.
Efectele poluantilor asupra vegetatiei depind de:
- concentratia si timpul de actiune a acestora,
- conditiile de mediu si de nutritie.
Modificarile pe care noxele toxice atmosferice si substantele toxice antrenate de ape sau cele
care imbiba solul, le provoaca plantelor, sunt extrem de diverse si afecteaza multe din numeroasele
mecanisme ale vietii celulei si ale organismului vegetal.
Cercetarile au pus in evidenta schimbari in continutul substantelor acumulate in procesul de
fotosinteza si modificari ale structurii cloroplastelor.
Se apreciaza ca poluantii pot influenta direct respiratia plantelor si continutul in clorofila,
metabolismul tesuturilor radiculare. In maniere diferite, noxele influenteaza procesele de crestere ale
plantelor, procesul de fotosinteza si regimul apei, afectand dezvoltarea, vitalitatea si existenta
94
SC
CEPROMIN
SA
2) factori antropici (rezultati din activitatea umana):

- cresterea demografica;
- dezvoltarea agriculturii;
- dezvoltarea industriei si eliminarea deseurilor si reziduurilor;
- exploatarea rezervelor naturale, etc..
Importanta vegetatiei consta in faptul ca este: o componenta insemnata a peisajului

geografic; o sursa de material lemnos; mediu pentru existenta animalelor; element de protectie a
solului impotriva eroziunii si a alunecarilor.
Orasul Balan se afla amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, pe cursul
superior al vaii Oltului, regiunea fiind delimitată la nord de masivul alcalin al Ditrăului, la nord – vest
de bazinul intramontan Gheorgheni, iar la sud de bazinul intramontan al Ciucului.
Vegetatia specifica zonei amplasamentului studiat este aceea a padurilor
Vegetatia din împrejurimile orasului Bãlan, ce ocupa suprafete intinse de teren, o reprezinta
padurile.
Pãdurile existente sunt alcãtuite în cea mai mare parte din molid. În proportii ceva mai reduse
se mai întâlnesc: brazii, laricele si paltinii. Specii întâlnite sporadic sunt aninul alb, aninul verde,
salcia, rachita rosie, rachita alba, scorusul de munte.
Vegetatia existentă fixeaza bine solul, astfel încât în mod obisnuit nu se produc ravenări,
eroziuni, alunecări de teren, înmlăstinări sau alte procese de degradare naturală a solului.
Dintre plantele de o frumusete extraordinara amintim: floarea de colt, sângele voinicului,
tulichina mirositoare, ghintura galbena, specii rare si ocrotite de lege. Din flora existentã o mare parte
se pretează utilizărilor medicale, de exemplu: angelica.
În aceste păduri vegetează si multe specii de ciuperci comestibile si fructe de padure. Dintre
ciuperci enumerăm: hribi, gălbiori, roscove, zbârciogi, diferite specii de Rusula. Arbusti fructiferi
întâlniti sunt: zmeurul, afinul, merisorul, fragul.
Zone umede
Nu sunt zone umede în vecinătatea obiectivului
Importanta faunei este legata de faptul ca fiecare specie are un rol insemnat pentru mediul
natural. Unele specii au valoare economica (pestii, animalele de vanat), iar altele, prin raritate,
valoare stiintifica.
Biotopurile terestre din zona sunt cele specifice regiunilor de dealuri si munti cu o vegetatie
de paduri. Aici exista cea mai mare varietate de animale, diferentiate pe etaje.
93
SC
CEPROMIN
SA
Activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan,

afectează micro flora şi microfauna caracteristică ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin dislocarea
habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din dotare care va avea ca şi
consecinţă migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.

Masurile de diminuare a impactului asupra asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat
la capitolul 4.3.3. (referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatii obiectivului – lucrari de
inchidere si reconstructie ecologica, determinand analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol ,
impreuna.
4.5. BIODIVERSITATEA
Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui
complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei
specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală si biodiversitate
animală.
Ecologia este stiinta despre gospodarirea naturii.

Asadar ecologia este o stiinta biologica de sinteza cu un profund caracter interdisciplinar, care
studiaza relatiile complexe ale omului si ale celorlalte vietuitoare cu mediul inconjurator planetar.
ECOLOGIA
MEDIUL DE VIATA ORGA$ISMELE VII

(factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale, oameni)
Deteriorarea mediului inconjurator este resimtita in zilele noastre tot mai acut, indeosebi în
centrele urbane cu mari aglomerari industriale si de populatie, poluarea afectand toate cele trei
componente principale ale mediului înconjurator: apa, atmosfera si solul.
Deteriorarea conditiilor de mediu este rezultatul actiunilor constiente sau inconstiente a
omului asupra mediului ambiant.
Cei mai importanti factorii perturbatori ai mediului sunt :
1) factori naturali: - eruptii vulcanice si solare;
- cutremure catastrofale;
- incendii, inundatii.
92
SC
CEPROMIN
SA
Zone protejate, peisaj

Specificul activitatilor din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare va afecta valoarea
peisagistica a zonei. Impactul pe care il vor avea totalitatea lucrarilor de reconstructie ecologica
asupra peisajului se va ameliora dupa incheierea acestora, avand in final un impact pozitiv.
Nu sunt zone protejate în vecinătatea obiectivului minier.
Procese geomorfologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse
alunecarilor de teren
Din punct de vedere geotehnic, terenul perimetrelor miniere studiate nu prezinta indicii de
existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentelor, cu exceptia
zonelor puturilor de mina, suitorilor si galeriilor de coasta – zone predispuse pricolului de surpare,
alunecare a terenului, probabilitatea aparitiei acestor fenomene fiind mult diminuata datorita
lucrarilor de rambleiere si realizare a digurilor si placilor de beton.
4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului

Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la capitolul 4.3.2.
(referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatiilor, determinand analizarea celor doi factori de
mediu – sol, subsol , impreuna
Datorită lucrărilor ce se vor executa, nu va fi afectată din punct de vedere chimic calitatea
subsolului, însă, vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi morfologia terenurilor, temporar, pana
la terminarea lucrarilor.
Singura lucrare miniera care ar putea avea efect asupra mediului geologic este a doua galerie
de deviere a paraului Varsaroaia, paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de
galeria existentă şi paralel cu aceasta).
Formaţiunile geologice existente în zonă sunt cele prin care s-a executat şi prima galerie de
deviere rezultănd că galeria traversează mineralizaţiile districtului, cunoscute prin cele cinci
orizonturi: Arama Oltului, Sedolca, Fagul Cetăţii, Valea Băilor şi orizontul Bălan cu minereu
compact şi diseminat de pirită şi calcopirită şi şisturi cloritoase coarţoase şi clorito–sericitoase.
Formaţiunile geologice ale orizontului Fagul Cetăţii (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase,
clorito – sericito – grafitoase), prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor
geotehnice, hidrologice şi tectonice au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi
străbătut de galeria de deviere între albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără
fenomene de instabilitate, pante abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a
apelor subterane fiind temporar si nesemnificativ.
91
SC
CEPROMIN
SA
Contactul dintre zonele mineralizate şi rocile înconjurătoare este fie net tranşant fie printr-o
trecere gradată de la minereu la steril.
Dimensiunile zonelor mineralizate variază mult, în funcţie de gradul de tectonizare a
diferitelor sectoare. Astfel, grosimea zonelor este cuprinsă între 2 – 25 m rar ajungând la 35 m, iar
extinderea pe direcţie variază între 5 – 500 m şi chiar până la 800 m.
Potentialul seismic al zonei

Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică, indicativ P100-92, perimetrul minier
Balan se incadreaza in zona <E> de seismicitate, cu coeficientul de seismicitate KS = 0,12 si perioada
de colt Tc = 0,7 sec
Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane

Toate activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare se vor face cu grijă pentru
evitarea deversărilor accidentale de produse petroliere de la motoarele utilajelor si autobasculantelor
sau a altor deversări accidentale în apa freatică cum ar fi dezafectarea rezervoarelor cu reziduuri de
carburanti si uleiuri. Tot pentru evitarea poluării pânzei freatice, lucrările care necesita excavari,
derocari, nu vor coborâ la mai puţin de 1 m deasupra nivelului hidrostatic al zonei.
Specificatie: Referitor la depozitul subteran pentru testare 1000 mc deseu nepericulos rezultat
in urma tratarii deseurilor solide periculoase cu continut de metale grele, se specifica faptul ca
Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan cuprinde doar constructia depozitului
subteran, nu si tehnologia de depozitare a deseurilor (ceea ce reiese din avizele si acordurile obtinute),
conform adreselor: Adresa nr. 177746/17.07.2006 a MEC – DGRM; Adresa nr. 2684/2006 a
Primariei orasului Balan, din vol 2 al Proiectului Tehnic – Depozit subteran de desueri solide.
Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

În mod analog, cu acţiunile întreprinse în vederea protecţiei împotriva poluării solului, şi
subsolul zonei va fi protejat împotriva poluării prin:
- evitarea accidentelor – a deversărilor accidentale ale unor substanţe periculoase (produse
petroliere cu care funcţionează motoarele utilajelor, reziduuri de uleiuri si carburanti) pe
sol, cu posibilitatea infiltrării acestora în subsol şi pânza freatică;
- gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului minier;
Calitatea subsolului
Calitatea subsolului zonei este bună, în imediata vecinătate a perimetrelor miniere nefiind
situate alte obiective cu activităţi potenţial poluatoare.
90
SC
CEPROMIN
SA
În cadrul acestor pânze au fost recunoscute mai multe entităţi litostratigrafice, dar în
perimetrul Bălan – Fagul Cetăţii apare numai Membrul Valea Băii şi Membrul Bălan care aparţin
pânzei de Bălan şi Membrul Pârâul Crucii ce aparţine Pânzei de Sândominic.
Membrul Bălan
- este constituit din orizontul cu sulfuri Bălan la partea inferioară şi din metavulcanite
riolitice la partea superioară;
Membrul Valea Băii
- este constituit dintr-o stivă de şisturi sericito – cloritoase în care se evidenţiază două nivele
cu diseminări de pirită; orizontul cu sulfuri Valea Băii în partea inferioară şi orizontul cu
sulfuri Şalmas la partea superioară. Acesta din urmă conţine şisturi cloritoase cu pirită.
Membrul Pârâul Crucii
- cuprinde la partea inferioară o secvenţă de filite cenuşii – negricioase ( grafitoase ) în care
se intercalează metaconglomeratele de Sandui cu un nivel reper.
Din punct de vedere petrografic, perimetrul Bălan – Fagul Cetăţii cuprinde următoarele tipuri
de roci:
- metavulcanite riolitice
- metabazite
- şisturi verzi
- lamprofire
- şisturi sericito – cloritoase
- şisturi grafitoase
- şisturi clorito – cuarţose o grupă de roci ce joacă un rol deosebit în cadrul zonei Bălan,
fiind gazda minereului pirito cuprifer.
Mineralizaţia este constituită din pirită şi calcopirită fie sub formă de granule diseminate
având diferite grade de concentrare, fie ca minereu compact (şuviţe, benzi, strate, corpuri
lentiliforme).
Pe lângă pirită şi calcopirită, în proporţii reduse apar galenă, blendă, magnetit, tetraedrit,
mispichel, hematit, cupru nativ, covelină, ilmenit, calcozina.
Mineralele principale nemetalice din grupa sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina
etc.
Mineralele principale, pirita si calcopirita, concentrandu-se formeaza lentile, care grupate
alcatuiesc zonele de mineralizatie.
Benzile şi lentilele de sulfuri apar de regulă grupate în zona de mineralizaţie, orientate în
general NNV – SSE, cu căderi între 40 – 800 ENE.
89
SC
CEPROMIN
SA
din perimetrele miniere si din afara lor, pentru reducerea pulberilor ;

• resturile menajere si industriale (gunoi), deşeurile nepericuloase şi cele inerte, rezultate pe
parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate zilnic in containere speciale;
• se vor folosi vase colectoare a scurgerilor accidentale de ulei si/sau combustibili din utilaje
si autobasculante ;
• prepararea betonului se va efectua, cu echipamente mecanice, numai în locuri special
amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu
echipamente speciale;
• basculantele vor fi menţinute curate în timpul lucrului, atât în zona şantierului cât şi în
afara acestuia;
• intreg personalul va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului ;
• monitorizarea factorului de mediu sol si subsol atat in perioada de executie a lucrarilor de
inchidere si ecologiza cat si in perioada de garantie a acestora si post-inchidere, in vederea
tinerii sub control a poluarii si a calitatii si eficientei lucarilor executate.
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Date generale
Regiunea Balan se situeaza in cadrul structural general al zonei cristalino-mezozoice din

sectorul sudic al Carpatilor Orientali. Aceasta regiune este delimitata la est de zona Flisului, la vest de
zona vulcanitelor neogene, la nord de masivul alcalin al Ditraului iar la sud si nord-vest de bazinele
intramontane ale Ciucului, respectiv Gheorghenilor.
Zona cristalino-mezozoica este alcatuita din formatiuni cristalofiliene cu cristalinitate
variabila, din depozite sedimentare mezozoice si cateva iviri de roci eruptive.
Zăcământul este localizat în formaţiunile de Tulgheş fiind constituit din corpuri stratiforme si
lenticulare de sulfuri, intercalate concordant in sisturi cristaline apizonele din orizontul Balan, care
reprezinta partea inferioara a complexului Tg.3 şi are lungimea de cca. 7000m, lăţimea de cca. 250 m
şi se extinde pe înclinare cca. 700 m.
În regiunea Bălan se admite prezenţa unui eşafodaj de pânze de şariaj format din unităţi alpine
(mezocretacice: Pânza Transilvană de Hăghimaş, Pânza Bucovinică, Pânza Subbucovinică) în
constituţia cărora se conservă fragmente din pânze prealpine (Pânza de Rodna, Pânza de Pietrosul
Bistriţei, Pânza de Bălan, Pânza de Sândominic).
88
SC
CEPROMIN
SA
impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.

Specificatie: Provenienta solului vegetal va fi conform conventiei incheiate cu primariile
orasului Balan si localitatii Sandominic, sursa de terenuri pentru solul vegetal, pusa la dispozitie de
primarii, este din aceiasi zona montana, pamantul vegetal fiind compatibil cu solurile ce urmeaza a fi
ecologizate. Pentru ecologizare se va folosi numai pamant vegetal (46671 mc), nu si pietris.
Concluzie:
In conditii normale de desfasurare a lucrarilor, daca prevederile proceselor de inchidere
si ecologizare vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul
negativ din punct de vedere al poluarii solului in perioada activitatii desfasurate, va fi diminuat,
limitandu-se la incintele/perimetrele miniere, iar in zonele adiacente (zonele de influenta a
iazului, haldelor), impactul va fi nesemnificativ.

Limitarea impactului pe care activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizarea
minei Balan le vor avea asupra mediului înconjurător, se realizeaza prin masuri constructive si prin
modul de organizare, conducere si gestiune a lucrarilor
Masurile principale de protectie a solului si subsolului, sunt urmatoarele:

• verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru
încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;
• transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc.) mai ales in afara
şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru
evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max.30 km/h;
• pentru asigurarea stabilităţii iazurilor de decantare, a haldelor, a carierei, a suprafeţei
terenurilor, a versanţilor şi taluzelor, se vor respecta elementele geometrice specifice:
înălţime, lăţime, unghi de taluz, dimensiunile zidurilor de sprijin, întreţinerea canalelor de
gardă/rigolelor, a galeriei de deviere pr. Varsaroaia, etc, pentru evitarea antrenării
materialului din amonte, a surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;
• urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la iaz, halde si/sau în
terenurile limitrofe ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;
• materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri
metalice, reziduuri de carburant, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate;
• stropirea materialelor demolate, depozitate, transportate si umectarea drumurilor de acces
87
SC
CEPROMIN
SA
tip seismic si suprapresiuni din frontul undei de soc, care pot genera aparitia in sol a deformatiilor si
fisurilor. Marimea deformatiilor din sol depinde de operatiile de impuscare, fiind direct proportionala
cu cantitatea de explozivi detonata.
Lucrarea miniera la care se va folosi exploziv este a doua galerie de deviere a paraului
Varsaroaia paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de galeria existentă şi paralel
cu aceasta).
Formaţiunile geologice (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase, clorito – sericito – grafitoase),
prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor geotehnice, hidrologice şi tectonice
au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi străbătut de galeria de deviere între
albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără fenomene de instabilitate, pante
abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a apelor subterane fiind temporar si
nesemnificativ.
● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere,
dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, sau in timpul
dezafectarii rezervoarelor din depozitele de combustibili ce mai contin reziduuri de carburanti sau
uleiuri. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de
masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice.
Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol
poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi prelevat, depozitat în ambalaje de
plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate.
Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă manipularea si depozitarea
acestora se va face corespunzător şi numai în zona special amenajată. De aceea, se considera ca o
poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii
extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.
● Lucrările de punere in siguranta, asigurare a stabilitatii si ecologizare/amenajare a iazurilor,
haldelor, depozitelor de concentrat de pirita, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact
temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier.
Transportul si imprastierea concentratului de pirita pe plaja iazului 4, transportul materialului din
demolari si folosirea lui la rambleieri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente
negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor
(executie drumuri si terasamente, transport, imprastieri materiale [concentrat, pamant, sol vegetal,
etc.], rambleieri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii iazurilor, haldelor,
terenurilor, etc si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un
86
SC
CEPROMIN
SA
rocilor din acoperişul acviferului. Prin urmare, dacă solul este permeabil, poluantul se infiltrează în
sol după o componentă verticală. De asemenea, se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant,
datorată dispersiei, care este controlată de porozitatea solului. Avansând spre acvifer poluantul poate
fi filtrat de către particulele solului, poate fi adsorbit, volatilizat, precipitat, biodegradat şi într-o
măsură mai mică, hidrolizat, oxidat şi redus. El poate fi oprit, de asemenea, de către o barieră
impermeabilă.
Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară într-un sol supus poluării au de cele
mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel
încât inconvenientele poluării se diminuează în mod considerabil.
În afara proprietăţilor calitative ale solului, foarte important pentru protecţia apelor subterane
este latura cantitativă, respectiv grosimea solului şi a stratelor petrografice situate deasupra pânzelor
freatice. Nu trebuie ignorat si faptul că poluanţii reţinuţi de sol pot fi antrenaţi spre apele subterane
sub acţiunea motrică a apelor provenite din precipitaţii.
Factorii principali luaţi în considerare pentru estimarea migrării poluanţilor, sunt: textura,
structura, porozitatea şi permeabilitatea zonei nesaturate, precum şi vâscozitatea, solubilitatea şi
volatilitatea poluanţilor.
Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina
tehnologica in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare, impactul negativ din punct de vedere al
poluarii solului pe perioada executiei lucrarilor va fi moderat si se va manifesta doar pe peroada de
derulare a investitiei si limitat la perimetrele miniere si a drumurilor de acces la acestea.
Solurile afectate de activitatea miniera, chiar si suprafetele scoase din circuitul silvic (halde
steril si iaz), la sfarsitul lucrarilor vor fi repuse in circuitul economic, prin ecologizare.
Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

ecologizare:
● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului,
modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier
● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de
teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi
utilizate ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonei si la renaturarea/revegetalizarea
terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.
● Exploziile datorate impuscarii cu explozivi vor avea un impact fizic (mecanic) asupra
solului, manifestat prin dislocarea unei importante suprafeţe de sol si roca, si vor produce vibratii de
85
SC
CEPROMIN
SA
4.3.1. Surse de poluare a solului

Poluarea si afectarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul ecosistemelor.
În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minei Balan,
se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor.
In timpul realizării lucrărilor de inchidere, şi reconstrucţie ecologică sursele posibile de
afectare si contaminare ale solului si subsolului , pot fi:
- traficul autovehiculelor si utilajelor in timpul lucrului si transporturilor, prin
degajarea prafului si noxelor gazoase si depunerea lor pe sol;
- scurgerile de combustibili, ulei sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal,
ciment, balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;
- posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpari în terenul limitrof
puturilor sau golurilor de surpare, etc, ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare,
impuscare).
Alimentarea si intretinerea utilajelor si autobasculantelor se va face inafara perimetrelor
miniere, in locuri special amenajate stabilite de proprietarul parcului auto angajat.
Scurgerile de combustibili sau uleiuri pe amplasamentele miniere vor fi doar accidentale,
luandu-se masuri imediate de inlaturare a petelor de produse petroliere.
In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se
vor executa – ziduri de sprijin/protectie, canale de garda, consolidari, rambleieri, indiguiri,
terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de
ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu
suprafata (galerii de costa, suitori, puturi) si golurile de surpare vor fi rambleiate, iar prin plantare de
pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor.
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului si subsolului

Solul este factorul de mediu cel mai stabil, care integreaza toate consecintele poluarii si
pastreza mult timp urmele poluarii. Poluarea solului duce implicit la poluarea subsolului - a apei
subterane.
Deversarea unui poluant pe suprafaţa unui sol conduce, de obicei, la formarea în zona
nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de dispersie,
adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind în
principal de starea de agregare a acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a
84
SC
CEPROMIN
SA
Calitatea solurilor din perimetrul minier BALA

Tabel C.
Denumirea probei / pH Humus Concentratie (mg/kg subst. uscata)
Loc de recoltare % Cu Pb Zn Cd Fe* Mn Co i Cr SO42-
Sol Halda Put 3 8,16 1,08 190 70 270 1 54150 430 21 56 63 -
Sol Halda Galeria 11, 13 6,29 0,95 850 210 354 1 45150 430 39 33 21 -
2008
Sol aval iaz de decantare nr.4, lângă dig amorsare 7,8 7,3 1200 10 459 SLD 1654 219 14 79 22 -
Sol amonte iaz de decantare nr.4 8,2 7,5 184 16 76 SLD 453 178 12 25 13 -
Sol amonte iaz decantare nr. 4 sol + vegetaţie 8,4 7,89 129 11 64 SLD 289 164 8 18 7 -
Sol incinta Industriala (zona Uz.preparare) 6,85 2,45 360 110 180 0,5 38800 680 - 22 31 780
Sol incinta Put 3 - Halda Put 3 7,95 1,08 190 70 160 2 54150 1030 - 26 63 570
Sol incinta Put 1 – Halda Put 1 7,60 1,10 375 95 110 1 51200 570 - 38 15 490
2009
Sol incinta Depozit 6 (iaz decantare nr.1) 7,15 1,63 150 120 90 0,5 52300 940 - 17 40 360
Sol incinta Statie ventilatie - Halda Galeria 11 6,35 1,42 340 90 150 1 45150 630 - 30 21 730
Sol incinta Izvorul Olt 7,65 1,90 230 65 210 1,5 48300 550 - 32 52 470
Valori normale 20 20 100 1 40.000 900 15 20 30 -

- folosinte sensibile 100 50 300 3 1500 30 75 100 2000
Prag de alerta 50.000
- folosinte mai putin sensibile 250 250 700 5 2000 100 200 300 5000
- folosinte sensibile 200 100 600 5 2500 50 50 300 10000
Prag de interventie - folosinte mai putin sensibile 500 1000 1500 10
100.000
4000 250 500 600 50000
83
SC
CEPROMIN
SA
la reconstrucţia ecologică a zonei, haldele de steril de mină şi iazurile de decantare vor mai constitui o
sursă de impurificare cu particule de steril (praf) a terenurilor din vecinătate.
Punctele de prelevare si indicatorii analizati s-au stabilit tinand seama de natura surselor de
poluare si a poluantilor care au existat, de gradul de uniformitate a reliefului, de caracteristicile tipului
de sol si de directia dominanta a curentilor de aer din zona.
Rezultatele analizelor probelor de sol prelevate din incintele miniere, sunt prezentate
centralizat in tabelul C. - care reda si Valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol –
conform Tabel nr.1 din Anexa la normativul Ordinul nr. 756 / 1997- Reglementari privind
evaluarea poluarii mediului.
Solurile din perimetrele haldelor si iazului 4 sunt preponderent slab alcaline cu pH-ul = 7,8 -
8,4 , (in zona Haldei gal. 11, 13 este slab acid), si foarte slab humifere in zona haldelor de steril
(humus = 0,95 - 1,08 %), si bun humifere in zona iazului de decantare (humus = 7,3 - 7,8 %)
Calitatea solurilor din perimetrele incintelor minei Balan, interpretata in conformitate cu
metodologia pedologica, a indicat incadrarea acestora in categoria solurilor neutre si slab alcaline cu
valori ale pH-ului cuprinse intre pH = 6,85 ÷ 7,95 ,(cu o exceptie: sol slab acid pH = 6,35) si slab
hunifere spre mijlociu humifere cu humus = 1,08 ÷ 1,90 % si 2,45 %.
In ceea ce priveste poluarea cu metale grele, conţinuturile de metale grele (in majoritate)
depăşesc valorile normale dar se încadrează în limitele pragului de alertă pentru folosinţe mai puţin
sensibile, cu excepţia continuturilor de Pb si Zn din zonele Haldei gal.11, 13 si aval iaz nr.4, care sunt
la limita maxima a pragului de alertă, iar continutul de Cu pentru solurile amintite, depasesc limita
pragului de interventie pentru folosinţe mai puţin sensibile, indicand o poluare semnificativa cu cupru
Solurile din zonele incintelor miniere nu au suferit modificari semnificative si poluare in
profunzime, inregistrandu-se totusi o poluare cu cupru in zonele incintelor Flotatie Centru, Put 1 si
Statie Ventilatie, unde valorile concentratiei cuprului se incadreaza in limita pragului de interventie
pentru folosinte mai putin sensibile.
82
SC
CEPROMIN
SA
În cadrul acestor pânze au fost recunoscute mai multe entităţi litostratigrafice, dar perimetrul
Bălan – Fagul Cetăţii aparţine pânzei de Bălan si Pânzei de Sândomic.
Relieful zonei este specific montan, având cota cea mai mare dealul Fagul Cetăţii.
Solul, poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate

datorită condiţiilor naturale diferite întâlnite în spaţiul judeţului şi prezintă o serie mare de tipuri
genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a celor
topoclimatici şi agro-ameliorativi.
Zona studiată - perimetrul minier Balan-Fagul Cetăţii se află situată pe Valea Oltului, cursul
său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.
Perimetrul minier Balan, in care s-a desfasurat activitatea de exploatare si prelucrare a
minereului de cupru, se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali intre Valea Bekeny la Nord
si comuna Frumoasa la Sud pe o lungime de 40 km.
Solurile au un puternic caracter de tranziţie de la rama muntoasă la cea deluroasa. Regiunea
deluroasă a cadrului depresionar cuprinde soluri brune de pădure, soluri brun-acide cu fertilitate
scazuta improprii pentru culturile agricole si propice pentru padurile de molid.
Geneza învelişului de sol din zona amplasamentului are la bază factorii cunoscuţi: litologia,
elementele climatice şi vegetaţia sub care s-au format.
Poluarea existenta, tipuri si concentratii de poluanti

Terenurile pe care se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare, prezinta o poluare
istorica din anul 1948 cand s-a infiintat ,,Exploatarea Minieră Bălan” cu obiect de activitate:
exploatarea şi prelucrarea minereului cuprifer.
Gradul de poluare a solului datorat activitatilor tehnologice care s-au desfasurat in cadrul
Filialei Miniere Balan – Fagul Cetatii: extracţia in subteran a minereului de cupru, prepararea
minereului în uzina de preparare, transportul si depozitarea sterilui de mina in halde si a sterilului de
flotatie in iazurile de decantare nr.1 si nr. 4, s-a determinat prin prelevari de probe de sol, care au fost
analizate fizico – chimic in cadrul laboratorului S.C. CEPROMIN S.A.Deva, pentru a determina
situatia actuala a solurilor din perimetrul minier.
In prezent intreaga activitate a obiectivului analizat este oprita.
Prin activitatea antropică desfăşurată - exploatarea minereurilor în perimetrul minier Bălan,

constituirea haldelor de steril de mină şi a iazurilor de decantare - importante suprafeţe de sol şi-au
modificat structura şi au fost scoase din circuitul agricol sau silvic. După încetarea activităţii şi până
81
SC
CEPROMIN
SA
km/h, utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate, reglarea corespunzatoare a

motoarelor, evitarea accelerarilor sau franarilor bruste ;
- Acoperirea autobasculantelor pe timpul transportului daca materialele generează praf
excesiv, in special in zonele populate;
- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor
chimice explozive;
- Verificarea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru
incadrarea din punct de vedere tehnic in normele de protectia mediului si in parametrii
stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în ateliere
specializate;
- Monitorizarea calitatii aerului in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu
vanturi, in vederea tinerii sub control a poluarii;
4.3. SOLUL
Caracteristicile zonei si solurilor
Perimetrul studiat este situat in zona zăcământul pirito – cuprifer din cadrul structural al zonei
cristalino – mezozoice din sectorul sudic al Carpaţilor Orientali.
Regiunea este delimitată la est de zona Flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord
de masivul alcalin al Ditrăului, la nord – vest de bazinul intramontan Gheorgheni, iar la sud de
bazinul intramontan al Ciucului.
Zăcământul este localizat în formaţiunile de Tulgheş intercalate concordant cu şisturi
cristaline şi are lungimea de cca. 7000 m, lăţimea de cca. 250m şi se extinde pe înclinare cca. 700m.
Zacamantul este constituit din corpuri stratiforme si lenticulare de sulfuri, intercalate
concordant in sisturi cristaline cuartoase cloritoase, clorito-sericitoase, sericito-grafitoase, etc, din
orizontul Balan.
Mineralizatiile sunt constituite cu precadere din pirita si calcopirita, iar pe langa acestea, in
proportii reduse apar: galena, blenda, magnetit, tetraedrit, mispichel, ilmenit, cupru nativ, covelina,
calcozina etc. Mineralele principale nemetalice sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina etc.
Zonele mineralizate au grosimi cuprinse intre 2 si 25,1 m.
În regiunea Bălan se admite prezenţa unui eşafodaj de pânze de şariaj format din unităţi alpine
(mezocretacice: Pânza Transilvană de Hăghimaş, Pânza Bucovinică, Pânza Subbucovinică) în
constituţia cărora se conservă fragmente din pânze prealpine (Pânza de Rodna, Pânza de Pietrosul
Bistriţei, Pânza de Bălan, Pânza de Sândomic).
80
SC
CEPROMIN
SA
Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate
(reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse
mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).
Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum
ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de
transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează
concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe
drumurile de acces si in timpul diferitelor lucrari, se va putea face numai prin măsurători. Acestea se
vor efectua in locuri si pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrarii si căii de transport,
pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.
In aceste conditii, impactul lucrarilor de investitie asupra aerului se va situa in limite
admisibile.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere
distanta mare pana la granitele cu tarile vecine.
Concluzii :
►Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, vor avea
un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate
masurile adoptate pentru protectia mediului, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii
aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va
datora substantelor chimice explozive rezultate prin impuscarea cu explozivi si demolarilor,
acestea constituind o sursa periodica de scurta durata.

Pentru prevenirea si reducerea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor de
inchidere si ecologizare a minei Balan, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale:
- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din
zonele limitrofe si stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere
si/sau basculare. Prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;
- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, a căror motoare (Euro 3) să asigure o
combustie bună, astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai
reduse;
- Restrictionarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport (autobasculante) la 25 - 30
79
SC
CEPROMIN
SA
Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează
sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul 462/93 – norme de limitare preventiva a
emisiilor de poluanti in atmosfera.
● Emisii sub formă de pulberi în suspensie (aerosoli) şi pulberi sedimentabile antrenate

datorita vantului de la circulaţia mijloacelor de transport si de pe suprafetele haldelor si iazurilor
(in special in perioadele verilor secetoase cu vanturi)
Rularea autobasculantelor pe drumurile perimetrelor miniere determină emisii de pulberi în
suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde. Tot in
perioadele de veri secetoase, sub efectul vantului, a fenomenului de deflatie, este antrenat praful fin
de pe suprafetele neinierbate ale haldelor de steril, de pirita si iazului de decantare 4.
Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a
circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi
circulaţie în zona perimetrelor miniere, cu ajutorul unei autocisterne, iar pentru reducerea
fenomenului de deflatie a prafului, suprafetele haldelor si iazului de decantare vor fi ecologizate prin
inierbare si impadurire.
4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului
În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxe gazoase si

pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii
atmosferice sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acestea sunt:
- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare,
derocare/impuscare cu dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului
Vărsăroaia), rambleieri, nivelari, incarcare-descarcare autobasculante, care datorita
dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare,
de impuscare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;
- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe
drumurile de acces, rezultate si prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si uscat
de pe suprafetele haldelor si iazului, situatie in care debitul masic al pulberilor emise se va
situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima prevazuta de Ordinul 462/93 ;
- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate
pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, care se situeaza sub valorile
maxime admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 4.2.2.b.).
78
SC
CEPROMIN
SA
● Emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile datorate activitatii de transport (surse

mobile)
Utilajele si mijloacele de transport care vor functiona in perimetrele miniere Balan, vor fi
actionate de motoare Diesel .
Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele
parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura
desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr.1 din capitolul 1.3.2., de unde rezulta un consum
orar de motorina de 99 l/h, in cazul functionarii tuturor utilajelor si autobasculantelor.
Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206 litri/CP·h, pentru
regimul de functionare in sarcina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t)
este de 30 litri / 100 km la o viteza de cca. 30 km/h.
Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea
neconcomitenta si intermitentă a utilajelor şi a mijloacelor de transport auto, se poate considera un
consum real orar mediu de motorina de circa 66 l/h.
Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor Diesel, conform metodologiei
Corinair, sunt urmatorii :
- pulberi: 4,30 g/l
- SOx : 10,0 g/l
- CO : 16,00 g/l
- CH4 : 0,17 g/l
- NOx : 32,70 g/l
Poluantii si debitele masice rezultate din functionarea autobasculantelor si utilajelor
(excavator, buldozere, automacara, compactor, etc) actionate de motoare Diesel, cu un consum orar
mediu de motorina de cca. 66 l/h, sunt prezentate in tabelul nr. 4.2.2.b, urmator:
Tabel nr. 4.2.2.b.
Poluant Debit masic (utilaje+autobasculante) Debit masic conf. Ordinului 462/93*
g/h g/h
Pulberi 283,8 500
SOx 660,0 5.000
CO 1056,0 -
CH4 11,22 -
NOx 2158,2 5.000
*Anexa nr.1, pct. 4 si pct. 6.
77
SC
CEPROMIN
SA
Studiile au pus in evidenta efectele mutagene si cancerigene ale acestor compusi, dintre care
benz - a - pyrenul detine un rol primar.
Surse de poluare stationare si mobile

● Emisii din activitatile de inchidere si ecologizare a minei Balan, sub forma de pulberi in
suspensie, sedimentabile si noxe gazoase
Aceste emisii formate din pulberi in suspensie, pulberi sedimentaebile, gaze de esapament
(CO, SO2, NOx, CO2, COV, pulberi) si gaze din reactia exploziva a substantei chimice explozive (CO,
NOx , COV, H2S), sunt degajate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare, derocare/impuscare cu
dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului Vărsăroaia), rambleieri, nivelare,
incarcare-descarcare autobasculante.
Mentionam ca aceste emisii sunt periodice, ocazionale si avand in vedere ca realizarea
lucrarilor propriu zise de inchidere (demontari, demolari, constructii, rambleeri, etc) se va face in
circa 2 ani de zile, ele nu pot afecta factorul de mediu aer in limite cuantificabile.
In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele stationare nedirijate:
Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)
Realizarea lucrarilor propriu zise de inchidere, cu toate pulberi, CO, NO2,
operatiile aferente si manipularea tuturor materialelor SO2, COV nu sunt cunatificabile
necesare/utilizate in lucrarile de inchidere
In urma reactiei explozive a substantelor chimice explozive, rezulta urmatoarele cantitati de

poluanti prezentati in tabelul nr. 4.2.2.a.:
Tabel nr. 4.2.2.a.
DINAMITA (ASTRALITA)
Cantitate detonata / salt 2m Poluanti/ 1 kg Poluanti/cant. detonata
astralita
102 g/kg CO 2,336 kg CO
22,9 kg 54 g/kg NOx 1,236 kg NOx
0,4 g/kg COV 0,009 kg COV
2,5 mg/kg H2S 0,057 g H2S
Prezenta acestor noxe este resimtita in zona frontului in care se executa impuscarea, iar sub
actiunea factorilor atmosferici, dispersia noxelor se realizeaza in cateva minute pe o distanta mica fata
de zona de impuscare, iar depunerea la sol a pulberilor sedimentabile rezultate din detonare, se
realizeaza imediat.
76
SC
CEPROMIN
SA
lung la concentratii mai mici, creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.
Expunerea pe termen lung la concentratii mai mici conduce la efecte in special asupra
subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta).
Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti
(prezenti simultan in gazele de ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii, prin actiuni
cardio respiratorii si a deficientelor functiei pulmonare. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe
termen scurt, cat si pe termen lung.
Dioxidul de azot
Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie, atat la subiectii normali,
cat si la cei cu bronsita. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in
suspensie.
Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui.
Monoxidul de carbon
Sunt cunoscute 4 tipuri de efecte (in special cele care se produc la cresterea
carboxihemoglobinei de pana la 10 %): efecte cardiovasculare; efecte neurocomportamentale; efecte
de fibrinoliza; efecte perinatale .
In atmosfera, cea mai mare contributie la impurificarea cu monoxid de carbon o are traficul rutier
Particulele in suspensie
In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametrul pana la 20 µm.
Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul rspirator in
plaman, unde se depun. Atunci cand, cantitatea inhalata intr-un interval de timp depseste cantitatea ce
poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii
respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau
cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii.
In cazul in care particulele contin substante toxice (metale grele), acestea devin foarte
agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza,
la tulburari foarte serioase.
COV
Efecte asupra sanatatii omului apar la concentratii mari, concentratii ce caracterizeaza de
regula locurile de munca.
De remarcat ca din arderea produselor petroliere pot apare si: benz - a - pyrenul, compsii
aromatici heterociclici (carbazol, acridina) si hidrocarburile cu grupare NO2 (nitro - HAP).
75
SC
CEPROMIN
SA
aldehide, ulei.
- praf/pulberi si noxe gazoase de la operatiile de demolare, incarcare-descarcare, rambleere,
impuscarea cu explozivi (dinamita sau astralita, pentru realizarea galeriei de deviere a
pârâului Vărsăroaia), etc, cand vor rezulta pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile, iar
in urma reactiei explozive rezulta CO, NOx , COV si H2S ;
- aerosoli fini compusi din pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile - praf antrenat
datorita vantului (in special in perioadele verilor secetoase cu vanturi) de la circulatia
autovehiculelor si de pe suprafetele haldelor si iazurilor.
Comportarea in atmosfera a poluantilor

Atmosfera este un adevarat laborator chimic, in care compusii de sulf si de azot, oxigenul,
radiatia solara, atomii si moleculele libere sunt implicati in procese chirnice. Se formeaza in mod
continuu noi substante, au loc reactii complexe, in mai multi pasi, adesea sub actiunea radiatiei solare.
In contextul poluarii si acidifierii aerului, substantele sunt discutate in trei faze principale:
- gaze;
- particule solide (la care pot fi atasate diferite substante);
- substante dizolvate in picaturi de apa sau in filme umede de pe suprafata particulelor.

Gazele ca: SO2, NO2 si COV pot reactiona cu oxigenul si formeaza acizi (H2SO4 si HNO3 fac
parte din grupa acizilor tari).
Efectele lor asupra mediului au loc prin prezenta in atmosfera (gaze, particule in suspensie),
prin depunere uscata (gaze, particule acide) si prin depunere umeda (acizi, particule).
Oxizii de sulf si de azot sunt principalele cauze ale aparitiei ploilor acide (dizolvarea lor in
picaturile de apa si formarea acizilor care conduc la scaderea pH-lui sub valorile normale), fenomen
evidentiat la scara globala.
Hidrocarburile pot avea diferite surse naturale sau artificiale. Cele artificiale sunt foarte
raspandite: arderea combustibililor fosili, traficul, uzinele chimice si petrochimice. Ca urmare, sansa
ca in atmosfera in care se emit gaze de ardere sa existe cantitati apreciabile de hidrocarburi este mare.
Efecte potentiale asupra omulul si asupra factorilor mediului natural si artifIcial

Dioxidul de sulf
Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10 - 30 minute), cat si la expunerea pe termen
mediu (24 h) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.
Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen
74
SC
CEPROMIN
SA
Zona orasului Balan se caracterizează printr-un climat temperat-continental subalpin, cu o

temperatură medie anuală de 6-7 0 C. Iernile sunt lungi, cu o durata de 6 luni- bogate în precipitaţii,
temperatura medie iarna fiind între -10 şi -8° C, iar toamnele sunt lungi şi frumoase, verile scurte şi
răcoroase. Numãrul orelor însorite într-un an este de 1300-1400 ore
Atât zona montană, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de umiditate.
Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -1000 l/mp.
O mare parte a precipitaţiilor în timpul ierni se acumulează sub formă de zăpadă cu o grosime
între 60-100 cm, care la o încălzire a vremii, combinată şi cu ploi calde se topeşte brusc, provocând în
mod frecvent viiturile de primăvară.
Datoritã muntilor si pădurilor care înconjoara depresiunea, numarul zilelor în care bate vântul
este scazut si cu viteze mici, Balanul fiind o zonã linistita din acest punct de vedere. Frecvenţele
medii ale direcţiei vântului indică drept direcţii dominante sectoarele de nord - nord-vest şi nord-est.
4.2.2. Surse si poluanti generati

Din activitatea de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, pot fi
identificate urmatoarele surse de poluare a aerului:
• emisii de noxe gazoase si pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate din activitatile
de inchidere si ecologizare (operatii de demolare, dezafectare, derocare/impuscare,
rambleere, nivelare, incarcare-descarcare autobasculante, etc.), constituie o sursa
periodica – sursa stationara;
• emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile datorate activitatii de transport din
cadrul perimetrelor miniere – sursa mobila;
• emisii de noxe gazoase provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si
autobasculantelor care functioneaza pe amplasament - surse stationare si mobile;
• emisii sub forma de pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate din antrenarea in
atmosfera sub efectul vantului a particulelor de praf de pe suprafetele iazurilor de
decantare, haldelor de steril si concentratului de pirita – surse stationare.
In perioada de realizare a lucrarilor de investitie, emisiile de noxe gazoase si pulberi in
suspensie – aerosoli si pulberi sedimentabile ce vor fi degajate in atmosfera, contin urmatorii poluanti
specifici :
- gazele de combustie de la arderea motorinei in motoarele Diesel ale utilajelor si
autobasculantelor care activeaza in cariera. Gazele de esapament evacuate prin tubulatura
de esapament contin CO, SO2, NOx, HC (hidrocarburi nearse), CO2, COV, pulberi,
73
SC
CEPROMIN
SA
apelor de mină si a apei raului Olt cu suspensii sau diverse materiale (scurgeri de steril,
pământ vegetal, etc) în timpul operaţiilor mecanizate de curăţire şi nivelare a terenurilor;
• se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau
material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu
metale grele, suspensii sau alti compusi;
• se vor utiliza numai echipamente nepoluante la executarea lucrarilor de amenajare a raului
Olt, a parau Varsaroaia, etc (consolidare maluri, regularizare albii);
• se vor decolmata şi curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc)
canalele de evacuarea a apelor de mina, apei din iaz si canalele de garda (rigole), in
special după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură
mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri
proiectaţi, permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – paraul Bailor, paraul Drumul
Coastei, paraul Varsaroaia, raul Olt, cu suspensii sau diverse materiale.
• supravegherea exfiltraţiilor, respectiv apele subterane din zona aval a iazului de
decantare 4, prin 3 puţuri hidrogeologice de control, amplasate pe direcţia de curgere a
pânzei freatice;
• transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc.) mai ales in afara
şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru
evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max. 30 km/h;
• echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare
Diesel Euro 3 (minim Euro 2).
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc
Orasul Bălan este situat în N-E judeţului Harghita zona centrală a Carpaţilor Orientali, la
poalele Hăşmaşului Mare la altitudinea nordicã de 46,30 grade si longitudine esticã de 25,44 grade.
Relieful este tipic de munte, cu o configuraţie frământată, versanţi cu pante mari, Bălanul
fiind străjuit de Hăşmaşul Mare , Hăşmaşul Mic şi Tarcău. - altitudinea variază de la +850 m la
nivelul oraşului , până la 1792 m, în cel mai înalt punct al Masivului Hăşmaş.
Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fiind scurte (2-3 luni pe an), cu
temperaturi între 10° - 32°C în timpul zilei şi 2° - 15°C pe timpul nopţii, iar iernile lungi (5-6 luni pe
an) şi geroase, cu temperaturi de pana la -35°C.
72
SC
CEPROMIN
SA
Toate aceste lucrari sunt prezentate in capitolul 1.3.1.
– Lucrari de monitorizare a calitatii apelor, in vederea tinerii sub control a parametrilor

calitativi, conform Ord.161/2006 – calitate ape suprafata si conform NTPA 001 / 2005 – calitatea
apelor uzate evacuate in receptori naturali, ce constau in :
- monitorizarea calitătii apeilor de mină evacuate pe galeriile 11 bis si, 13 ;

- monitorizarea apei de mina de la galeria Antoniu Sud, epurate in Statia de epurare
activa - alimentare (influent) si evacuare (efluent) statie epurare ;
- monitorizarea calitatii apei limpezite evacuate din iazul de decantare nr.4 ;
- monitorizarea calitătii apei din emisarii naturali din zonele de influenta a apelor de
mina, a haldelor de steril, a iazului de decantare si a Statie de epurare - amonte si
aval: paraul Bailor, paraul Drumul Coastei, paraul Fagul Cetatii Mici, Paraul
Varac, paraul Varsaroaia si râul Olt, amonte si aval de punctul de deversare a
apelor epurate in Statia de epurare.
In scopul prevenirii si limitarii posibilitatii de generare a apelor acide la depozitele de sterile
de la Balan si bazat pe analizele si rezultatele determinarilor efectuate (vol.1 – Memoriu tehnic-
Potential de generare ape acide), care au indicat un potential extrem de redus sau chiar inexistent de
generare a apelor acide la aceste depozite, masurile de ecologizare propuse prin proiectul de inchidere
sunt cele obisnuite de acoperire cu sol vegetal, înierbare si/sau împădurire - lucrari de amenajare,
punere in siguranta si ecologizare a haldelor de steril si lucrari de punere in siguranta si redare in
circuitul silvic a iazurilor de decantare nr. 1 si nr. 4 (evacuarea partiala a apei, nivelare, consolidare
taluze, etc, înierbare şi împădurire)
Pe parcursul lucrărilor de inchidere si ecologizare (amenajarea terenurilor, consolidarea si

stabilizarea haldelor, iazurilor, malurilor/albiilor, etc) se recomandă luarea de măsuri speciale ,de
prevenire si diminuare a poluării accidentale şi de protecţie a calităţii apelor cum ar fi:
• verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru

încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;
• materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri
metalice, moloz, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate (pentru evitarea
infiltratiilor pana la panza freatica);
• marcarea, cu indicatoare sau prin imprejmuire, a limitelor canalelor prin care se
evacueaza apele de mină de la galeriile Antoniu Sud si Paralel - pentru a se evita poluarea
71
SC
CEPROMIN
SA
intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.

Ploile de intensitate mare si de lunga durata, precum si topirea brusca a zapezilor pot marii
volumul de apa din raul Olt peste cota de inundatie, dar datorita regularizarii, consolidarii albiei
raului Olt si a lucrarilor pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia, riscul de inundare sau alunecare a
terenului in zona perimetrelor miniere este practic inexistent.
In concluzie, eventualul impact negativ a activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor

miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de
suprafata), este temporar si nesemnificativ, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea
ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic,
si atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale
(pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, reziduuri combustibil, ulei)
Activitatea de inchidere si ecologizare a minei Balan, nu va avea impact asupra apelor
subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor:
- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice;
- din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale;
- apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante
poluante/chimice care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor
contine eventuale suspensii anorganice solide (nepoluante chimic, conform testelor de
levigare tabel 2 si 3).
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere
distanta mare fata de granitele cu tarile vecine.
Pentru diminuarea efectului lucrarilor de inchidere si ecologizare a perimetrului minier

Balan, asupra apelor – receptorilor naturali din perimetrele respective, se vor efectua următoarele
lucrări :
– Lucrări de amenajare a scurgerii apelor de mina de la galeria 11 bis si 13 ;
– Statia de epurare « activa » de tratare cu var, a apelor de mina de la galeriile Antoniu
– Lucrari de consolidare si regularizare a malurilor si albiei raului Olt
– Lucrari de decolmatare a canalizarii orasului Balan
70
SC
CEPROMIN
SA
determinat formarea unei retele hidrografice dense, cu cursuri de apa cu un debit care variaza in
functie de cantitatile de precipitatii. Regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a
raului Olt cu afluentii săi mai importanti din zona (pr. Varsaroaia, pr. Bailor, pr. Drumul Coastei, pr.
Fagul Cetăţii Mici, pr. Varac), iar valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -
1000 mm.
Structura geologică şi compoziţia litologică a zonei - mai ales în sectorul montan - datorită
impermeabilităţii rocilor nu permite o infiltraţie masivă în subsol, reducând la minim rolul drenajului
subteran. Dar datorită variaţiilor mari în timp şi spaţiu a temperaturii şi a altor elemente climatice,
inundaţiile se pot produce în orice perioadă a anului.
Amplasamentul perimetrelor minei Balan nu este afectat de artera hidrografica, dar poate fi
afectat de torente, iar nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 15 m.
Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor/paraurilor din zona,
precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament.
Sursele de poluare posibile pentru apele subterane si apele de suprafata sunt :

• apele meteorice ce spala suprafetele perimetrelor miniere, prin infiltrarea in sol si/sau
deversarea in emisarii de suprafata cu antrenarea de suspensii;
• colmatarea canalelor de garda/rigole sau a canalelor de scurgere/evacuare a apelor de
mina ai apei limpezite iaz, prin deversari accidentale a materialelor transportate sau
depozitate/stocate temporar sau definitiv;
• apa impurificata peste limitele admise, scursă ca urmare a evacuarii parţiale a luciului
de apa de pe iazul nr. 4 ;
• scurgeri de combustibili sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal, ciment,
balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;
• deversari accidentale de reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din
rezervoarele si bazinele existente in incintele miniere (depozit de carburanti), ce
urmeaza a fi dezafectate;
• praful si noxele gazoase rezultate din demolari, traficul auto si functionarea in sarcina
a utilajelor (arderea carburantilor), prelucarea (maruntirea) materialor demolate,
pulberile antrenate de pe iaz si din concentratul de pirita pe timpul transportului, care
din aer ajung pe sol si in apele de suprafata.
Eventualul impact negativ asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este
temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de
69
SC
CEPROMIN
SA
►Impactul drenajului rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage)

Rocile sterile de mina si sterilul rezultat la procesarea minereurilor, depozitate in halde si
iazuri de decantare, sunt expuse la efecte de alterare datorita apei meteorice si oxigenului, putand
genera ape acide. Aciditatea este generată de oxidarea sulfurilor din compozitia sterilelor, şi
precipitarea fierului feric.
Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este
transportată de apă. Eliberarea si transportul aciditatii are loc în apele de suprafaţă şi apele subterane
(implicit in sol), deteriorand calitatea apelor receptoare de suprafata, a solului, subsolului si apelor
subterane, şi conduce la o serie de efecte, cum ar fi:
- diminuarea alcalinităţii si acidifierea apelor;
- bioacumulării de metale;
- acumulării de metale în sedimente;
- impact asupra habitatelor - eliminarea unor specii sensibile şi ecosisteme instabile.
Potentialul de generare a apelor acide din depozitele rocilor sterile de mina (halde de steril) si
a sterilului de flotatie (iazuri de decantare) a fost prezentat in capitolul 1.4.
In concluzie:
In baza continuturilor eluatelor rezultate la testele de levigare si a cantitatilor de
substante dizolvate din sterilele supuse acestor teste, putem afirma ca sterilele depozitate in
haldele si iazurile de decantare de la Balan, nu vor genera ape acide, deci nu se va produce
drenajului acid si deci nu va fi necesara luarea unor masuri deosebite de prevenire, control şi/sau
tratament al unui asemenea fenomen
►Impactul produs in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare

In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan exista riscul
deversarilor de materiale fluide (reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din rezervoarele si
bazinele existente in incintele miniere - depozit de carburanti, ce urmeaza a fi dezafectate, si/sau de
produse petroliere de la utilaje) si materiale solide (deseuri din demolari, concentrat pirita, pământ,
etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in
apa freatica.
Cantitatea de ape pluviale care spala perimetrele miniere unde se desfasoara activitatea de
inchidere si care pot transporta materiele poluante si materiele in suspensie, ce apot ajunge in emisari,
este dependenta de regimul pluviometric al zonei.
Perimetrele minei Balan sunt amplasate intr-o regiune cu precipitatii relativ abundente, ce au
68
SC
CEPROMIN
SA
a-Ia pentru majoritatea indicatorilor si in clasele de calitate a-IIa si a-IIIa pentru Ca, Mg,
Zn. Ionii de Mn si Fe cresc intr-o proportie mai mare incadrandu-se in clasele de calitate
a-IVa si a-Va. Precizam ca fierul se incadreaza la clasa. a Va de calitate si in amonte de
galeria Antoniu Sud.
Datorita aciditatii si continutului de impurificatori - mai ales sulfati si metale grele (Fe, Cu,
Mn), apele de mina Antoniu - deversate direct in raul Olt au un impact negativ, conducand la
degradarea calitatii acestui receptor natural, degradare vizibila chiar si fara o analiza chimica a apei
Oltului, care isi schimba aspectul - devine brun-roscat, datorita precipitarii hidroxizilor si sulfatilor de
fier si mangan la contactul apelor de mina cu apele Oltului.
Datorita impactului semnificativ/negativ a apelor de mina Antoniu Sud asupra râului Olt, s-a
impus epurarea apelor de mina inaintea deversarii in Olt, acestea fiind tratate incepand cu anul 2005
prin metoda „pasiva” intr-un Sistem de Tratare Pasiva (STP) - canal deschis umplut cu calcar.
Monitorizarea Sistemul de tratare pasiva a apelor de mina Antoniu Sud a indicat faptul ca
acest sistem de tratare asigura neutralizarea doar in proportie redusa - randamentele de epurare a
principalilor impurificatori (metalele grele - Fe, Cu, Zn si Mn) situandu-se sub 44,00%, apa evacuata
din STP avand concentratii de impurificatori peste valorile limita admise de normativul $TPA -
001/2005, fiind deci necesara tratarea apelor de mina - Antoniu Sud printr-o alta metoda, mai
eficienta. In acest sens s-a propus o Statie de epurare „activa” a apelor de mina prin tratare cu var, a
carei eficienta de epurare va avea un impact pozitiv asupra apei de suprafata.
►Impactul produs de apele evacuate din iazul de decantare nr.4

Impactul produs de evacuarea apei limpezite din iazul de decantare nr.4, asupra calitatatii
receptorului natural – paraul Varsaroaia, se observa din tabelul B., care prezinta calitatea apei
evacuate din iaz si calitatea emisarului (pârâul Varsaroaia) amonte si aval de punctele de preluarea a
apei din iaz.
Continuturile indicatorilor chimici din apa emisarului receptor ai apelor limpezite, indica
urmatoarele:
- impactul produs de apele limpezite evacuate din iazul de decantare nr. 4 asupra apei
pârâului Varsaroaia, este nesemnificativ. Calitatea apei pârâului se modifica foarte putin,
pentru toti indicatorii chimici de calitate incadrandu-se in valorile admise de Ord.
161/2006, in clasa de calitate a-Ia, cu exceptia ionului de fier care creste dupa preluarea
apei evacuate din iaz, si se incadreaza in clasa a-IVa de calitate;
67
SC
CEPROMIN
SA
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

►Impactul produs de apele de mina asupra emisarilor
Evacuarea apelor de mină neepurate conduce la poluări semnificative ale apelor de suprafaţă
şi subterane. Apele de mină deversate in receptori naturali produc un impact multiplu asupra
mediului, afectând ecosistemele la scară şi niveluri funcţionale diferite cum ar fi:
♦ Creşterea cantităţii de materii în suspensie şi deoxigenarea apei receptorului natural;
♦ Poluarea cu metale a receptorului natural al apelor;
♦ Efecte ale pH-ului scăzut cauzate de scurgerile de ape acide.
Poluarea cu metale este cel mai semnificativ impact al poluării cauzate de apele de mină,
datorită persistenţei acesteia şi uşurinţei relative cu care trece nedetectată.
Metale grele eliberate în mediul acvatic prezintă pericol de contaminare si degradare a calitatii
receptorilor naturali datorită toxicitătii acestora pentru organismele acvatice si persistenţei lor în
diferite compartimente ale mediului (apă, materii în suspensie şi sedimente, particulelor fine de sol
rezultate din eroziunea de pe traseul parcurs de la evacuarea din mina pana la punctul de deversare in
receptorul natural).
Datorita impurificatorilor deversati in receptorii naturali de apele de mina, acestea au impact
asupra calitatii emisarilor in care se evacueaza. Impactul produs de evacuarea apelor de mină de pe
galeriile nr. 11 bis; nr. 13 si galeria Antoniu Sud asupra calitatii emisarilor (pârâul Băilor, pârâul
Drumul Coastei si râul Olt), care preiau aceste ape de mină, se observa din tabelul A., care prezinta
calitatea emisarilor (pârâurile si râul Olt) amonte si aval de punctele de preluarea a apelor de mină.
Continuturile indicatorilor chimici din apele emisarilor receptori ai apelor de mina, prezentate
in tabelul A., comparativ cu Ord. 161/2006 – $ormativul privind clasificarea calitatii apelor de
suprafata, indica urmatoarele:
- impactul produs de apele de mină evacuate pe galeriile nr.11bis. si nr.13 asupra apei
pârâului Băilor si paraului Drumul Coastei, este nesemnificativ. Calitatea apelor
pârâurilor se modifica foarte putin (nesemnificativ) dupa preluarea apelor evacuate din
cele doua galerii, doar continutul in suspensii, creste in aval de punctele de deversare a
apelor de mină;
- impactul produs de apa de mină din galeria Antoniu Sud asupra calitatii apei râului Olt
- este relativ redus, dar continuturile unor indicatori chimici din apa Oltului - aval de
preluarea apei de mina din galeria Antoniu Sud, se modifica sensibil. Concentratiile de:
suspensii, sarurui solubile (reziduu fix, sulfati), ioni de metale (zinc, fier, mangan si
calciu) cresc, dar se incadreaza in valorile admise de Ord. 161/2006, in clasele de calitate
66
SC
CEPROMIN
SA
Calitatea apelor din iazul de decantare nr.4 din perimetrul minier Balan si a receptorului natural
Tabel B.
Concentratie (mg/l)
Reziduu
Cloruri
r.
Sulfati
pH
Denumire proba
Mn
fix.
Cu
Cd
Zn
Pb
Fe
crt.
(probe prelevate in 17.04.2008)
1 Apa iaz decantare nr. 4 (exfiltratii) 7,14 536,0 9,22 265,83 0,005 0,015 0,035 0,001 0,067 0,46
2 Apa limpez. evacuata din iaz nr. 4 7,25 244,0 7,09 125,51 0,010 0,005 0,025 0,0005 1,664 1,279
(sonda inversa)
3 Apa parau Varsaroaia–amonte iaz nr.4 6,93 40,0 6,38 16,05 0,004 SLD 0,011 SLD 0,456 0,046
4 Apa pr. Varsaroaia – aval iaz nr. 4 7,07 56,0 6,40 27,75 0,005 0,002 0,022 0,0005 1,028 0,092
TPA – 001/2005 6,5-8,5 2000 500 600 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0
clasa II 6,5– 8,5 750 50 120 0,030 0,010 0,20 0,001 0, 5 0,1
ORD. 161/2006 clasa III 1000 250 250 0,050 0,025 0,50 0,002 1,0 0,3
clasificarea calitatii apelor de
clasa IV 1300 300 300 0,100 0,050 1,00 0,005 2,0 1,0
suprafata
clasa V >1300 >300 >300 >0,100 >0,05 >1,0 >0,005 >2,0 >1,0
Tabel B1.
Concentratie (mg/l)
CCO-CR
Susppensii
Reziduu
Denumire proba
Cloruri
r. Sulfati
pH
Mg+2
Ca+2
Mn
fix.
Cu
Cd
Zn
Pb
Cr
Fe
i
crt. (proba prelevata in
01.02.2008)
1 Apa evacuare iaz nr.4 7,25 440 412,0 16,0 18,43 223,44 0,01 Sld 0,0095 Sld 1,56 2,025 Sld Sld 96 31,59
TPA – 001/2005 6,5-8,5 60,0 2000 40,0 500,0 600,0 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0 0,5 1,0 300,0 100,0
65
SC
CEPROMIN
SA
Calitatea apelor de mina din perimetrul Minei Balan si a receptorilor naturali in care se evacueaza
Tabel A.
Concentratie (mg/l)
Susppensii
Nr.
CCO-CR
Reziduu
Cloruri
pH
Sulfuri
Sulfati
crt
Mg+2
Ca+2
Denumire proba
Mn
fix.
Cu
Cd
Zn
Pb
Fe
1 Apa mina – gal. 11a
7,24 84 724 3,16 357,2 7,79 SLD 0,005 SLD 0,085 SLD 0,350 0,735 132,0 55,89
2 Parâul Bailor - 6,26 14,8 228 2,29 143,6 8,50 SLD 0,135 SLD 0,104 SLD 0,95 0,405 51,2 10,69
amonte gal.11a
3 Parâu Bailor - 6,60 21 244 3,08 146,9 8,50 SLD 0,070 SLD 0,066 SLD 0,915 0,410 57, 6 16,04
aval gal.11a
4 Apa mina – gal. 13 6,75 96 120 2,61 26,33 7,79 SLD 0,015 SLD SLD SLD 3,82 0,28 56,0 4,37
5 Parâul Bailor - amonte de 6,85 20 112 2,37 23,04 7,79 SLD 0,005 SLD SLD SLD 0,325 0,04 52,0 3,40
galeria 13
6 Parâul Bailor - aval de 6,77 46 116 2,41 20,57 7,79 SLD 0,010 SLD SLD SLD 0,485 0,095 52,0 3,89
galeria 13
7 Apa mina galeria Antoniu 5,90 252 4000,0 0,030 0,05 0,420 0,01 88,59 35,37 320,0 247,8
12,0 2541,42 13,47 SLD
Sud
8 Râul Olt - amonte de 7,10 60 12,0 4,0 20,57 14,18 0,01 Sld 0,014 Sld 2,005 0,045 24 21,87
SLD
galeria Antoniu Sud
9 Râul Olt - aval de 6,94 92 128,0 8,0 61,31 14,34 0,01 Sld 0,030 Sld 2,165 0,82 52 29,44
SLD
galeria Antoniu Sud
)TPA – 001/2005 60,0 2000 40,0 600,0 500,0 - 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0 300,0 100,0
clasa I - 500 10 60 25 - 0,020 0,005 0,10 0,0005 0,3 0,05 50 12
clasa II
6,5– 8,5
ORD. 161/2006 - 750 10 120 50 - 0,030 0,010 0,20 0,001 0, 5 0,1 100 50
clasificarea clasa III - 1000 20 250 250 - 0,050 0,025 0,50 0,002 1,0 0,3 200 100
calitatii apelor
de suprafata clasa IV - 1300 125 300 300 - 0,100 0,050 1,00 0,005 2,0 1,0 300 200
clasa V - >1300 >125 >300 >300 - >0,100 >0,05 >1,0 >0,005 >2,0 >1,0 >300 >200
64
SC
CEPROMIN
SA
Datorita gradului avansat de impurificare al apei de mina evacuata de pe galeria Antoniu

Sud (cu metale grele, sulfati, aciditate, saruri dizolvate, etc), s-a impus epurarea lor înaintea
deversarii in emisar - râul Olt.
In prezent, Sistemul de tratare pasiva nu asigura reducerea concentratiei principalilor
impurificatori din apa de mina Antoniu Sud (sulfati, reziduu fix, metale grele- Fe, Mn, suspensii) la
valorile limita admise de $TPA -001/2005, o serie de indicatori (suspensiile, sulfatii, calciul,
magneziul) înregistrând chiar cresteri ale concentratiilor dupa tratarea in STP.
Se impune deci tratarea acestei ape de mină printr-o alta metoda, mai eficienta.
In ceea ce priveste calitatea apei raului Olt, continutul unor indicatori calitativi creste
(suspensii, reziduu fix, sulfati, Fe, Zn, Mn, Ca, Mg) in apele râului - aval de galeria Antoniu, cu toate
acestea apele Oltului se mentine in clasa I de calitate conf. Ord. 161/2006, la majoritatea indicatorilor
chimici. Fac exceptie ionii de Mn si Fe - care se incadreaza in clasa a-IVa respectiv a-Va de calitate.
Fierul se incadreaza in clasa a-Va de calitate si in amonte de gal. Antoniu (conform tabelului nr. A.)
In Tabelele B. si B1. este redata calitatea apelor din Iazul de decantare nr.4. - calitatea apei
limpezite evacuata din iazul nr.4 (doua prelevari) si a receptorului acesteia – paraul Varsaroaia,
comparativ cu valorile admise de normativul NTPA- 001/2005 - care reglementeaza “Valorile limită
de incărcare cu poluanti a apelor uzate industiale si urbane evacuate in receptori naturali” si
normativul Ord. 161/2006 - clasificarea calitatii apelor de suprafata
- Apele limpezite evacuate din iazul de decantare nr.4 - prezinta continuturi ale principalilor
indicatori chimici in limitele admise de normativul NTPA 001-2005, cu exceptia concentratiei
suspensiilor care depaseste valoarea admisa de normativ (60 mg/l) si a concentratiei ionilor de Mn
care este mai mare decat valoarea admisa (1,0 mg/l);
63
SC
CEPROMIN
SA
Tabel nr. 4.1.3.

Total ape uzate Ape uzate evacuate Ape Coment
Sursa apelor generate reutilizate/ arii
uzate mc/zi mc/an menajere industriale pluviale recirculate
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an - val. debit

Apa de mina galeria Total ape Total ape - - 129,6 47304 - - mediu
11bis (evac.in emisar) mina mina 259,2 94608 maxim
Apa de mina gal. 13 - - 172,8 63072 - - - Evacuare
(evacuare in emisar) 1512med 551880md 345,6 126144 in emisar
Apa mina galeria 2160max 788400mx - - 1209,6 441504 - - - Alimentare
statie epurare
Antoniu Sud 1555,2 567648 ape mina
Apa limpezita/meteor Ape iaz 4 Ape iaz 4 - - 259,2 94608 - - - Evacuare
iaz decantare nr.4 259,2med 94608 4233,6 1545264 in emisar
4233,6max 1545264
Ape pluviale de pe Total ape Total ape - - - - 194,52 71000 - evac.rigole
supraf. iazurilor 1,4 pluviale pluviale 81587,52 29779444,8 in emisar
Ape pluviale din - - - - 33,17 12108 - evac.rigole
cariera Balan 308,87med 112740med 13913,63 5078474,95 in emisar
47286432,9
Ape pluviale de pe 129551,87mx - - - - 18,83 6872 - Evacuare
suprafete haldelor 7896,75 2882313,75 in emisar
Ape pluviale de pe - - - - 62,35 22760 -
suprafete incintelor 26153,97 9546199,48
Apa menajera epurata 0,48 175,2 0,48 175,2 - - - - - Evacuare
in emisar
Poluantii continuti in apele evacuate

Pentru o imagine de ansamblu a apelor de mina evacuate si a receptorilor naturali pe care ii
pot afecta, in tabelul A. sunt redate calitatea apelor de mina evacuate din galeriile 11bis, 13 si
Antoniu Sud si a receptorilor acestora, in amonte si aval de punctele de preluare a apelor de mină.
- Apele de mina evacuate din galeriile nr. 11bis si nr.13 - prezinta continuturi ale
principalilor indicatori chimici in limitele admise de normativul NTPA-001, doar
concentratia suspensiilor depaseste de 1,4 pana la 1,6 ori valoarea admisa de normativul
NTPA-001/2005 (60 mg/l);
- Apa de mină - Antoniu Sud - este apa de zacamânt si de infiltraţii care spală galeriile cu
continut ridicat de mineralizatie utila de pirită-cupriferă din zacamantul de Balan
(constituit din sisturi cuartoase, clorito-sericitoase, sericito-cloritoase), din acest motiv
apa este slab acida, contine suspensii si sulfati in concentratii care depaseste de cca. 4,2 ori
valorile admise de NTPA-001/2005; Fierul depaseste de 17,72 ori CMA-ul iar Manganul
de 37,35 ori; ionul de Magneziu este in concentratie de 2,48 ori mai mare decat CMA.
62
SC
CEPROMIN
SA
− Debitul mediu al apei pluviale din cariera Balan (platforma+taluz = 151351 m2)
Q uz pluvial = S x Φmed x Qp Φmed = 0,10
Q uz pluvial = 151351 x 0,10 x 0,800 = 12108 m3/an = 33,17 m3 / zi = 1,38 m3 / h
− Debitul maxim al apelor pluviale din cariera Balan (conf. SR 1846/2006)

Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ]
m = 0,8 pentru t ≤ 40 min
S – suprafata de colectare a apelor pluviale [ ha ] = 15,1351 ha
Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10
Pentru f = 1/1 si t = 15 min, zona 19, din STAS 9470 – 73 intensitatea ploii de calcul este
i = 133 l / s x ha
Q uz Mp = 0,8 x 15,1351x 0,10 x 133 = 161,04 l / s = 579,73 m3 / h.= 13913,63 mc/zi
− Debit mediu ape pluviale de pe suprafetele haldelor steril (platforme+taluze = 8,59 ha)
− Debitul maxim al apelor pluviale de pe suprafetele haldelor de steril

Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ]
Q uz Mp = 0,8 x 8,59 x 0,10 x 133 = 91,39 l / s = 329,03 m3 / h.= 7896,75 mc/zi
− Debitul mediu al apelor pluviale de pe suprafetele incintelor (total incinte = 28,45 ha)
− Debitul maxim al apelor pluviale de pe suprafetele incintelor

Debitul apelor menajere evacuate

Apele uzate din grupul sanitar si laborator ale Statiei de epurare ape de mina, sunt conduse la
statia de epurare ape menajere Bio Cleaner tip BC4.
Apele menajere epurate, in debit de 0,48 mc/zi, sunt evacuate la canalizare de unde ajung in
emisar (r .Olt).
Bilantul apelor uzate

Bilantul apelor uzate este prezentat in tabelul nr. 4.1.3.
61
SC
CEPROMIN
SA
In prezent apele limpezite de la iazul de decantare nr.4 se evacueaza printr-o sonda inversa din
amonte, in galeria de deviere a paraului Varsaroaia, de unde ajung în râul Olt.
Apele pluviale din zonă sunt evacuate în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă
Apele menajere vor rezulta de la grupul sanitar al Statiei de epurare ape mina si laboratorului
si sunt epurate in Statia de epurare Bio-Cleaner (dupa punerea in functiune a acesteia, la finalizarea
lucrarilor).
Debitul apelor uzate industriale si apelor pluviale evacuate

− debitul apei de mina de la galeria 11 bis: Qmed = 1,5 l/sec ; Qmax = 3 l/sec
− debitul apei de mina de la galeria 13: Qmed = 2 l/sec ; Qmax = 4 l/sec
− debitul apei de mina de la galeria Antoniu Sud: Qmed = 14 l/sec ; Qmax = 18 l/sec
− debit apa limpezita si meteorica de pe iazul de decantare nr.4 si versantii limitrofi,
evacuata prin sistemul de captare/evacuare: Qmin = 3 l/sec ; Qmax = 49 l/sec
Debitul apelor pluviale evacuate

− Debitul mediu al apelor pluviale de pe suprafetele iazurilor nr.1 si 4 (platforma+taluze)
Q uz pluvial = S x Φmed x Qp unde :
S – suprafata de colectare a apelor pluviale 3,75 ha + 85 ha = 88,75 ha = 887500 m2
Φmed – coeficient mediu de scurgere=0,10 (supraf.amenajate inierbate conf SR 1846/2006)
Qp – media multianuala a precipitatiilor din zona: 800 mm / an = 0,800 m3 / m2 x an
Q uz pluvial = 887500 x 0,10 x 0,800 = 71000 m3/an = 194,52 m3 / zi = 8,11 m3 / h.
− Debitul maxim al apelor meteorice de pe suprafetele iazurilor nr.1 si 4 (conf. STAS

1846-90 inlocuit cu SR 1846/2006)
Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ] unde :
m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, ce tine seama de capacitatea
de inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul = 0,8 pentru t ≤ 40 min
S – suprafata de colectare a apelor pluviale [ ha ] = 88,75 ha
Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (suprafeţe amenajate, înierbate)
i – intensitatea normala a ploii de calcul, in functie de frecventa f si durata ploii t, conform
STAS 9470 – 73 [ l / s x ha ]
Pentru f = 1/1 si t = 15 min, zona 19, din STAS 9470 – 73 intensitatea ploii de calcul este
i = 133 l / s x ha
60
SC
CEPROMIN
SA
Tabel nr. 4.1.2.

Sursa de apa Consum Apa prelevata din sursa Recirculata/ Comentarii
Proces tehnologic (furnizor) total de Total Consum Consum reutilizata
apa menajer industrial
Consum individual apa potabila - 0,09 mc/zi 0,09m3/zi 0,09 mc/zi - - Apa potabila adusa
recipienti 23,4 mc/an 23,4m3/an 23,4 mc/an in recipienti plastic
Consum exploatare reteaua de 9,48 mc/zi 9,48mc/zi 9,48 mc/zi - Racord la reteaua
St. epurare + lab. + apa potabila 2464,8 2464,8 2464,8 oraseneasca
consum individual oras Balan mc/an mc/an mc/an
3
Umectare, stropire apa din 3,5 mc/zi 3,5 m /zi 3,5 mc/zi
cai acces, material cisterna 900 mc/an 900 m3/an - 900 mc/an -
4.1.3. Managementul apelor uzate

Din activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare nu vor rezulta ape uzate
menajere sau tehnologice, deci nu vor fi deversări de ape industriale uzate în apele de suprafaţă.
Din perimetrul Minei Bălan se evacueaza următoarele categorii de ape uzate:
ape reziduale industriale:
1. ape de mină – evacuate din subteran, în urma activităţilor de extracţie a minereului;
2. ape limpezite de la iazul de decatare nr.4 – evacuate după sedimentarea sterilului
rezultat din activitatea de preparare a minereului.
ape pluviale
ape menajere
Apele reziduale industriale

1. Principalele ape de mina care se evacueaza in prezent in perimtrul Minei Bălan, sunt:
● ape de mină - evacuate direct in emisari - paraul Bailor si paraul Drumul Coastei, si
anume apele evacuate pe canalele galeriilor nr. 11 bis si nr. 13;
● ape de mina – evacuate in emisar (raul Olt) dupa o prealabila tratare intr-un Sistem de
tratare pasiva (canal deschis umlput cu calcar) - apa evacuata din galeriile Antoniu Sud si Paralel.
Apele de mină sunt în cea mai mare parte de infiltraţie, dirijate din subteran la suprafata pe
canalele galeriilor şi într-o măsură redusă provin din izvoarele subterane. Debitul apelor de infiltraţie
creşte în anotimpul de ploaie şi la topirea zăpezilor.
După oprirea staţiilor de pompe şi închiderea perimetrului minier, nivelul hidrostatic al apelor
de mină s-a stabilizat la un anumit nivel, apele de mină ieşind la suprafaţă pe galeriile de coastă, de
unde pe canale vor fi deversate în emisari .
2. Apele limpezite de la iazul de decantare nr.4 au rezultat după depunerea sterilului pe

suprafaţa iazului de decantare, si sunt evacuate printr-un sistem de sonde inverse.
59
SC
CEPROMIN
SA
Apele de mină sunt în cea mai mare parte ape de infiltraţie şi in măsură redusă provin din
izvoarele subterane.
4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa
Alimentarea cu apă potabilă

Apa potabilă necesară consumului individual al angajaţilor se va aduce, partial, în recipienţi
din plastic, acolo unde perimetrul/incinta miniera nu are racord la reteaua orasenesaca, iar in incintele
miniere si Statia de epurare unde exista racord la reteaua orasului, apa potabila va fi asigurata din
reteaua (rezervorul) de apa potabila a orasului Balan .
Consumul de apa potabila estimat, din recipienti, este urmatorul:
• zilnic maxim: 0,09 mc/zi , pentru 22 persoane (22 pers x 4 l/om.zi = 88 l/zi ≈ 90 l/zi)
(22 persoane = 30 pers – 8 pers pentru exploatare statie epurare)
• anual maxim: 23,4 mc/an (260 zile/an)
Consumul de apa potabila pentru exploatarea Statiei de epurare si laborator, asigurata printr-
un racord la conducta retelei ce face legatura cu rezervorul de apa potabila al orasului Balan, este:
• pentru Statia de epurare (dizolvarea varului) = 9 mc/zi
• pentru 8 persoane necesare in laborator si la exploatarea statiei:
8 pers x 60 l/om · zi = 480 l/zi = 0,48 mc/zi (conf. STAS 1478)
Total apa potabila pentru Statia epurare = 9,48 mc/zi
Total apa potabila: 9,48 mc/zi + 0,09 mc/zi = 9,57 mc/zi
Alimentarea cu apă industrială

Apa industrială necesară in perioada de executie a lucrarilor, pentru stropirea cailor de
acces/transport, a materialelor (rezultate din demolare) în zona de depunere/depozitare, a materialului
transportat, in perioadele secetoase, se va sigura din cisterne.
Se estimeaza un consum de cca. 900 mc/an.
Bilantul consumului de apa al obiectivului este prezentata in tabelul 4.1.2.
58
SC
CEPROMIN
SA
Zona perimetrului analizat se caracterizează printr-un climat temperat-continental subalpin, cu

o temperatură medie anuală de 6-7 0 C. Iernile sunt lungi, cu o durata de 6 luni- bogate în precipitaţii,
temperatura medie iarna fiind între -10 şi -8°C, iar toamnele sunt lungi şi frumoase, verile scurte şi
răcoroase.
Relieful zonei este specific montan, cu râuri şi torenţi care au format văi adânci şi torenţi ce
ajung până la 450.
Hidrografic, regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a raului Olt şi se
caracterizează printr-o reţea hidrografică densă cu debite variabile.
Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -1000 mm.
Clima subalpina cu precipitatii relativ abundente, a determinat formarea unei retele
hidrografice dense, cu cursuri de apa cu un debit care variaza in functie de cantitatile de precipitatii.
Principalul colector al retelei hidrografice este raul Olt care izvoraste la cca. 10 km nord de
orasul Balan.
Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii Balan este străbătut de pârâul Vărsăroaia, care colectează
apele de precipitaţii de pe versanţii formaţi de haldele de steril din zona, fiind afluent al râului Olt.
Zăcământul pirito – cuprifer este situat în cadrul structural general a zonei cristalino –
mezozoice din sectorul sudic al Carpaţilor Orientali, alcatuita din formatiuni cristalofiliene cu
cristalinitate variabila, din depozite sedimentare mezozoice si cateva iviri de roci eruptive.
Zacamantul este constituit din corpuri stratiforme si lenticulare de sulfuri, intercalate
concordant in sisturi cristaline cuartoase cloritoase, clorito-sericitoase, sericito-grafitoase, etc, din
orizontul Balan.
Mineralizatiile sunt constituite cu precadere din pirita si calcopirita, iar pe langa acestea, in
proportii reduse apar: galena, blenda, magnetit, tetraedrit, mispichel, ilmenit, cupru nativ, covelina,
calcozina etc. Mineralele principale nemetalice sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina etc.
Mineralele principale, pirita si calcopirita, concentrandu-se formeaza lentile, care grupate
alcatuiesc zonele de mineralizatie. Zonele mineralizate au grosimi cuprinse intre 2 si 25,1 m.
Conform normativului P 10-92 perimetrul minier Balan se incadreaza in zona <E> de

seismicitate, cu coeficientul de seismicitate Us = 0,12 si perioada de colt Tc = 0,7 sec.
In regim natural , apele subterane freatice isi organizeaza principalele faze ale ciclului
hidrogeologic in functie de evolutia regimului termic la suprafata solului, de cantitatea, repartitia,
tipul si modul de producere a precipitatiilor, corelat cu elementele specifice zacamantului din zona
analizata.
57
SC
CEPROMIN
SA
Deseurile menajere care vor rezulta din activitatea desfasurata, se calculeaza astfel:
Q DM = 30 persoane x 0,25 kg/pers/zi x 260 zile/an = 1950 kg/an
Managementul deseurilor este prezentat in tabelul nr. 3.1.

Tabel nr. 3.1.
Cantitatea generata Starea fizica Codul Codul Mangementul
in perioada Codul privind clasificarii deseurilor – cantitatea
Denumire deseu deschiderii, S – solid deseului principala statistice generata – (t/an)
exploatarii si exec. L – lichid conf. Ord. proprietate
Valori Elimi Ramasa
inchiderii si SS–semisolid 95/2005 si periculoasa
HG 856/2002 ficata nata in stoc
ecologizarii
(t/an)
Deseuri metalice – 121,3 S 17 04 07 121,3 - -
amestecuri metalice Total 242,6 t
Moloz – amestecuri 48751 17 09 04 48751
desuri (46430 mc) Total 97503 t
Deseuri menajere 1,95 S 20 03 01 - 1,95 -
si hartie
Lemn (cherestea) 33,17 S 17 02 01 33,17 - -
pentru cofrare Total 66,34
Saci hartie si PVC 0,20 S 20 01 01 - 0,2 -
Uleiuri uzate 0,06 L 13 02 08* - 0,06 -
Anvelope uzate 0,10 S 16 01 03 - 0,10 -
4. IMPACTUL POTETIAL, ICLUSIV CEL TRASFROTIER, ASUPRA

COMPOETELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
Riscul ca activitatile din incintele/perimetrele minei Balan, să producă impact transfrontier

este practic inexistent.
4.1. APA
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

minereului de cupru se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali, intre Valea Bekeny, la Nord
si comuna Frumoasa, la Sud, pe o lungime de 40 km.
Regiunea este delimitată la est de zona Flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord
56
SC
CEPROMIN
SA
► Deseuri din cauciuc

Schimbul anvelopelor uzate de la utilajele mobile nu se va face in incintele miniere, doar in
cazuri accidentale aceste deseuri de cauciuc vor fi depozitate pe o platforma special amenajata, pe o
perioada limitata de timp, fiind predate periodic firmelor specializate de colectare.
► Uleiuri uzate
Schimbul de ulei pentru utilaje si autobasculante nu se va face perimetrele miniere, iar in
cazurile de scurgeri accidentale de uleiuri, colectarea acestora se va face in recipienti speciali (de 100
l), care se vor trimite periodic la unitati specializate in colectarea si reciclarea uleiurilor, impreuna cu
materialele absorbante folosite la curatirea locurilor infestate accidental.
► Deseurile de lemn (cherestea) pentru cofrare (82,93 mc), vor fi valorificate.
► Ambalaje siDeseuri menajere
Pe pacursul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, se vor acumula
diferite tipuri de deseuri, care se vor gospodarii diferit.
Deseurile care vor rezulta in perioada ansamblului de lucari - inchidere/ecologizare, sunt
constituite din: deseuri menajere de la personalul care îşi desfasoara activitatea si deseuri de
ambalaje din carton, hartie sau PVC.
Ambalajele provenite de la ierburile perene/seminte de plante graminee si ingrasamintele
organice necesare ecologizarii (cutii carton, saci de hartie sau PVC, etc), se vor colecta in containere
speciale, fiind evacuate de pe amplasamente in mod organizat, impreuna cu deseurile menajere.
Depozitarea deseurilor menajere se va face in containere speciale metalice (pubele de
colectare) si se va încheia un contract cu firma de salubritate din zonă pentru ridicarea acestora.
Cantitatea de deseuri menajere este in functie de numarul de personal ce munceste intr-o zi in
perimetrele miniere, si deoarece acesta poate fluctua zilnic datorita varietatii ansamblului de lucrari,
se ia in considerare un numar mediu de personal muncitor – 30 pers/zi, care lucreaza simultan in toate
perimetrele miniere.
Se specifica: La realizarea celei de a doua galeri de deviere a pârâului Vărsăroaia, se va folosi
exploziv pentru săparea lucrării miniere (împuşcare controlată cu microântârziere). Aceste substante
explozive vor fi aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor de impuscare, lucrari care se vor
executa sub forma unor prestari de servicii de catre personal specializat si autorizat, care asigura si
explozibilul si materialele necesare de la depozitul de explozivi al societatii care va face impuscarea.
In aceste conditii, in incintele/perimetrele miniere nu se depoziteaza explozibil.
Lucrările de împuşcare vor fi executate de către o firmă specializată/autorizata, pe bază de
contract, care va aduce doar cantitatile necesare puscarii si va elimina deseul, ambalajul rezultat dupa
puscare.
55
SC
CEPROMIN
SA
− Sterilul de mină, depozitat în haldele de steril – cod 01 01 01 deşeuri de la excavarea

minereurilor metalifere (922500 mc);
− Tulbureală sterilă depozitată în iazurile de decantare nr. 4 si nr.1 – cod 01 03 06 reziduuri,
altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05 (22565000 t + 636000 t = 23201000 t,
respectiv 10256000 mc + 289000 mc = 10545000 mc)
− Deşeuri de la activitatea de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice – cod 17 04 07
amestecuri metalice
Prin executarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică in perimetrul minier Balan se vor genera
urmatoarele deseuri:
− deseuri metalice, rezultate din dezafectare si eventuale piese de schimb si consumabile
provenite din activitatea de intretinere urgenta a utilajelor;
− molozul rezultat din demolări - spărturi de beton şi moloz rezultat din cărămizi;
− deseuri din cauciuc (anvelope uzate), provenite de la utilajele mobile echipate cu
pneuri
− ulei uzat de la utilaje si autobasculante si materiale adsorbante îmbibate cu carburant
si/sau ulei ;
− deseu de lemn (cherestea) pentru cofrare;
− deseuri menajere si ambalaje
► Deseurile metalice care vor rezulta de la dezafectarea constructiilor, utilajelor si utilitatilor

din incintele minei Balan - cca. 242,6 tone, se vor depozita într-un spaţiu special amenajat şi se vor
valorifica prin vânzare la agenţi economici specializaţi cu respectarea prevederilor O.U.G.R. nr.16
/26.01.2001 privind gestionarea deşeurilor reciclabile.
In incintele/perimetrele minire nu se vor efectua lucrarile de intretinere curentă, doar
eventuale reparatii urgente/accidentale ale utilajelor. In urma acestor lucrari, pot rezulta deseuri
metalice (piese mici) in cantitati mici, ce vor fi predate unitatilor specializate de colectare fier vechi.
► Molozul
În urma demolării construcţiilor, materialele rezultate sunt în mare parte spărturi de beton şi
moloz rezultat din cărămizi, care însumate pe ansamblu dau un volum de moloz de cca. 46.430 mc
(cca. 97503 t), din care 34.774 mc din suprastructura si 11.656 mc din infrastructura.
Molozul rezultat din demolări se va utiliza la rambleerea puturilor iar metalele recuperate se
vor depozita până la valorificare ca fier vechi, pe o platformă amenajata din incinta minei Balan.
54
SC
CEPROMIN
SA

a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4
2.1.1. Echipamente necesare

Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea
lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan sunt:
− autobasculante de 16 t
− motocompresor (45 CP)
− excavator pe senile (140 CP)
− buldozer pe senile (65 CP)
− automacara (215 CP)
− compactor (65 CP)
− autocisterna (215 CP)
− tractor pneuri (65 CP)
2.2. Activitati de dezafectare - inchiderea santierelor

La încheierea lucrarilor si încetarea activităţii santierelor, se vor fi efectuate activitati de
dezafectare, ce constau în:
• retragerea/evacuarea utilajelor şi echipamentelor;
• dezafectarea barăcilor;
• evacuarea eventualelor deşeuri rezultate din activitate;
• renaturarea/ecologizarea ultimelor zone afectate de santiere, prin acoperirea cu sol vegetal şi
revegetalizare.
3 - DESEURI
Din activitatea desfăşurată la Mina Balan (extracţie si preparare a minereului) au rezultat ca

principale categorii de deşeuri: sterilul de mină si sterilul de flotatie (tulbureala sterilă), si alte
categorii de deşeuri din diverse activităţi (de întreţinere, reparaţii, administrative).
Deşeurile care au rezultat din activităţile Minei Bălan sunt codificate conform H.G. 856/2002
completata cu Ord. MMGA Nr.95/ 2005 astfel :
53
SC
CEPROMIN
SA
► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA)TARE )R. 1
► Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru
► Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor

pe Iazul de decantare 4
► Alte lucrări recomandate:

► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt:

• Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km) ;
• Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);
• Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de deviere
şi confluenţa cu râul Olt ;
• Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă
pârâul Lunca Mare cu râul Olt
Statia de epurare va fi compusa din:
4. Instalatie filtrare si depozitare namol
► Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina
52
SC
CEPROMIN
SA

taluze şi terase);
(0,036 mc/groapă).
►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA)
► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA)TARE )R. 4

Lucrările de amenajare, ecologizare pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei pe toată
perioada post închidere şi protecţia mediului, vor cuprinde:



Vărsăroaia;

51
SC
CEPROMIN
SA
- Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp)

- Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, suprafaţa de
- Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, suprafaţa de
- Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, suprafaţa de teren
– Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp)
– Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, suprafaţa de
- Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, suprafaţa de teren
3. Lucrări de eliberare a terenului şi reabilitare ecologică a zonelor afectate – punere in

siguranta si redare in circuitul silvic (incinte, halde, carieră, iaz decantare nr. 4 si nr. 1,
amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)
► Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a HALDELOR DE STERIL: Halda de
steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A,
Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria 17, constau în:
a) Lucrari pregatitoare
b) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare
c) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire
d) Lucrări de stabilizare - Zid de sprijin
e) Lucrari de dirijare apelor pluviale prin canale de gardă
Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele de
steril fondului forestier, sunt urmatoarele:
50
SC
CEPROMIN
SA
- Lucrari pentru Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru

fundaţii utilaje, o cameră pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente
statiei
2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor,

constructiilor si tuturor utilitatilor
Demontarea, dezafectarea, demolarea utilajelor, construcţiilor de suprafaţă, utilitatilor si
principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:
Sândominic;
− fertilizarea solului (administrarea de îngrăşăminte);
terenul si udarea suprafetelor.
Ansamblul lucrarilor amintite mai sus se vor executa în următoarele incinte:

- Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp)
- Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp)
- Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp)
- Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp)
49
SC
CEPROMIN
SA
2 - PROCESE TEHOLOGICE
2.1. Descrierea lucrarilor de investitie

Descrierea detaliata a tuturor lucrarilor ce vor fi executate in cadrul proiectului tehnic si care
au ca scop principal inchiderea si refacerea ecologica a perimetrului minei Balan si a zonelor afectate,
a fost prezentata in subcapitolul 1.3.1.
Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele principale
lucrari:
1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran
(executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul
subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A :
►Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran:
o Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora
o Plăci din beton armat pentru acoperirea puturilor, suitoarelor şi rambleerea
acestora.
Lucrările de închidere a minei Bălan vor cuprinde:
- Lucrari miniere verticale – rambleieri si executie placi de beton armat pentru: Puţ
nr. III, Put nr. I, Puţ nr. V, Suitorii de la depozitul de explozivi Incinta Centrală, Suitorii
de la galeria Carol;
- Lucrări miniere orizontale – rambleieri si executie diguri de beton pentru: Galeria
de coastă 11 bis, Galeria de coastă 11 şi 11Paralel, Galeria de coastă 11 A, Galeria de
coastă 13, Galeria de coastă 13 A, Galeria de acces la depozitul de exploziv Incinta
Centrală, Galeria nr.6 de la Put nr. 5, Galeria Mihai, Galeria 7, Galeria de aeraj de la
Putul 3, Canal de aeraj Incinta Put 3.
►Lucrari pentru depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, ce vor cuprinde:
- Lucrari pentru Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m
- Lucrari pentru Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m
- Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe
- Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A
- 2 diguri
- Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m
- Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă
48
SC
CEPROMIN
SA
Caracteristicile levigatelor (eluatelor) rezultate la testele de levigare a sterilelor de la Balan Tabel nr.2.
Concentratie , mg/l
Cloruri
Nr.
Sulfati
pH
Arsen
Mo
Hg
Cu
Cd
Zn
Denumire proba
Pb
Cr
i
crt.
1. Eluat de pe steril halda Put 3 7,41 21,27 67,07 0,051 0,012 0,153 0,0012 0,015 0,108 SLD SLD SLD
2 Eluat steril halda Galerie 13 7,54 13,47 23,87 0,015 SLD 0,049 SLD 0,009 0,035 SLD SLD SLD
3 Eluat steril halda Galerie 14 7,25 13,47 116,04 0,071 0,087 0,117 0,00075 0,018 0,62 SLD SLD SLD
4 Eluat de pe steril Iaz de decantare nr. 1 6,77 11,34 21,81 0,126 0,02 0,041 0,0002 0,022 SLD SLD SLD SLD
5 Eluat de pe steril Iaz decantare nr.4–Fagul Cetatii 7,47 20,56 106,17 0,032 0,017 0,031 SLD SLD SLD SLD SLD SLD
TPA-001/2005 6,5-8,5 500 600 0,1 0,2 0,5 0,2 0,5 1,0 0,1 0,05 0,1
Cantitati de impurificatori generati la levigarea unui kilogram de steril Tabel nr.3.

Concentratie (mg/kg substanta uscata = mg/kg steril)
Cloruri
Nr.
Sulfati
Arsen
Mo
Hg
Cu
Cd
Denumire proba
Zn
Pb
Cr
i
crt.
1 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Put nr.3 212,7 670,7 0,51 0,12 1,53 0,012 0,15 1,08 SLD SLD SLD
2 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Galerie 13 134,7 238,7 0,15 SLD 0,49 SLD 0,09 0,35 SLD SLD SLD
3 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Galerie 14 134,7 1160,4 0,71 0,87 1,17 0,0075 0,18 6,2 SLD SLD SLD
4 Cantitatea levigata de pe sterilul din Iaz decantare nr. 1 113,4 218,1 1,26 0,2 0,41 0,002 0,22 SLD SLD SLD SLD
5 Cantitatea levigata de pe sterilul din Iaz decantare nr. 4 205,6 1061,7 0,32 0,17 0,31 SLD SLD SLD SLD SLD SLD
CMA - conf. Ord. 95/2005 – Tabel nr. 3.1 pentru raport
15.000 20.000 50 10 50 1 10 10 10 0,2 2
L / S = 10/ 1 (mg/kg substanta uscata)
47
SC
CEPROMIN
SA
1.5. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente

Lucrarile de investitie din prezentul Proiect tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan,
nu au legatura cu lucrarile de inchidere si ecologizare pentru perimetrele Balan Central, Fagul Cetatii
Sud, mina Put 5 si iazurile de decantare nr.2, 3, 3A, acestea fiind perimetre distincte, independente
unele de altele.
Desemenea se specifica faptul ca lucrarile de inchidere si ecologizare pentru perimetrul Balan
Central sunt incheiate din 2005, fiind efectuate si receptionate final in 2007, iar pentru perimetrul
Fagul Cetatii Sud lucrarile de inchidere au fost terminate si s-a efectuat receptia la finalizarea
lucrarilor (Put 2, galerii), rămânâd doar finalizarea ecologizării.
Se preconizeaza ca nu vor exista efecte cumulative datorita vecinitatii cu alte perimetre
miniere supuse lucrarilor de inchidere si ecologizare.
46
SC
CEPROMIN
SA
vor avea caracter acid si nici continuturi de impurificatori care sa conduca la degradarea calitatii
apelor din perimetrele analizate.
♦ In cazul in care s-ar produce drenajul acid al sterilelor haldate, pe langa impactul produs
asupra apelor de suprafata, se poate genera poluarea solului si apelor subterane cu cantitati de
compusi toxici (metale grele, sulfati), solubilizati din sterilul stocat in depozite (halde si iazuri).
Pentru a verifica daca aceasta afirmatie se poate aplica sterilelor depozitate in haldele si
iazurile de decantare de la Balan, s-au calculat cantitatile de compusi rezultati la testele de levigare a
sterilelor prelevate din aceste depozite, valorile obtinute sunt prezentate centralizat in Tabelul nr.3.,
impreuna cu valorile concentratiilor maxime admise conform Ordinului 95/2005 - care reglementeaza
criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor.
Valorile prezentate in tabelul nr.3 arata ca toti indicatorii chimici levigati (solubilizati) se
situeaza sub valorile limita admise de Ord. 95/2005 - Tab.nr. 3.1 pentru raport L / S = 10 /1, deci
toate sterilele se incadreaza in categoria “DESEURI )EPERICULOASE”.
In baza continuturilor eluatelor rezultate la testele de levigare si a cantitatilor de

substante dizolvate din sterilele supuse acestor teste, putem afirma ca sterilele depozitate in
haldele si iazurile de decantare de la Balan, nu vor genera ape acide, deci nu se va produce
drenajului acid si deci nu va fi necesara luarea unor masuri deosebite de prevenire, control şi/sau
tratament al unui asemenea fenomen.
Consideratiile tehnice, determinarea Potentialului de Generare Ape Acide si Evaluarea

potentialului de generare a acidului prin teste, pentru materialele din haldele de steril si iazurile de
decantare din perimetrul minier Balan, sunt prezentate detaliat in Volumul 1 al Proiectului tehnic de
inchidere si ecologizare a minei Balan, de unde rezulta urmatoarele concluzii:
• Iazul de decantare nr.4 prezinta un anumit risc (minim) de producere a acidului, dar
caracteristicile fizico-chimice ale sterilului din acest iaz, testele de levigare si calitatea apelor
evacuate din iazul nr.4 (urmarita de-alungul anilor), nu confirma potentialul de generare a apelor
acide, considerandu-se deci ca nu sunt necesare masuri deosebite de prevenire, control şi tratament
(exemplu: învelişuri cu geomembrane, adăugarea de minereuri tampon, etc), prin urmare este
suficienta dar absolut necesara, acoperirea cu un strat de minim 30 cm pamant vegetal, inierbarea
si impadurirea platformei si taluzelor (digurilor) iazului.
▪ Celelalte depozite de sterile (iazul de decantare nr.1 si haldele de steril de mina) nu
prezinta risc de generare a apelor acide, si prin masurile de ecologizare prevazute in proiect
(revegetare prin înierbare si/sau împadurire) posibilitatea generarii apelor acide si a drenajului acid
sunt eliminate.
45
SC
CEPROMIN
SA
− Tulbureala sterilă depozitată în iazurile de decantare nr. 4 si nr.1, ocupa o suprafata de

79,2 ha si au un volum 10545000 mc.
Rocile sterile de mina si sterilul rezultat la procesarea minereurilor, depozitate in halde si
iazuri de decantare, pot genera ape acide datorita expunerii la efectele de alterare cauzate de oxigenul
atmosferic şi apa meteorica. Aciditatea este generată de oxidarea sulfurilor din compozitia sterilelor,
şi precipitarea fierului feric.
Sterilele de mina depozitate in halde si sterilele de flotatie depozitate in iazuri de decantare,
sunt compuse in general dintr-un amestec eterogen de silicati, sulfuri, alumino-silicati, calcita, sulfati,
oxizi, etc. In aceste depozite de sterile, datorita continutului in sulfuri si expunerii la oxigenul
atmosferic se pot declanşa o serie de procese bio-geo-chimice care pot duce la producerea
drenajului rocilor acide (acidifierea haldelor).
Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este
transportată de apă. Eliberarea si transportul aciditatii are loc în apele de suprafaţă şi apele subterane
(implicit in sol), putand deteriora calitatea apelor receptoare de suprafata, a solului, subsolului si
apelor subterane.
Infiltrarea apelor meteorice care percoleaza depozitele de sterile poate conduce la generarea
drenajului acid, deoarece în mod normal apa infiltrată rămâne mult timp în depozit, si atat apa cât şi
oxigenul sunt necesare pentru a genera drenajul acid. Pentru confirmarea acestei posibilitati, s-au
efectuat teste de levigare pe probele de sterile prelevate din halde si iazuri.
Testele de levigare a sterilelor, efectuate in conformitate cu standardul SR EN 12457-2,
constituie un prim indiciu al posibilitati generarii apelor acide.
Eluatele rezultate de la testele de levigare a sterilelor au fost analizate determinandu-se pe
langa pH-ul lor si continutul de impurificatori (metale, sulfati, cloruri) - rezultate obtinute sunt
prezentate in Tabelul nr.2.
♦ Eluatele (levigatele) obtinute la testele de levigare pot fi asimilate apelor generate la
percolarea depozitelor de sterile de apele meteorice - ape care pot sa se scurga in emisarii naturali
(ape de suprafata) – conducand la impurificarea acestora, motiv pentru care in tabelul nr. 2 sunt redate
si concentratiile admise de normativul NTPA-001/2005 care reglementeaza valorile limita admise
pentru ape uzate evacuate in receptori naturali.
Comparand continuturile eluatelor cu limitele admise de normativul NTPA-001/2005, se
poate afirma ca datorita pH-ului neutru si concentratiilor mici de impurificatori – apele generate
de depozitele de sterile din perimetrul minier Balan, prin percolare de catre apele meteorice, nu
44
SC
CEPROMIN
SA
Sursele fixe
Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcţionează în perimetrele
miniere: motocompresor, excavator, buldozer, compactor, automacara, etc.
Generarea zgomotului în timpul activităţii din cadrul lucrarilor ce folosesc utilajele
tehnologice aminitite, este un fenomen comun tuturor ramurilor de constructii si industriale, nivelul
sonor putând fi redus în unele cazuri, iar în alte cazuri, de obicei cele mai numeroase, reducerea este
minimă sau imposibilă.
Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele folosite la demolare, excavare,
compactare, transport în timpul funcţionării.
Nivelul de zgomot produs de unele utilajele care lucrează în perimetrele miniere- excavatoare,
buldozere, autobasculante, are caracter de joasă frecvenţă şi nu afectează mediul înconjurător şi
personalul din carieră.
Receptorii cei mai apropiaţi de perimetrul minier sunt locuitorii localităţii Balan, Izvorul Olt si
Sandominic (o parte din incintele miniere sunt amplasate la periferia acestor localitati).
Sursele mobile
Sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele care asigură transportul diferitelor materii
prime, materiale, etc. necesare lucrarilor, pe si/sau de pe amplasamentele miniere. Trebuie făcută
precizarea că verificările tehnice ale mijloacelor de transport după reglementările actuale asigură un
nivel redus al zgomotului atât în incinte cât şi în afara lor
Nivelul maxim admisibil de zgomot fata de cel mai apropiat receptor, nu trebuie sa
depaseasca valoarea limita maxim admisa de 65 dB (A) (conf. STAS 10 009 din 1988), în conditiile
de functionare a utilajelor in regim normal, cu respectarea tehnologiei de exploatare si a normelor de
protectie a muncii.
Datorita faptului ca zonele locuite (gospodariile particulare) cele mai apropiate sunt la distante
variabile de la 300 – 500 m pana la 2 km, cea mai mare parte a populatiei nu va fi afectata de
zgomotele generate in interiorul incintelor miniere, de traficul auto si de poluantii generati.
Din activitatea desfăşurată la Mina Balan (extracţie si preparare a minereului) au rezultat ca

principale categorii de deşeuri: sterilul de mină si sterilul de flotatie (tulbureala sterilă), care in
prezent ocupa suprafete mari de teren din totalul terenului aferent perimetrului minier Bălan – Fagul
Cetăţii (147,8 ha), astfel: - iazuri de decantare ce ocupa 1.096.183,81 m2
− Sterilul de mină, depozitat în haldele de steril – Halda Put 1, Halda Put 3, Halda galeria
11, Halda galeria 17, Halda galeria 14 si Halda galeria 16, ocupa o suprafata de 8,59 ha si
au un volum de 922500 mc ;
43
SC
CEPROMIN
SA
La conditiile de zacamint, se va folosi ca exploziv – dinamita. Consumul specific de exploziv

va fi 22,9 kg/salt 2 m, iar lungimea galeriei paralele de deviere va fi 1068 m. Rezulta un consum de
exploziv pentru saparea galeriei de 22,9 kg x 534 m = 12228,6 kg
In afara acestora se vor mai utiliza materii prime ce sunt specificate in proiectul tehnic
(moloz, otel beton, ciment, agregate, cherestea, caramida, tigla, etc.)
Denumirea materialului Cantitatea necesara Clasificarea substantelor sau preparatelor chimice*

sau a substantei chimice periculoase/nepericuloase periculozitate**
Motorina 360991 litri P inflamabil
nu este stocata pe amplasament
Ulei de motor 3609 litri P inflamabil
nu este stocat pe amplasament
Material exploziv - 12229 kg P exploziv
dinamita nu este stocat pe amplasament
Carbid 2705 kg P exploziv
Lubrifianti 707 kg P inflamabil
Bitum 316 kg P inflamabil/toxic
* Conform O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001 si HG nr.490/2002
pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000.
** Conform art.7 din OUG nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
1.4. Poluanti fizici/biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza

mediul
Poluarea fizica generata de activitatea propusa va consta din::
• traficul auto si toate lucrarile desfasurate pe amplasamentele miniere constituie surse
de poluare cu:
- gaze de combustie (gaze arse) de la utilajele de transport si de constructii
care functioneaza in perimetrele minei Balan, si anume: SO2, NO2 , CO, CO2;
- praful (pulberi în suspensie) rezultate în urma traficului auto si a lucrarilor de
demontare, demolare, etc;
• zgomotul si vibratiile produse de activitatea de santier;
• zgomotul si vibratiile produse de utilajele de contructii si transport;
Nu exista surse de poluare prin radiatii si nici surse de poluare biologica.
42
SC
CEPROMIN
SA
Se specifica: Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206

litri/CP·h, pentru regimul de functionare in sarcina. Consumul de ulei este de 0,9 – 1 % din consumul
de motorina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t) este de 30 litri / 100 km
la o viteza de cca. 30 km/h.
Tabel nr.1
Utilaje echipate cu Timp de Distanta totala Consum total de Consum orar Consum de
moatoare Diesel functionare de transport motorina de motorina ulei motor
ore/utilaj km l l/ora l
Autobasculante 16 t 6156 184688 55406 9 554
Motocompresor (45 CP) 11929 - 110580 9
Excavator pe senile (140 CP) 5406 - 155910 28 3055
Buldozer pe senile (65 CP) 344 - 4606 13
Buldozer pe senile (81 CP) 431 - 7192 16
Automacara (215 CP) 6588 - 291782 44
Compactor (65 CP) 1912 - 25601 13
Autocisterna (215 CP) 119 - 5270 44
Tractor pneuri (65 CP) 764 - 10230 13
Total litri utilaje transport 55406 9
Total litri utilaje constructii 611170 180
functionare in sarcina
Total litri utilaje constructii 305585 90
(50 % functionare in sarcina)
TOTAL LITRI 55406 + 305585 99 3609
360991
► Informaţii de spre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

In activitatea desfasurata din cadrul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei
Balan, se vor folosi substante toxice si periculoase, dar aceste materiale si substante necesare vor fi
aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor specifice, care se vor executa sub forma de
prestari de servicii de catre personal specializat si autorizat.
Principalele tipuri de materii prime si substante / preparate chimice periculoase care se vor
utiliza pe durata lucrarilor de inchidere si ecologizare, sunt : combustibil – motorina, ulei de motor,
carbid (carbura de calciu tehnica), lubrifianti, dinamita, bitum.
La realizarea celei de a doua galeri de deviere a pârâului Vărsăroaia, se va folosi exploziv
pentru săparea lucrării miniere (împuşcare controlată cu microântârziere). Aceste substante explozive
vor fi aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor de impuscare.
41
SC
CEPROMIN
SA
• urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor
apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril (prelevare semestriala);
Probele prelevate vor fi analizate in laboratorul propriu (cele zilnice) si intr-un laborator de
specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice.
1.3.2. Resursele folosite si durata lucrarilor

► Perioada propusa de executie a tuturor lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica este
de 3 ani.
Faza Durata (ani)
Lucrari propriu zise de inchidere (demontari, 2
demolari, constructii, rambleeri, etc.)
Lucrari de ecologizare 1
Total 3
► Utilajele si mijloacele de transport (autobasculantele) folosite în procesul de constructie şi
transport utilizează pentru funcţionare motorina şi uleiuri.

Consumurile de materiale, carburanti, etc., sunt rezultate din indicatoarele de norme de deviz
pentru lucrarile de constructii, respectiv extrasele de materiale, utilaje de constructii si transporturi
(constructorul, in functie de dotarea sa, va stabili numarul de utilaje cu care va lucra).
Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea
lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan sunt:
− autobasculante de 16 t
− motocompresor (45 CP)
− excavator pe senile (140 CP)
− automacara (215 CP)
− compactor (65 CP)
− autocisterna (215 CP)
− tractor pneuri (65 CP)
Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele

parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura
desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr.1 de mai jos.
40
SC
CEPROMIN
SA
Monitorizarea APEI
• urmarirea periodica – timp de 2 ani, zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor de
reconstructie si ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de epurare
(influent si efluent) si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;
• urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor
apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril (prelevarea se va efectua semestrial);
Probele prelevate vor fi analizate in laboratorul propriu (cele zilnice) si intr-un laborator de
specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice.
B.3. Monitorizarea post inchidere a factorilor de mediu si a lucrarilor de reconstructie

ecologica a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4).
Monitorizarea post-inchidere a perimetrului minier Balan, vizează eficienta lucrarilor de
reconstructie ecologica si evolutia calitatii factorilor de mediu, după efectuarea tuturor lucrărilor de
ecologizare si dupa perioada de garantie.
Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un
sistem de monitoring care cuprinde următoarele secţiuni:
Monitorizarea SOLULUI
• urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a
iazului de decantare nr.4 şi analizarea lor în laborator de specialitate (prelevare anuala);
• urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare si haldelor de steril de mină;
• urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele amplasate
pe haldele de steril si pe iazul de decantare;
• urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare si plantare.
• intretinerea/curatirea canalelor de garda;
• masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazului de decantare nr.4.
Monitorizarea AERULUI
• Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi gazoşi si pulberi
in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si
analizarea lor in laborator de specialitate (prelevare semestriala).
Monitorizarea APEI
• urmarirea periodica – timp de 30 ani pentru iazul de decantare nr.4, si 3 ani pentru haldele
de steril: zilnic, lunar si semestrial, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de
epurare (alimentare, evacuare) si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;
39
SC
CEPROMIN
SA
amonte si aval de haldele de steril, prin prelevarea periodica de probe si analizarea lor in
laborator de specialitate pentru determinarea compozitiei chimice.
Monitorizarea factorului de mediu aer
- urmărirea vizuală sau cu echipament special pentru motoare, a prafului şi gazelor generate
de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc) utilizate la lucrările de
dezafectare şi ecologizare;
- recoltarea periodica de probe de pulberi in suspensie, CO, SO2 din incitele si zonele supuse
ecologizarii şi analizarea lor in laboratoare de specialitate.
B.2. Monitorizarea factorilor de mediu pe perioada de garantie a lucrarilor de

inchidere si ecologizare a minei Balan si a zonelor afectate de activitatea miniera (2 ani)
Monitorizarea perimetrului minier Balan - Fagul Cetăţii, vizează evoluţia calităţii solului şi a
stabilităţii terenurilor ecologizate, a calităţii apelor uzate evacuate şi a emisarilor în care acestea se
deversează, a vegetaţiei şi a aerului din perimetrele mai sus precizate, după efectuarea lucrărilor de
reconstrucţie ecologică.
Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora,
evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde:
Monitorizarea SOLULUI
• urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a
• urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare nr.4 si haldelor de steril de mină;
• urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele amplasate
pe haldele de steril si pe iazul de decantare;
• intretinerea/curătirea canalelor de evacuare a apelor de mină si a tuturor canalelor de
garda existente pe amplasamentele miniere;
• urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv
plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de decantare (nr.1 si nr.4);
• urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, suitori, galerii, etc.;
• masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazului de decantare nr.4.
Monitorizarea AERULUI
• Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi gazoşi si pulberi
in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si
analizarea lor in laborator de specialitate (semestrial).
38
SC
CEPROMIN
SA
Monitorizarea perimetrelor Minei Balan, vizeaza evolutia calitatii solului, a calitatii apelor
evacuate si a emisarilor in care acestea se deverseaza, a calitatii aerului precum si a evolutiei
vegetatiei din perimetrele respective, atat pe parcursul lucrarilor de ecologizare cat si timp de cativa
ani dupa incheierea acestor lucrari.
Pe parcursul realizării lucrărilor de reconstruţie ecologică a perimetrelor Minei Balan se vor

lua o serie de măsuri pentru evitarea poluării mediului si se vor monitoriza principalii factori de
mediu - sol, apa, aer.
Monitorizarea factorilor de mediu va continua timp de cativa ani dupa incheierea lucrarilor
de ecologizare - in perioada de garantie si post închidere.
B.1. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada lucrărilor de inchidere si

reconstruţie ecologică a minei Balan
Monitorizarea factorului de mediu sol se va executa prin:
• Urmărirea vizuală a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi sau substanţe din
rezervoare sau din motoare, în timpul executării divereselor operatii ;
• Urmărirea vizuala posibillor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, concentrat pirita,
pămînt vegetal, ciment, beton, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de
depozitare atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de
ecologizare;
• Recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte
asupra asezarilor umane si ecosistemelor, (din incitele ce fac obiectul lucrarilor de
inchidere si ecologizare), probe ce vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru
determinarea pH-ului, conţinutului de humus şi de metale grele.
Monitorizarea factorului de mediu apa
• urmarirea debitelor apelor de mina evacuate (pe galeria Antoniu) si a calitatii tuturor
apelor de mina si a apei limpezite evacuata din iazul nr.4, prin recoltarea de probe si
analizarea lor in laborator de specialitate in vederea determinarii compozitiei fizico-
chimice;
• urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali din zonele de influenta a apelor de mina, a
haldelor de steril si a iazului de decantare nr.4: a pârâului Bailor, paraului Drumul Coastei,
paraului Fagul Cetatii Mici, paraului Varac, paraului Varsaroaia si raului Olt - in amonte
si aval de puctele de descarcare a apelor de mina si a apelor limpezite din iaz, respectiv in
37
SC
CEPROMIN
SA
• Conducte tehnologice: Apa de mină este preluată din galerie prin două conducte metalice cu
DN 300mm si conduse în bazinul de reacţie, apa de mină epurată este evacuată din decantorul
longitudinal în emisar printr-o conductă din PVC cu Dn 400mm. Apa limpezită din decantor este
condusă la un cămin de vizitare din beton, de unde este condusă gravitaţional la râul Olt prin
conducta Dn 400 mm.
• Instalaţii electrice ce constau în:
− racord electric 0,4kV şi priză de pământ

− instalaţie electrică de forţă şi legare la pământ
− instalaţie electrică de iluminat
• Instalaţii:
− canalizare menajeră exterioară
− racord de apă potabilă
− preluare gravitaţională a apei de mina de la galeria nr. 1 şi galeria nr. 2 Antoniu Sud la
agitatorul φ 5000 mm
− conductă pentru transportul gravitaţional al apei de mină epurate de la decantorul
longitudinal la râul Olt
►Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina
Strazile Oltului si Szekpatak se vor alimenta printr-un post de transformare amplasat in zona
Cantonului Ocolului Silvic, racordat la stalpul nr. 213 al LEA 20kV Bathory si circuite de joasa
tensiune pentru cele doua strazi cu bransamentele aferente.
Strada Oltloko se va alimenta printr-un circuit de joasa tensiune cu bransamentele aferente, cu
alimentare din PT 17 Balan.
Strada Minei se va alimenta printr-un circuit subteran de la ultimul stalp al circuitului din PT
1 Balan pentru cei doi consumatori, in lungime de cca. 600m, cu grupul de masura amplasat pe
ultimul stalp existent.
Statia de epurare ape de mina va fi alimentata printr-un racord 20 kV de pe LEA 20 kV
Bathory, cu post de transformare aerian amplasat în zona Statiei de epurare proiectate.
36
SC
CEPROMIN
SA
Apa de mină - Antoniu Sud - este apa de zacamânt si de infiltraţii care spală galeriile cu
continut ridicat de mineralizatie utila de pirită-cupriferă din zacamantul de Balan (constituit din
sisturi cuartoase, clorito-sericitoase, sericito-cloritoase), din acest motiv apa prezintă aciditate,
continut de sulfati, săruri solubile si ioni de metale grele (Fe, Mn, Zn, Cu) in concentratii ce depasesc
valorile admise de normativ, si din acest motiv este necesara epurarea acestei ape de mina.
Pentru tratarea apei de mină provenită din galeria Antoniu s-a prevăzut un sistem de epurare
ape de mina - Statia de epurare « activa » care va realiza neutralizarea aciditatii si precipitarea
metalelor grele cu var, apa epurata urmand a avea calitatea corespunzatoare normativului NTPA-
001/2005.
Statia de epurare a apelor de mina evacuate pe galeiile Antoniu Sud a fost dimensionata
pentru un debit de: 14 l/s = 0,84 mc/min. = 50,4 mc/h ≈ 1.210 mc/zi
Statia de epurare este compusa din:
4. Instalatie filtrare si depozitare namol.
Sistemul de epurare va cuprinde urmatoarele:
• Constructii:
01. Siloz pentru var 18 mc – fundaţie – Ac = 3,05m x 3,05m = 9,30mp

02. Clădire pregătire var – Ac = 3,25m x 6,25m = 20,30mp
03. Cuvă agitator – Ac = 5,80 m x 5,80m = 33,65mp
04. Decantor longitudinal - Ac = 3,60 m x 21,35m = 76,90mp
05. Clădire filtrare - Ac = 6,25 m x 9,23m = 57,70mp
06. Platforma nămol
07. Depozit nămol - Ac = 6,25 m x 9,25m = 57,80mp
08. Depozit cenuşa - Ac = 6,25 m x 9,25m = 57,80mp
09. Clădire laborator - Ac = 8,71 m x 12,56 m = 109,40mp
10. Depozit lemn - Ac = 3,00 m x 6,00 m = 18,00mp
11. Împrejmuire - L = 175,00m
Total suprafata construita: 440,85mp
35
SC
CEPROMIN
SA
- Pe malul drept, albia reprofilată a raului Olt, (pe tronsonul sectiunii V), necesită realizarea
unui dig din pământ, cu următoarele elemente: lăţime la coronament = 3,0 m si înclinarea taluzurilor
= 1:2 .
Digul se realizează din pământ rezultat de la reprofilarea albiei, bine compactat, şi se
protejează cu un strat vegetal de 15 cm grosime.
- Amenajarea albiei raului Olt (pe tronsonul sectiunii tip VI (L = 90 m) se realizează prin
reprofilarea malului stâng şi prevederea unui dig pe malul drept (în continuarea digului secţiunii V).
Digul din pământ are lungimea totală de L = 255 + 90 = 345 m.
- Albia minoră a raului Olt se reprofilează în aval, pe o lungime de 347 m.
c) Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de

deviere şi confluenţa cu râul Olt
- Reprofilarea albiei paraului Vărsăroaia pe o lungime de 206 m, între căderile din amonte şi
confluenţa cu raul Olt.
Secţiunea proiectată este o secţiune în semirambleu semidebleu şi asigură evacuarea debitului
maxim Q5% = 33,0 mc/s, având următoarele dimensiuni:
- lăţime la fund 2,50 m
- înclinarea taluzurilor 1:1,5
- lăţime coronament diguri 2,0 m
- înclinarea taluzurilor digurilor 1:2
- Lucrări necesare pentru repararea celor 6 trepte de cădere din aval de gura galeriei de
deviere.
d) Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă

pârâul Lunca Mare cu râul Olt.
- Reprofilarea albiei raului Olt - L = 3500 m, secţiunea reprofilată avand următoarele
dimensiuni: - lăţime la fund 5–7m
- înclinarea taluzurilor 1:2
- înălţimea de construcţie 2,10 - 2,30 m
- Consolidări de maluri pe o lungime de 600 m, cu următoarea secţiune:
- prism de reazem din anrocamente din piatră brută cu un volum de 2,3 mc/m
- pereu zidit din piatră brută de 20 cm pe o înălţime de 1,0 m
34
SC
CEPROMIN
SA
● Secţiune tip I (L = 92 m) se aplică pe zona aval de podul de pe drumul de acces la stadion,

până în amonte de consolidarea existentă a malului drept pentru DJ 125. Albia minoră regularizată a
râului Olt, pe acest tronson, se reprofilează şi se protejează cu apărări de mal pe ambele maluri.
Secţiunea reprofilată este de formă trapezoidală cu dimensiunile: lăţime la fund = 4,0 m;
înclinarea taluzurilor 1:m = 1:1,5 ; înălţimea de construcţie Hc = 1,80 + 0,50 = 2,30 m.
Protecţiile celor 2 maluri se realizează din piatră brută astfel:
- prism din anrocamente de piatră brută (de 50 – 250 kg/buc) ;
- pereu zidit din piatră brută de 25 cm grosime.
● Secţiune tip II (L = 50 + 8 = 58 m) se aplică pe zona consolidării existente a malului drept
pentru DJ 125.
Secţiunea proiectată pe acest tronson este o secţiune mixtă cu malul stâng (dinspre Stadion)
protejat cu o apărare de mal descrisă la secţiunea tip I, iar malul drept (dinspre DJ 125) se va proteja
cu un zid de sprijin realizat din beton simplu.
Secţiunea zidului de sprijin are următoarele dimensiuni: lăţime la coronamen = 0,1 + 0,4 =
0,50 m ; lăţime la bază = 1,50 m ; înălţimea zidului înspre albie = 2,30 + 1,0 = 3,30 m ; înălţimea
zidului înspre DJ 125 = 2,30 + 1,20 = 3,50 m ; înclinarea zidului = 5:1
În spatele zidului de sprijin se va realiza un filtru invers cu o grosime variabilă de 30 – 50 cm,
în funcţie de consolidarea existentă din zidărie de piatră.
Pentru evacuarea apelor de infiltraţie din spatele zidului se vor prevedea barbacane din tuburi
PVC de 15 cm, amplasate din 5 în 5 m.
● Secţiune tip III (L = 16 + 217 = 233 m) se aplică pe zona aval Stadion, până la podul de pe
raul Olt din aval de confluenţa parau Simina cu raul Olt
Pe acest tronson albia se reprofilează astfel: - lăţime fund albie = 4,0 m ;
- înclinare taluzuri - mal stâng cu protecţie 1:1,5
- mal drept reprofilat 1:2
Malul stâng se protejează cu o apărare mal realizată din piatră brută astfel:
- prism din anrocamente de piatră brută (de 50 – 250 kg/buc)
- pereu zidit din piatră brută de 20 cm grosime aşezat pe un strat drenant din balast de 10
cm grosime
b) Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3

- Lucrările de consolidare a malurilor pe zona iazurilor de decantare nr. 2 şi 3, se realizează pe
o lungime de 1325 m, conform secţiunilor tip III (L = 690 m), IV (L = 380 m) şi V (L = 255 m)
33
SC
CEPROMIN
SA
Alimentarea cu apa potabila a strazilor sus mentionate se va face in viitor de la reteaua de apa
potabila a orasului Balan.
- Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor de pe strada Oltului
Pentru alimentarea cu apa potabila a caselor de pe strada Oltului s-a prevazut un racord Dn
100 mm de la rezervorul de apa potabila de 300 m3, aflat la cota de +920 m.
Conducta de alimentare cu apa potabila are o lungime de 1650 m si se va executa din teava de
polietilena Ø 110 mm x 10 mm, Pn 10 bar. La trecerea peste raul Olt se va folosi teava zincata de 4” ,
preizolata si imbracata in manta de aluminiu tip spiro.
Trecerea peste raul Olt se va face in zona unde trece conducta de apa bruta care aduce apa din
lacul de acumulare la statia de tratare.
In zona trecerilor pe sub drumuri teava de polietilena se va proteja cu teava din otel Ø 324 x
8 mm, izolata anticorosiv cu un strat de folie PVC si doua straturi de bitum.
- Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor de pe strada Oltaka
Pentru alimentarea cu apa potabila a caselor de pe strada Oltaka s-a prevazut un racord Dn
100 mm de la conducta de apa potabila Dn 300mm (de la reteaua de apa potabila a orasului Balan).
Racordarea la reteaua orasului Balan se va face in zona paraului Galkut.
Conducta de alimentare cu apa potabila are o lungime de 3180 m si se va executa din teava de
polietilena Ø 110 mm x 10 mm, Pn 10 bar.
In zona podurilor si a podetelor se va monta teava zincata de 4”, preizolata, protejata cu
teava din otel Ø 324 x 8 mm, care se va vopsi intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea.
In zona trecerilor pe sub drumuri teava de polietilena se va proteja cu teava din otel Ø 324 x
8 mm izolata anticorosiv cu un strat de folie PVC si doua straturi de bitum.
► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt, cuprind:

a) Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km);
b) Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);
c) Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de
deviere şi confluenţa cu râul Olt ;
d) Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă
pârâul Lunca Mare cu râul Olt..
a) Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit
Lucrările de regularizare şi consolidare a malurilor pentru zona oraş Bălan se realizează pe
urmatoarele sectiuni:
32
SC
CEPROMIN
SA
pe Iazul de decantare
Concentratul de pirită din Incinta Izvorul Olt în cantitate de 23.000 tone, se va transporta la
Iazul nr. 4 şi se va împrăştia pe plaja acestuia.
Concentratul de pirită din incinta Izvorul Olt în cantitatea de 17.000 to, cel de la depozitul nr.
6 (fostul iaz nr.1), în cantitate de 6.000 to şi cel de la clasoare în cantitate de 200 to se va transporta la
iazul nr. 4 unde se va împrăştia.
Distanţele de transport a concentratului de pirita, vor fi următoarele :
- de la incinta Izvorul Olt = 7 km
- de la incinta depozit nr.6 = 14 km
- de la clasoare = 13 km
Această soluţie de transport necesita si amenajări minime - 2 km de drum, care constau din
lucrări de terasamente si asternerea unui strat de piatră spartă în grosime de 10 cm, care sa marească
gradul de viabilitate a drumului pe acest tronson.
►Alte lucrări recomandate

- Amenajarea scurgerii apelor de mina de la galeria 13
Apa de mina de la gal. 13 se va dirija printr-o conducta Dn 200 mm, din PVC, montata
subteran, pana in paraul Drumul Coastei, pe o distanta de 50 m. Apa de mina va fi preluata printr-un
camin care se va executa in fata galeriei.
- Amenajarea scurgerii apei de mina de la galeria 11 bis
Apa de mina de la gal. 11 bis se va dirija printr-o conducta Dn 200 mm, din PVC, montata
subteran, pana in paraul Bailor, pe o distanta de 25 m. Apa de mina va fi preluata printr-un camin
care se va executa in fata galeriei.
In zona drumului de acces conducta se va proteja cu teava de protectie din otel Ø 324 x 8mm.
- Amenajarea scurgerii apelor de mina de la galeria 6
Apa de mina de la gal.6 se va dirija printr-o conducta Dn 300 mm, din PVC, montata
subteran, pana in paraul Selemes, pe o distanta de 15 m. Apa de mina va fi preluata printr-un camin
care se va executa in fata galeriei.

Primaria orasului Balan a solicitat rezolvarea alimentarii cu apa potabila a caselor de pe strada
Oltului si strada Oltaka care în trecut erau alimentate cu apa potabila de la reteaua minei.
31
SC
CEPROMIN
SA
- înierbarea cu sămânţă de iarbă şi plantarea de puieţi în zonele unde acestea nu au

crescut în mod natural.
c) supraînălţarea zidului de sprijin existent (de la baza depozitului nr.6)
Pentru ca sterilul din Iazul nr.1, antrenat de apa de pe taluz, să nu alunece si sa ajunga în
drumul din vecinătatea lui, s-a prevăzut supraînălţarea zidului de sprijin existent cu 1,0 m peste cota
coronamentului existent.
Conform planului, zidul de sprijin este construit din zidărie de piatră legat cu mortar de
ciment şi are o lungime de circa 250 m.
Suprafata utila a iazului nr 1 este 2,44 ha.
►Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru

Reabilitare drumuri de acces la lucrările miniere
Având în vedere oprirea activităţii în unele zone, cum ar fi haldele de steril, iazul de decantare
nr. 4, galeriile de coastă 14, 15, 16 este necesar accesul la punctele de lucru pentru închidere şi
ecologizare.
Având în vedere cantităţile mari de moloz ce vor fi transportate la puţ nr. 1, puţ nr. 3, iazul nr.
4 şi la gropane, s-a prevăzut reabilitarea drumurilor dintre incinte pe o lungime de aprox. 6 km.
Reabilitarea constă în nivelarea şi lărgirea drumurilor existente (pe anumite locaţii) şi
adăugarea unui strat de 10 cm de piatră spartă.
►Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor

Concentratul cuprifer şi de pirită obţinut la U.P. Bălan a fost transportat în incinta Izvorul Olt
prin localitatea Bălan (pe toată durată existenţei minei Bălan) iar pierderile de concentrat au ajuns în
reţeaua oraseneasca, colmatand în decursul anilor reţeaua de canalizare a oraşului.
La colmatarea canalizarii orasului Balan a contribuit si faptul ca uzina de preparare din incinta
centrala a fost racordata la reteaua de canalizare oraseneasca
S-au prevazut lucrari de decolmatare a canalizarii orasului, cu autocuratitor mecanic cu jet de
apa sub presiune, pentru urmatoarele lungimi de canale nevizitabile:
- canal cu diametrul Ø 200 mm pe o lungime de 3,2 Km;
30
SC
CEPROMIN
SA
- refacerea zonelor cu ravene;

- acoperirea cu pământ vegetal a întregii zone de taluz, având 20 cm grosime;
- însămânţarea cu sămânţă de iarbă şi udarea de minim 3 ori pentru încolţire sigură;
- plantarea de puieţi;
- supraînăţarea digului din zona aval de baraj:
Supraînălţarea digului existent se va face cu circa 1,50 m, respectiv cota coronamentului
digului va fi 829,00 mdM mai sus de nivelul terenului din zonă cu circa 4 m. Digul se va supraînălţa
pe întreaga lui lungime şi se va închide în versanţi (l~130m).
Pe traseul digului s-au întocmit 3 profile transversle, din care rezultă că pe zona din stânga
acestuia coronamentul digului trebuie deplasat spre baraj pentru ca taluzul acestuia să nu afecteze
canalul de aducţiune ce conduce apa spre portalul galeriei de deviere.
Înclinarea taluzelor este 1: 2,5 cel din aval care este protejat cu pereu din beton, iar cel dinspre
baraj 1: 2 şi este protejat cu pământ vegetal însămânţat.
Lăţimea coronamentului este de 4,0 m si pereul din beton are grosimea de 15 cm.
► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECATARE R. 1

Iazul de decantare nr.1 este scos din funcţiune din anul 1969 şi la 35 de ani de la intrare în
conservare, iazul este împădurit şi este perfect încadrat în mediu ambiant, astfel încât în prezent nu se
mai cunoaşte că a fost iaz.
Iazul de decantare nr.1 a fost folosit pentru depozitarea sterilului rezultat din puţurile nr. 1 şi
nr. 2, respectiv din galeriile aferente si are in prezent o suprafaţă totală 3,75 hectare si o plajă în
suprafaţă de 2,70 ha.
Lucrarile de constructii si ecologizare vor cuprinde:

a) reamenajarea şanţului de gardă prin decolmatarea materialului depus, reprofilarea
zonelor deformate prin stabilirea unui contur uniform al secţiunii de scurgere a apelor din precipitaţii
şi betonarea acestora.
Lungimea zonei zidului de gardă este de circa 550 m, iar secţiunea şanţului de formă
trapezoidală are baza de 30 cm, înclinarea taluzelor 1: 1, înălţimea de 50 cm şi panta de minim 3%0.
Întreaga lungime a şanţului se va proteja cu pereu din beton simplu de 10 cm grosime turnat pe un
strat de nisip drenant de 5 – 6 cm grosime.
b) protejarea suprafeţei iazului de decantare, prin:
- nivelarea zonelor cu denivelări mari;
29
SC
CEPROMIN
SA
Materialul rezultat din săpături va fi transportat în zona iazului, acolo unde sunt zone de cote
joase, unde se adună apă, exceptând zona deversorului.
Prin executarea acestor lucrări se va evita menţinerea a două zone de stagnare a apei pe
suprafaţa iazului şi se va asigura realizarea unei plaje de siguranţă de minim 200 m pentru
ambele baraje. Se va menţine nivelul de apă numai în zona sorburilor la cota 846,00 mdM.
După finalizarea lucrărilor de uniformizare, pe suprafaţa iazului, se va depune un strat de
pământ vegetal de 20 cm grosime.
Pământul vegetal se va însămânţa şi uda de minim 3 ori pentru încolţire sigură.
Întreaga suprafaţă a iazului acoperită cu pământ vegetal se va planta cu puieţi.
• În zona barajului din aval se vor executa următoarele lucrări:

- corectarea pantei taluzului exterior în zonele în care acesta are abateri de la prevederile
proiectului iniţial;
- refacerea zonelor cu ravene;
- acoperirea taluzului aval cu pământ vegetal şi însămânţarea lui;
- crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, pe întreaga lui lungime:
Prismul drenant de la baza digului de amorsare, se va realiza pe lungimea taluzului de 2 m şi
pe grosimea de 1m, si va fi realizat din două straturi de depuneri. Primul strat cu grosimea de 50 cm
va fi realizat din nisip sortat cu Ф max 7mm şi stratul 2, tot de 50 cm grosime, se va realiza din nisip
sortul >7mm, respectiv din pietriş refuz de ciur.
Materialul se va depune sub formă de straturi orizontale de maxim 30 cm grosime care se va
compacta cu maiul de mână.
- drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului:
Lucrările de drenare constau din captarea izvoarelor ce apar din zona versantului stâng şi din
zona digului de amorsare, prin tuburi din PVC şi asigurarea scurgerii apei prin canale protejate, ce
vor asigura scurgerea apei gravitaţional în aval.
În lucrări de consolidare, se includ lucrările de regularizare a torentului de pe versantul stâng
cu debuşare în aval de baraj şi amenajarea zonei de albie din aval de baraj, pentru eliminarea zonelor
unde stagnează apa în prezent şi creşte vegetaţie specifică zonelor umede. Amenajarea va consta în
realizarea unui canal de scurgere betonate, săpat în albia râului, având o pantă minimă de 2%0.
• În zona barajului din amonte se va realiza următoarele lucrări.

- corectarea pantei taluzului exterior în zonele în care acesta are abateri de la prevederile
proiectului iniţial;
28
SC
CEPROMIN
SA
barajului. Pe lungimea de 25 m, se va folosi secţiunea tip D4 de podeţ de şosea de formă

dreptunghiulară cu baza de 4,0 m, înălţimea de 2,45 m, respectiv înălţimea lamei de apă de 2,0 m cu
panta de 3,5%0.
• Pe zona aval de secţiunea tip D4 (secţiune tip II - II), se va realiza pe 5 m lungime o nouă
zonă de racord între secţiunea tip D4 şi cea dreptunghiulară a jilipului cu baza de 2,5m, înălţimea de
2,0 m şi panta variabilă (secţiunea tip III - III).
Se execută in continuare, o zonă de jilip de 320 m lungime cu ruperi de pantă pe traseu funcţie
de configuraţia terenului, până în zona de racord cu canalul ce duce apa pârâuui Vărsăroaiei, în zona
galeriei de evacuare a apei spre râul Olt.
• Pe versantul stâng , apa căzută pe acest versant, nu va mai ajunge în zona iazului de unde
este preluată de canal şi va fi evacută direct în amonte în pârâul Vărsăroaia, respectiv în zona
galeriilor care tranzitează apa în raul Olt.
S-a prevăzut ca pe versantul stâng să se realizeze un canal de colectare a apei provenite
din precipitaţii şi din izvoarele de pe cei doi torenţi, prin canal colector separat.
Lungimea canalului colector, cuprinsă între cele două baraje, este de 1900 m, şi este alcătuită
din 3 secţiuni tip de formă trapezoidală:
- Secţiune tip I cu b=1,50 m, h=1,20 m, panta taluze 30˚
- Secţiune tip II cu b=1,50 m şi h=1,50 m
- Secţiune tip III cu b=2,0 m şi h=1,60 m.
Pe zona km 1-892,00 – km 1+897,00, se realizează o zonă de racord între secţiunea
trapezoidală a canalului de gardă şi cea de tip C3 (podeţ şosea) de formă dreptunghiulară a podeţului
cu baza de 3,0 m, h=2,20 m cu lamă de apă de 1,80 m la panta de 3%0.
Secţiunea tip C3 se aplică pe lungimea de 15 m, după care urmează o zonă de 4 m de racord
de la secţiunea cu baza de 3,0 m la cea cu bază de 2,0 m şi h=1,40 m a jilipului la panta de minim
1,75%.
Zona de jilip are o lungime de 263 m, şi asigură legătura între canalul de pe versantul stâng şi
galeria de deviere a apelor din zona amonte.
• Pe suprafaţa iazului de decantare se vor executa următoarele lucrări:

- lucrări de nivelare mecanică a terenului şi respectiv de împrăştiere a materialului rezultat din
săpăturile de la canalele de gardă de pe ambii versanţi, pentru crearea unei pante uniforme ce asigură
scurgerea apelor provenite din precipitaţii spre zona deversorului şi eliminareaa zonelor unde bălteşte
în prezent apa, în afară de cea din zona sorburilor.
27
SC
CEPROMIN
SA
- acoperirea taluzului aval al barajului cu pământ vegetal de 20 cm grosime care se va

însămânţa cu sămânţă de iarbă;
2) În zona frontului de retenţie din amonte se vor executa următoarele lucrări:
- corectarea pantei taluzului ;
- nivelarea zonelor ravenate;
- supraînălţarea digului existent în aval de frontul de retenţie, situat la circa 20 m de
portalul galeriei de evacuare existente, pentru protejarea barajului de apele de viitură a pârâului
Vărsăroaia;
- protejarea întreagii zone a taluzului amonte al barajului, cu pământ vegetal de 20 cm
grosime, care se va însămânţa;
- plantarea de puieţi.
3) În zona iazului de decantare, se vor executa lucrări de asigurare a stabilităţii iazului şi de
ecologizare a lui, după cum urmează:
Pe ambii versanţi, se vor executa lucrări de colecatre a apelor provenite din precipitaţii, si din
izvoarele torenţilor dintre cele două baraje, sub forma unor canale de coastă.
• Pe versantul drept s-a prevăzut realizarea unui canal de colectare a apelor din precipitaţii
mai scurt care să pornească din zona aval de sondele inverse existente, (la data întocmirii proiectului
există o oglindă de apă permanentă).
- realizarea unei zone de deversare, unde apa care depăşeşte cota 846,00 mdM să deverseze în
canalul proiectat, de pe acest versant drept.
• Zona deversorului de 23 m lungime, este prevăzută a se executa în trei trepte:
- prima treapta de 9 m lungime are cota radier 846,00 mdM, şi debuşează în canalul
proiectat care are cota radierului 845,80 mdM;
- treapta a II a de 5 m lungime, are cota pragului de deversare 846,50 mdM ;
- treapta III a de 9 m lungime are cota pragului 847,00 mdM care cu o lamă de apă de
50 cm grosime, poate prelua întreg debitul acumulat în zona iazului.
• Pe zona aval de frontul deversor, versant mal drept, se va realiza pe circa 407 m un canal
de formă trapezoidală cu baza de 3,0 m, înălţimea de 1,75 m şi înclinarea taluzelor 1:1. Panta în lungul
canalului va fi de 2%0.
• În zona din apropiere de coronamentul frontului de retenţie amonte, se va realiza o
zonă de racord între secţiunea de formă trapezoidală a canalului (secţiunea tip I - I) şi cea
dreptunghiulară (secţiunea tip II - II), a secţiunii de podeţ de şosea folosită în zona coronamentului
26
SC
CEPROMIN
SA



Vărsăroaia;

Lucrările de amenajare a Iazului de decantare nr.4, au fost grupate în două categorii, lucrări
pentru ecologizare şi lucrări pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei iazului în perioada de
conservare.
Deoarece suprafaţa iazului este doar parţial acoperită cu vegetaţie spontană, se recomandă
lucrările de ecologizare ce cuprind aşternerea stratului de pământ vegetal şi plantarea de puieţi.
Lucrările de asigurare a stabilităţii şi de ecologizare se vor executa in urmatoarele zone:
1) În zona frontului de retenţie din aval se vor executa următoarele lucrări :
- corectarea pantei taluzului aval ;
- înlăturarea zonelor cu ravene;
- crearea unui prism din balast la baza taluzului aval al digului de amorsare pentru
drenarea apelor provenite din infiltraţii;
25
SC
CEPROMIN
SA
- depunerea molozului rezultat din demolări (aproximativ 40.000 mc) pe vatra carierei şi
a altor deşeuri acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea
nivelului vetrei carierei;
- nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din zonă;
- lucrări de corectare a taluzelor carierei şi curăţirea curgerilor din taluz cu depunerea
lor pe vatra carierei prin lucrări de nivelare şi compactare;
- curăţiea canalelor de gardă existente;
- săparea a 2000,0 m canale de gardă având S= 0,5 m2;
- înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă;
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
Suprafata Carierei Balan revegetalizata prin înierbare si prin împădurire, este:

− cariera Balan : Suprafaţa totală revegetalizata = 151.351mp
► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECATARE R. 4
Iazul de decantare nr. 4 Fagul Cetăţii, este amplasat pe valea pârâului Vărsăroaia, la cca. 2 km
amonte de comuna Sândominic, accesul in zona realizandu-se pe drumul de acces de la DN
Miercurea Ciuc – Gheorgheni. Este un iaz de vale, exploatat prin procedeul clasic cu trepte din
material de pe plajă, cu retrageri spre amonte (steril de flotaţie).
Iazul de decantare nr. 4 este o construcţie cu o suprafaţa totală de 75,45 ha, şi se impune
prin urmatoarele elementele caracteristice:
- este amplasat pe valea pârâului Vărsăroaia cu debite de viitură importante;
- are un volum de steril depus de circa 22.600.000 t;
- este delimitat de două baraje de reţinere, unul în aval şi unul în amonte (cel din aval
are înălţimea de 46 m iar cel din amonte cu înălţimea de circa 31 m) ;
- suprafaţa totală a iazului este delimitată de prezenţa a 4 torenţi dispuşi câte doi pe
fiecare versant;
- în amonte de barajul de reţinere din amonte există o galerie de deviere a pârâului
Vărsăroiaia cu diametrul de 2,20 m şi lungimea de 1040 m, aflată în exploatare.
Proiectul tehnic, cuprinde urmatoarele lucrările de amenajare pentru asigurarea stabilităţii şi
siguranţei pe toată perioada post închidere şi protecţia mediului, a Iazului de decantare nr.4:
24
SC
CEPROMIN
SA
5. Halda galeria 14
Halda este parţial înierbată şi parţial împădurită, s-au prevăzute lucrări de revegetalizare prin
înierbare şi împădurirea taluzului.
6. Halda galeria 16
La mijlocul haldei s-a format o ravenă, iar materialul a fost adus până în pârâul Vărac. S-au
prevăzut lucrări de curăţire şi refacere.
- Canalul de colectare şi deviere a apelor de pe versant este degradat pe o lungime de 40m şi
s-a prevăzut refacerea acestuia. Secţiunea canalului 0,4 m2.
- La baza haldei, pentru protecţia pârâului, s-a prevăzut construirea unui zid betonat avănd
înălţimea de 2,0 m şi lungimea de 60 m.
Pentru revegetalizarea haldelor galeria 14, galeria 16 şi galeria 17 în prin înierbare şi
împădurire, s-au prevăzut următoarele operaţiuni:
- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;
- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;
- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele
distanţate la 3m pe curbele de nivel;
- împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi în gropi
de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut;
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .
Suprafetele Haldelor de steril revegetalizate prin înierbare si prin împădurire, sunt:

− halda Put III Fagu Cetatii: Suprafaţa revegetalizata = 4.200mp
− halda Put I Fagu Cetatii: Suprafaţa revegetalizata = 72.000mp
− halda galeria 11 Statie de ventilatie: Suprafaţa revegetalizata = 6.000mp
►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA

Suprafaţa carirei Bălan care urmază să fie reabilitată este de 151.351,0 mp, din care taluz in
suprafata de 104.905,0 mp si platforma cu suprafata de 46.446 mp.
Cariera Balan se va revegetaliza prin inierbare a platformelor si impadurire a taluzelor.
Suprafata totala inierbata este de 46.446 mp, iar cea impadurita este de 104.905 mp.
Pentru reabilitarea carierei Bălan şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele
lucrări:
23
SC
CEPROMIN
SA
Pentru traversarea drumului s-a prevăzut construirea unui canal de subtraversare cu tub tip
PREMO . Pentru revegetalizarea haldei s-au prevăzute lucrări de înierbare.
2. Halda puţ 3 – fagul cetăţii
Halda este parţial înierbată şi parţial împădurită.
Pentru revegetalizarea haldei de steril şi redarea în circuitul silvic, prin înierbare şi
împădurire s-au prevăzut următoarele operaţii:
- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor
- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi
- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă din nuiele,
distanţate la 3m pe curbele de nivel
de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut
- lucrări de întreţinere şi revizuirea plantaţiilor, completarea lipsurilor.
3. Halda galeria 11A si 13A
Lucrări de amenajare prevăzute sunt:
- Zid de protecţie lung de 60 m, la piciorul haldei;
- Nivelarea suprafeţei haldei – sunt denivelări de cca. 1,5 m pe toată suprafaţa haldei
(6000x1,5 = 9000 m3);
- În aval halda are o ravenă de cca. 5 m în adâncime, pe toată înălţimea taluzului, sunt
prevăzute lucrări de refacere;
Zidul se va executa începând de la ieşirea tubului care canalizează pârâul Fagul Cetăţii Mici
pe sub haldă. Tubul are ø = 1,4 m şi lung de 52 m.
Pentru revegetalizarea haldei de steril şi redarea în circuitul silvic, prin înierbare şi împădurire
s-au prevăzut următoarele operaţiuni:
- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor
- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi
- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă din nuiele
de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
4. Halda galeria 17
Pentru protecţia pârâului Vărac s-a prevăzut amenajarea unui zid betonat având înălţimea de
2m şi lungime de 80 m. Pentru revegetalizarea haldei s-au prevăzute lucrări de înierbare şi
împădurirea taluzului.
22
SC
CEPROMIN
SA
Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de

tasare între ele. Rosturile se pot realiza cu o foaie de carton asfalt, sau prin turnarea alternativă a
tronsoanelor, în etape succesive.
Fundarea zidului se va face în roca de bază, peste care se găseşte stratul de deluviuni cu
grosimi variabile. Din această cauză cotele exacte de fundare se vor determina la faţa locului în
timpul executării săpăturilor cu participarea geotehnicianului, încheindu-se un proces-verbal de
constatare.
De asemeni coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind
panta naturală a terenului existent.
Fundaţiile se vor executa din beton ciclopian clasa C 8/10 ( B150 ) iar elevaţiile din beton
clasa C 12/15 ( B 200 ).
În spatele zidului se va executa un dren din piatră negelivă, etanşat la partea superioară cu un
dop de argilă, iar la partea inferioară fiind aşezat pe o rigolă din beton pentru colectarea apelor.
Din rigolă apa se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau
din PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de scurgere.
Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m.
Pe peretele interior al zidului se va aplica un strat de bitum.

Apa din precipitaţii ce se scurge de pe versantul din amonte de haldele de steril de la Puţ 1 şi
Gal 16, se va dirija printr-un şanţ de gardă în Pârâul Drumul Coastei şi respectiv Vărac, evitându-se
astfel formarea de ravene pe taluzul haldelor. Canalul de gardă va fi protejat cu pereu betonat, va avea
secţiunea de aproximativ 0,4 m2 şi lungimea de 560,0 m şi respectiv 40,0 m.
● Amenajarea haldelor de steril

1. Halda puţ 1 – fagul cetăţii
Pentru a preveni alunecarea haldei şi blocarea pârâului, pe porţiunea unde halda se
învecinează cu pârâul Drumul Coastei, s-a prevăzut la baza acesteia construirea unui zid de sprijin
- Zid de protecţie, din beton având lungimea de 200 m şi înălţimea de 2,0 m, în partea de
nord a haldei;
- Prelungirea în amonte a conductelor de canalizare a pârâului de sub haldă cu 60 m şi
lucrări de captare a pârâurilor Drumul Coastei şi Fagul Cetăţii Mici;
- Pentru colectare şi devierea apelor de pe versant s-a prevăzut construirea unui canal de
gardă prevăzut cu pereu betonat. Canalul are o lungime de 550 m şi secţiunea de 0,4m2.
21
SC
CEPROMIN
SA
- suprafaţă platforme 6,06 ha.;

- suprafaţă taluze 2,56 ha.;
Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare, s-au prevăzut următoarele etape:
− grăpatul terenurilor;
− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;
− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;
− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;
− administrarea de îngrăşăminte;
− udarea suprafeţelor.
c) Lucările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

Taluzul haldelor de steril, avănd suprafaţa de 2,56 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare
prin împădurire.
Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape:
− săparea manuală a gropilor 0,3 x 0,3 x 0,3;
− plantare puieţi;
− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă;
− administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);
− mobilizarea solului în jurul puieţilor;
− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri.
Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare (taluz + platforme) este de 8.59 ha .Suprafaţa
taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 2,56 ha.
După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor
uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi
sub raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona
coliniară) şi a deficitului de umiditate.
Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul
puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.

Partea din aval a haldelor: Puţ I, galeria 11, galeria 16 şi galeria 17 va fi protejată cu un zid de
protecţie pe o lungime totală de 600, pentru a împiedica degradarea taluzului, şi a mării stabilitatea
hălzilor.
20
SC
CEPROMIN
SA
c) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

Lucrările de reabilitare a haldelor de steril, necesită şi lucrări de stabilizare şi lucrări

pregătitoare, efectuate înaintea lucrărilor pentru refacerea cadrului peisagistic. Haldele de steril din
cadrul minei Bălan au suprafeţele denivelate, platformele stabile şi pentru reabilitarea lor nu sunt
necesare lucrări de stabilizare. Pentru reabilitarea taluzelor care prezintă în unele zone ruptuturi(ravene)
s-au prevăzut lucrări de refacere a acestora iar pentru stabilizare, la toate haldele analizate s-a prevăzut
terasarea taluzului cu ajutorul gărduleţelor de coastă(cleionaje).
Pentru stabilizarea curgerilor din taluze, la haldele de steril de la Puţul 1, Gal 11 de aeraj, Gal 17
şi Gal 16, s-au proiectat în vederea stabilizării ziduri de sprijin amplasate la baza taluzului care asigură
protecţia pârâurilor: Fagul Cetăţii, Drumul Coastei şi Vărac.
Apa din precipitaţii ce se scurge de pe versantul din amonte de halda de steril de la Puţ 1 şi Gal
16, se va dirija printr-un şanţ de gardă către pârâurile adiacente, evitându-se astfel formarea de ravene pe
taluzul haldelor.
a) Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor

Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a
terenurilor de corpuri străine, de modelare (nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări
ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.
În cazul haldelor de steril suprafeţele orizontale (platformele) reclamă, după caz, lucrări de
degajare a terenurilor de corpuri străine, lucrări de nivelare şi scarificări înainte de aşternerea unui strat de
pământ vegetal gros de 10 cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene. Lucrările de
nivelare şi scarificare se vor efectua după degajarea prealabilă a corpurilor străine (diferite resturi şi
deşeuri) şi a pietrelor mari. Probleme mai dificile le pune stabilizarea taluzului haldei şi preîntâmpinarea
fenomenelor de şiroire şi eroziune în cazul pantelor pronunţate (25 - 300) şi aceste obiective pot fi atinse
prin terasarea manuală a taluzului‚ în terase înguste de 0,7- 1,0 m, distanţate la aproximativ 3 m şi
sprijinite prin gărduleţe continui de coastă confecţionate din nuiele verzi de foioase.
Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul minei
Bălan, s-au prevăzut lucrări de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare si prin împădurire.
b) Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare:

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 8,59 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare
prin înierbare, din care:
19
SC
CEPROMIN
SA
Nr. Denumirea Suprafaţa Volum Înălţimea Unghiul de Unghiul de

crt. haldei de ocupată maxima înclinare a înclinare a Observaţii
steril - m2 - - m3 - -m- taluzului fundamentului
- grade - - grade -
1 Put 1 72000 800000 35 34 - 38 10-20
2 Put 3 4200 50000 23 32 - 34 13 Partial inierbata si

impadurita
3 Galeria 6000 50000 20 38 - 43 16 Puternic denivelata,

11-statie prezinta o ravena
aeraj adanca de 5 m pe taluz
4 Galeria 17 1200 8500 15 34 16
5 Galeria 14 1000 5000 10 34 15 Partial inierbata si
impadurita
6 Galeria 16 1500 9000 15 38 18 Prezinta o ravena
adanca pe taluz
Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele

de steril fondului forestier, sunt urmatoarele:
taluze şi terase);
(0,036 mc/groapă).
● Lucrări de amenajare a haldelor de steril

Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a haldelor constau în:
a) Lucrari pregatitoare
b) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare
18
SC
CEPROMIN
SA
♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic sunt prevăzute pentru tot terenul aferent
încintelor miniere şi se vor realiza prin parcurgerea următoarelor etape:
− grăpatul terenurilor;
− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20 cm.;
− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;
− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;
− administrarea de îngrăşăminte;
− udarea suprafeţelor.
Suprafetele incintelor supuse lucrărilor de înierbare, sunt:

- Incinta Put III Fagu Cetatii Suprafaţa de teren înierbată = 14.000mp
- Incinta Put I Fagu Cetatii Suprafaţa de teren înierbată = 70.000mp
- Incinta Statiei de ventilatie Suprafaţa de teren înierbată = 2.000mp
- Incinta iaz nr. 4 Fagul cetăţii Suprafaţa de teren înierbată = 2.500mp
- Alte platforme şi incinte Suprafaţa de teren înierbată = 2.000mp

siguranta si redare in circuitul silvic ( halde, incinte, carieră, iaz decantare nr.4 si nr.1,
amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc)
►HALDELE DE STERIL analizate - Halda de steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril
Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A, Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria
17, sunt formate într-o singură treaptă de material steril, constituit din şisturi sericitoase, cuarţoase şi
sericito – grafitoase (amestec neomogen de roci sistoase), similar cu un bolovăniş cu nisip şi pietriş.
Haldele de steril analizate sunt eliberate de sarcini tehnologice de cca. 30 - 40 ani, excepţie
face halda de la puţul nr. 1 care a fost eliberată de sarcini tehnologice în anul 2005.
Toate haldele din perimetrul minier Balan sunt stabile, fără a prezenta fenomene de
instabilitate atât fundamentul direct cât şi corpul haldei
Pentru refacerea mediului si redarea terenurilor ocupate de haldele de steril fondului forestier
sunt necesare lucrări specifice acestei activităţi.
Parametri geometrici ai haldelor de steril sunt prezentaţi în următorul tabel:
17
SC
CEPROMIN
SA
2. - Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp, total suprafata construita
desfaşurată demolata = 14.022 mp)
3. - Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp, total suprafata
construita desfaşurată demolata = 1.800 mp)
4. - Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp, total
suprafata construita desfaşurată demolata = 11.873 mp )
5. - Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp, total suprafata
6. - Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, total
suprafata construita desfaşurată demolata = 3.290 mp)
7. - Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, total suprafata
construita desfaşurată demolata = 5.111mp)
8. - Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, total suprafata
construita desfaşurată demolata = 267 mp)
9. – Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp, total suprafata
10. – Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, total
suprafata construita desfaşurată demolata = 410 mp)
11. - Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, total suprafata
Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din

perimetrul minei Balan care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, nu necesită
lucrări de stabilizare pentru reabilitarea lor.
La sfârşitul operaţiilor de demolare / dezafectare, aceste suprafeţe vor fi pregătite pentru
revegetalizare.
In concluzie, toate suprafeţele de teren ocupate de incintele miniere, uzinele de preparare, etc.,
dupa demolare, vor fi supuse lucrărilor pregătitoare, înainte de refacerea peisagistică.
♦ Lucrările pregătitoare prevăzute sunt:
− degajarea amplasamentului de corpuri străine, metariale inacceptabile;
− lucrări de scarificare (pentru afânarea suprafeţelor bătătorite);
− nivelarea terenului natural şi a platformelor cu buldozerul în vederea efectuării lucrărilor
de refacere a mediului şi redarea în circuitul iniţial;
16
SC
CEPROMIN
SA
minier, de asemenea nu este condiţionată de funcţionarea sau nefuncţionarea unor instalaţii, ele fiind
efectiv oprite, iar alimentarea cu energie electrică fiind întreruptă.
Terenurile expropriate conţin incintele ocupate cu instalaţii şi construcţii, cu diferite destinaţii:
incintele Uzinei de Preparare, Depozitul nr.6, Puţ nr.I, Puţ nr.III, Staţia de ventilaţie, Iaz nr.4, Izvorul
Olt, Socială oraş Bălan cu construcţiile aferente de suprafaţă (clădiri, drumuri, platforme, guri de
galerie, halde) .
Construcţiile propuse pentru demolare, pe incinte, totalizează o suprafaţă construită de 42.352,0
m2 şi o suprafaţă desfăşurată de circa 68.405,0 m2.
In concepţia prezentei documentaţii, demolarea construcţiilor de suprafaţă, si principalele
lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:
Sândominic;
− fertilizarea solului;
terenul.
Demolarea, dezafectarea si lucrările de ecologizare se vor executa în următoarele incinte:
1. - Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp, total suprafata
15
SC
CEPROMIN
SA
c) Camere şi nişe de depozitare

Aceste construcţii miniere au ca destinaţie depozitarea deşeurilor solide în condiţii de tehnica
securităţii muncii.
Camerele de depozitare vor fi asimilate cu o lucrare minieră tip RB 1A-3,1, având secţiunea în
săpare de 14,54 mp şi o secţiune liberă de 9,65 mp. S-au săpat 4 camere de depozitare din care s-au
executat câte 6 nişe.
Transportul şi evacuarea materialului derocat se va realiza cu vagoneţi de mină, încărcarea
executîndu-se cu ajutorul maşinilor de încărcat, utilajele necesare se vor procura înainte de începerea
lucrărilor.
d) Diguri de închidere şi izolare din beton. Vor fi executate 2 diguri de inchidere si izolare.
S-a ales varianta proiectată cu săparea a celei de a doua căi de ieşire pe galeria 11A paralel
pentru un aeraj corespunzător pe parcursului funcţionării depozitului subteran.
e) Dop de rambleu pe galeria 11A
Este necesar execuţia unui dop de rambleu pe galeria 11A pentru izolarea depozitului subteran
de restul minei inactive, acest dop va consta din executarea a 2 diguri din beton. Între cele două
diguri, pe 15 m, galeria se va rambleea pentru a asigura o securitate corespunzătoare.
g) Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru fundaţii utilaje şi o cameră
pentru pază şi întreţinere.
Pentru execuţia lucrărilor miniere subterane necesare depozitului subteran de deşeuri solide
este necesar asigurarea unui aeraj corespunzător pe timpul execuţiei lucrărilor.
S-a ales aerajul în două variante: pe timpul execuţiei lucrărilor (săpării, susţinerii, amenajării) şi
pe perioada de funcţionare a depozitului subteran, rezultand urmatorul sistem de aeraj:
- realizarea unui aeraj parţial aspirant la reprofilarea si saparea galeriei 11A şi 11A
paralel prin montarea în galeria principală a unui ventilator axial şi a unei coloane de
aeraj Ø 400 mm. Aerajul se va face cu un ventilator tip VE-550 .
- realizarea aerajului general aspirant prin instalaţia principală de ventilaţie amplasată la
gura galeriei 11 A paralel, dotată cu un ventilator electric radial de medie presiune V40-
1120/3 care va funcţiona cu doua motoare unul în funcţiune şi unul în rezervă.
2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor, constructiilor si

tuturor utilitatilor
Activitatea minieră în cadrul perimetrului minier Bălan – Fagul Cetăţii fiind sistată, dezafectarea
construcţiilor de suprafaţă nu mai necesită o eşalonare / corelare cu etapele de închidere a obiectivului
14
SC
CEPROMIN
SA
g) Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru fundaţii utilaje, o cameră
pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente statiei.
a) Galeria principală de transport 11A

Galeria principală de transport cuprinde lucrările destinate accesului personalului şi
transportul deşeurilor solide la camerele de depozitare.
Această galerie cuprinde ca principale lucrării:
o reprofilare galerie existentă de la profil GSM 1a 5,8 la prfil GSB 1a 5,2 pe o
lungime de 320m, amenajare cu cale ferată tip 13,75kg/m.
o decolmatarea canalului pentru evacuarea apelor de mină, pe o porţiune de circa
320m;
o acoperirea canalului cu podină de circulaţie pe întreaga lungime a acestuia;
o înlocuirea acolo unde este cazul a traverselor lipsă sau putrezite parţial;
o înlocuirea căii ferate;
o separarea galeriei principale de galeriile adiacente prin execuţia unui dig;
o montarea tubulaturii de aeraj pe galerie, şi a unui ventilator electric la gura
galeriei pentru asigurarea aerajului general al circuitului;
o asigurarea iluminatului pe galerie.
- sapare în viu a galeriei paralela 11A pe o lungime de 300m la profil GSB 1a 5,2
Galeria principală de transport, galeria tip GSB 1A – 5,2 este susţinută cu beton B-150 pentru
transport cu locomotiva, cu vatră neconsolidată, cu canal betonat, profil sapat în rocă tare T = 7,93m3,
suprafaţa de cofrare, betonata S = 2,10 m2, amenajare cu cale ferată tip 13,75 kg/m şi canal de
scurgere a apelor .
b) Galerii de acces la camerele de depozitare
Tehnologia de săpare constă în următoarele operaţii proncipale :
- perforarea, se realizează cu perforatoare P90 susţinute de coloane telescopice CT-64
- puşcarea, se face cu ajutorul explozivilor (dinamită sau astralită) iniţierea realizându-
se cu capse electrice iniţiate de la explozor
- evacuarea materialului puşcat se realizează cu ajutorul maşinilor de încărcat
- susţinerea galeriilor de acces la camere se va face cu beton
Galeriile de acces la camerele de depozitare vor fi de tipul GSB 1a 4,8, secţiunea liberă a
galeriilor de acces la camere va fi de 4,8 mp, secţiunea în săpare fiind de 7,37 mp, suprafaţa betonată
2,07 mp.
Lungimea galeriilor de acces la camerele de depozitare este de 120 m.
13
SC
CEPROMIN
SA
Galeria de coastă 13 A Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele

GSM 1a 5,4 117 m (pe două tronsoane rambleului şi la gura galeriei de
de 57 m şi 60 m) coastă
Galeriile de coastă 1, 14, 16, Galerii surpate, amenajarea terenului la gura galeriilor
17,15
Galeria de acces la depozitul de Rambleiere galerie de acces Diguri din beton D1, D2 în spatele
exploziv Incinta Centrală la depozit pe o lungime de rambleului şi la gura depozitului de
GSB 1a 5,2 43m exploziv
Galeria nr.6 de la Put nr. 5 Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele
GSB 1a – 5,2 58m rambleului şi la gura galeriei
Galeria Mihai Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1 la gura galeriei
GSB 1a 5,2 10m, în continuare galeria de coastă
este surpată
Galeria 7 Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1 la gura galeriei
GSN 1a 3,6 (GSM 1a-6,8) 10m, în continuare galeria de coastă
este surpată
Galeria de aeraj de la putul 3 Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele
GSM 1a 5,4 76m rambleului şi la gura galeriei
Canal de aeraj Incinta Put 3 Rambleere pe o lungime de Diguri din beton D1 la gura galeriei
φ 1,9 m (asimilat GSB 1a-5,2) 10m, în continuare galeria de coastă
este surpată
Inchiderea gurilor de mina se va realiza prin efectuarea unor diguri din beton prevăzute cu ţevi
de scurgere a apelor şi ţevi de evacuare a eventualelor gaze nocive şi cu plăci de beton armat.
Digurile, în număr total de 20 şi enumerate mai sus vor fi executate fiecare în funcţie de
profilul galeriei în care urmează a fi amplasate.
Puţurile şi suitorii de aeraj se vor închide cu plăci din beton armat rezistenţă la o sarcină de
32 kN/m2, armate conform planşelor.
Plăcile din beton de la gurile puţurilor se vor amenaja cu ferestre de observaţie a nivelului
coloanei de rambleu şi ţevi de drenare a gazelor în caz de necesitate.
Împrejmuirea se va executa din sârmă ghimpată pe bulumaci din lemn de foiose plantaţi la
3m, cu 4 rânduri de sârmă ghimpată, pe o rază de 20 m în jurul puţului;
► Depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, va cuprinde următoarele lucrări :

a) Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m
b) Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m
c) Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe
d) Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A - 2
diguri
e) Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m
f) Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă
12
SC
CEPROMIN
SA
Descreierea succinta a principalelor lucrari de inchidere si ecologizare

A. PREZETAREA LUCRARILOR DE ICHIDERE SI ECOLOGIZARE A MIEI
BALA
1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran
(executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul
subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A
► Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran
sunt:
o Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora
o Plăci din beton armat pentru acoperirea suitoarelor şi rambleerea acestora.
Lucrările de închidere a minei Bălan vor fi:
Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Plăci de beton
Lucrări miniere verticale
Puţ nr. III – PB 4 Rambleiere pe o lungime de Placă de beton armat 8 x 8 m,
527m împrejmuiri temporare pe o rază de
20 m în jurul puţului
Put nr. I – PB 4 Rambleiere pe o lungime de Placă de beton armat 8 x 8 m,
240m împrejmuiri temporare pe o rază de
20 m în jurul puţului
Puţ nr. V – PB 5 Rambleiere pe o lungime Placă de beton armat 10 x 10
810m m,împrejmuiri temporare pe o rază
de 20 m în jurul puţului
Suitorii de la depozitul de Rambleiere pe o lungime de Placi de beton armat, împrejmuiri
explozivi Incinta Centrală 30m(φ1,9m ) a suitorului din temporare pe o rază de 20 m în jurul
(SB – 2,8) partea de S şi o rambleere de suitorului
40m(φ1,9m) a suitorului din
partea de N
Suitorii de la galeria Carol Rambleere pe 80m a celor Placi de beton armat, împrejmuiri
SDL - 4,7 doi suitori temporare pe o rază de 20 m în jurul
suitorului
Lucrări miniere orizontale
Galeria de coastă 11 bis (galeria Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele
de transport ) 75m rambleului şi la gura galeriei de
GSM 1a 6,8 coastă
Galeria de coastă 11 şi 11Paralel Rambleiere pe o lungime de Dig din beton D1, la gura galeriei de
GSB 1a 5,7 78m ( gal. 11 ) şi 69m coastă 11, D1, D2 la gura gal. 11
(gal.11 Paralel Paralel şi în spatele rambleului
Galeria de coastă 11 A Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele
GSM 1a 5,4 75m rambleului şi la gura galeriei de
coastă
Galeria de coastă 13 Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton D1, D2 în spatele
GSM 1a 5,4 45m rambleului şi la gura galeriei de
coastă
11
SC
CEPROMIN
SA
Acest iaz a rezultat prin bararea văii Vărsăroaia, în cuveta lui depozitându-se în condiţii de
siguranţă sterilul rezultat în urma proceselor tehnologice de extragere a concentratelor de cupru de la
Uzina de preparare Bălan
Iazul de decantare Fagul Cetăţii are valoarea riscului asociat RB = 0,272 încadrându-se în
categoria B, de importanţă deosebită.
Volumul tulburelii care s-a transportat la iaz a fost de 3.312.204 mc/an.
Cantitatea de steril depozitată in iazul de decantare nr.4, de la data punerii în funcţiune (1975),
este de 22,565 mil. tone, respectiv 10,256 mil. mc.
In prezent, apele limpezite de la depunerea sterilului pe suprafaţa iazului, se evacueaza prin
sonda inversa din amonte, in galeria de deviere a paraului Varsaroaia, deversandu-se in raul Olt.
Apele limpezite din iaz, sunt deversate in pârâul Vărsăroaia, într-un volum de cca. 6840
mc/zi, de unde ajung în râul Olt.
1.3.1. Descrierea lucrarilor de investitie
Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele lucrari:

1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran (executarea
de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul subteran de
deşeuri solide amplasat pe galeria 11A;
2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor, constructiilor si
tuturor utilitatilor;
siguranta si redare in circuitul silvic (incinte, halde, carieră, iaz decantare nr.4 si nr.1, amenajarea
scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)
a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4).
10
SC
CEPROMIN
SA
Denumire obiect Suprafaţa m2.

Cariera Bălan 151,351.0
din care: - taluz 104,905
- platforma 46,446
Total carieră 151,351.0
HALDELE DE STERIL de mina, aferente perimetrului Bălan care au rezultat din extracţia
minereului (săparea lucrărilor miniere subterane) – cod 01 01 01, care sunt depozite de deşeuri
inerte, prezentate mai jos:
Nr. Denumire obiect Suprafata haldă

crt. ha
1. Halda de steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii 7,2
2. Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii 0,42
3. Halda galeria 11 A si 13 A 0,6
4. Halda galeria 14 0,1
Total suprafata halde 8.59
din care
- taluz 2,56
- platforma 6,03
În urma procesului de prelucrare a minereului în Uzina de preparare Bălan, prelucrare care

este un proces de preparare umedă, rezultă steril şi concentrat. Concentratul era valorificat, iar
sterilul de flotatie rezultat în urma preparării minereului - cod 01 03 06 , a fost depozitat in iazurile
de decantare - depozite de deşeuri nepericuloase (conform Ord 95 /2005):
IAZUL DE DECATARE R.1 Bălan (aflat în conservare din anul 1969 );
Iazul de decantare nr.1, scos din funcţiune din anul 1969, este împădurit în proporţie de cca.
80% si este încadrat perfect în mediu ambiant, astfel că în prezent nu se ridică probleme deosebite de
stabilitate .
Iazul de decantare nr.1 de tip iaz de coastă, este amplasat lângă uzina de preparare nr.2 veche
si are o suprafaţă totală 3,75 ha si o plajă în suprafaţă de 2,7 ha.
Cantitatea de steril depozitată in iazul de decantare nr.1, de la data punerii în funcţiune
(1959), este de 0,636 mil.tone, respectiv 0,289mil. mc.
IAZUL DE DECATARE R. 4 Fagul Cetăţii, amplasat la circa. 2 km amonte de

comuna Sândominic, a fost în funcţiune până la data închiderii uzinei de preparare.
Iazul de decantare nr.4 cu o suprafaţa totală de 85,0 ha, din care suprafaţa ocupată de apă este
de 8,0 ha, suprafaţa plajei este de 57,7 ha, iar suprafaţa taluzelor este de 19,3 ha.
9
SC
CEPROMIN
SA
• alimentare cu apa potabila pe strada Oltului si strada Oltaka

• lucrari de regularizare a raului Olt
Pentru lucrarile de inchidere si ecologizare a perimetrului minier Balan, s-au eliberat

certificatele de urbanism nr. 175 / 15.09.2008 si nr. 26 / 03.09.2008, si avizul de gospodarirea
apelor nr. 170 / 17.08.2009
Obiectivul de investiţii cuprinde lucrările de închidere şi ecologizare a minei Balan care

include: ICITELE, prezentate mai jos:
▪ Incinta Flotaţie Centru – localizare în N oraş Bălan, cu o suprafaţă de aproximativ 8,5 ha
(85.000 mp), suprafaţa ocupată de clădirile aferente uzinei de preparare este de 1,5518 ha.
▪ Incinta Puţ 1 Fagul Cetăţii - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 7,0
ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente puţului nr. I. este de 4,307 ha .
▪ Incinta Puţ 3 Fagul Cetăţii - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 1,4
ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente puţului nr. III este de 2,278 ha.
▪ Incinta Staţiei de Ventilaţie - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 0,2
ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente staţiei principale de ventilaţie este de 267 mp (0,0267 ha).
▪ Incinta Izvorul Olt - localizare în comuna Izvorul Olt (la sud de Balan si de comuna
Sandominic), ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,0 ha, suprafaţa construita ocupată de centrală termică,
depozite, staţie de compresoare este de 3438 mp.
▪ Incinta Socială - localizare în oraşul Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 0,4 ha, suprafaţa
ocupată de clădirile aferente clădirilor sociale din oraşul Bălan este de 4183 mp.
▪ Incinta Flotatie ord (Uzina de preparare ord) - ocupă o suprafaţă de aproximativ 2,0 ha,
suprafaţă ocupată de clădirile aferente instalaţiei de preparare este de 0,6261 ha.
▪ Incinta Depozitului nr. 6 – localizare în NE oraş Bălan, cu o suprafaţă de aproximativ 4,7 ha,
suprafaţa cupată de constructiile aferente uzinei de preparare este de 1.276 mp
▪ Incinta Iaz de decantare nr. 4 Fagul Cetăţii - localizare în comuna Sândominic, ocupă o
suprafaţă de aproximativ 0,25 ha, suprafaţă ocupată de clădirile aferente staţiilor de pompe este de 410
mp (0,0410 ha).
• Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp, total suprafata
• Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, total suprafata
▪ Cariera Balan care urmează să fie reabilitată ocupa o suprafata de 151.351,0 mp, astfel:
8
SC
CEPROMIN
SA
Principalele tipuri de activităţi cu impact asupra mediului înconjurător care s-au desfăşurat în
cadrul Minei Balan, au fost:
− extracţia în subteran şi în carieră a minereului de cupru în perimetrul Bălan
Fagul Cetăţii Central şi Sud
− depozitarea sterilului de mină în haldele de steril: Puţ 1, Puţ 3 şi galeria 11
− prepararea minereului de cupru în Uzina de preparare Fagul Cetăţii
− depozitarea sterilului rezultat din procesul de preparare a minereului pe iazurile
de decantare nr. 4 si nr.1 Fagul Cetăţii
Proiectul tehnic cuprinde inchiderea lucrarilor miniere subterane (depozit subteran de desuri
solide), lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, lucrari miniere din cariera, lucrari de demontare si
demolare a structurilor, constructiilor si utilitatilor de suprafata, lucrari de eliberare a terenului si
reabilitare ecologica.
Lucrarile care se vor executa in cadrul proiectului, constau in:
• lucrari de demolare si demontare a constructiilor si instalatiilor,
• lucrari de rambleiere si inchiderea cu diguri a galeriilor de coasta, precum si placi de

inchidere a suitorilor,
• ecologizarea incintelor,
• stabilizarea haldelor de steril existente prin refacerea taluzurilor si impadurirea

taluzurilor;
• inierbarea incintelor, haldelor de steril (platforme si taluzuri);
• ecologizarea carierei prin inierbare si impadurire;
• realizarea Statiei de epurare activa a apelor de mina care se evacueaza pe gura galeriei
Antoniu Sud,
• lucrari de stramutare a depozitelor de concentrate din Incinta Izvorul Olt si depozitul

nr.6, depunerea pe Iazul nr.4,
• amenajarea suprafetei iazurilor 1 si 4, asternerea de sol fertil si realizarea canalelor de

evacuare a apelor din bazinul hidrografic al paraului Varsaroaia,
• lucrari de amenajare a scurgerii apelor de mina de la gal.13, gal.11 bis si gal. 6 (Put nr.5)
• decolmatarea canalizarii orasului Balan pe traseul pe care s-au transportat concentrate

7
SC
CEPROMIN
SA
Regiunea este delimitată la est de zona flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord
Relieful muntos a căror cote variază între + 840 m şi +1376 m se caracterizează printr-un
climat temperat continental subalpin, cu o temperatură medie anuală de 6-7 0 C.
Hidrografic, regiunea apartine bazinului superior al retelei hidrografice a Oltului. Clima
subalpina cu precipitatii relativ abundente, a determinat formarea unei retele hidrografice dense, cu
cursuri de apa cu un debit care variaza in functie de cantitatile de precipitatii. Principalul colector al
retelei hidrografice este raul Olt care izvoraste la cca. 10 km nord de orasul Balan.
Reteaua de vai care brazdeaza perimetrul este formata din urmatoarele cursuri de apa : Fagul
Cetatii Mici , Fagul Cetatii Inalt , Drumul Coastei , Varan si Varsaroaia.
Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii este străbătut de pârâul Vărsăroaia, care colectează apele de
precipitaţii de pe versanţii formaţi de haldele de steril, este deviat şi este afluent al râului Olt în
apropierea haldei puţului nr.5.
Terenurile utilizate pentru activitatea de exploatare a zăcământului Bălan sunt terenuri pe
suprafeţele cărora s-au dezvoltat incintele aferente gurilor galeriilor de coastă (11 Bis, 11A, 13, 13A),
puţurilor de extracţie şi respectiv aeraj, uzinei de preparare, haldelor de steril, iazurilor de decantare
(nr. 1 şi nr. 4).
În acest sens, terenurile aferente perimetrului minier Bălan – Fagul Cetăţii, cu destinaţia şi
categoria lor însumează o suprafaţă totală de 147,8 ha şi se prezintă după cum urmează:
- halde 19.610 m2
- iazuri de decantare 1.096.183,81 m2
- drumuri 146.043 m2
- incinte 215.926,02 m2
Terenurile expropriate conţin incintele ocupate cu instalaţii şi construcţii, cu diferite destinaţii:
incintele Uzinei de Preparare, Depozitul nr.6, Puţ nr.I, Puţ nr.III, Staţia de ventilaţie, Iaz nr.4, Izvorul
Olt, Socială oraş Bălan cu construcţiile aferente de suprafaţă (clădiri, drumuri, platforme, guri de
galerie, halde de steril) , iazurile de decantare nr.1 şi nr. 4.
1.3. Descrierea proiectului - a lucrarilor de investitie, durata lucrarilor,

resursele folosite
Ansamblul lucrarilor ce vor fi executate in cadrul obiectivului de investitii au ca scop
principal refacerea ecologica a perimetrului minei Balan si a zonelor afectate de activitatea care a fost
desfasurata in perimetrul acesteia.
6
SC
CEPROMIN
SA
1. IFORMATII GEERALE
1.1. Titularul proiectului, denumirea proiectului, autorul atestat al lucrarii
Titularul PROIECTULUI TEHNIC DE INCHIDERE SI ECOLOGIZARE A MINEI BALAN

jud. Harghita, este S.C CONVERSMIN S.A BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti str. Mendeleev,
nr.36-38, sector 1, et.2, cam.34-36 si et.5, cam.61-64, telefon 021/2100831, fax 021/3118399.
Beneficiarul investitiei este Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului MINVEST
S.A. Deva, Piata Unirii nr.9, jud. Hunedoara, tel. 0254 213040, fax 0254 213641 – Filiala “BĂLA”
S.A, Balan, str. Minei, nr. 1, jud. Harghita, telefon 0266-130800, fax 0266-130999.
Documentatia tehnica in faza Raport la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului este
necesara pentru obtinerea acordului de mediu pentru proiectul „Inchiderea si ecologizarea minei
Balan” a S.C CONVERSMIN S.A BUCURESTI.
Lucrarea a fost intocmita in conformitate cu prevederile OUG nr.195/22.12.2005 privind
protectia mediului si Ordinul nr. 863/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra
mediului .
Autorul atestat al raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului: S.C.
CEPROMIN S.A. DEVA, str. 22 Decembrie nr.37 A, Jud. Hunedoara, tel/fax: 0254 214892, atestat
pentru Studii de evaluare a impactului asupra mediului R-EIM – 04-51/22.10.2008.
1.2. Amplasamentul obiectivului

Perimetrul minier Balan este amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, in
apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de 42 km, Nord, de
resedinta judetului Harghita, Miercurea Ciuc, iar uzina de preparare a fost amplasata in partea nordica
a orasului Balan.
Din punct de vedere geografic perimetrul minier Fagul Cetăţii este situat pe Valea Oltului,
cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.
Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni - Târgu
Mureş este asigurată prin şoseaua asfaltată Bălan – Sândominic D.J 125.
minereului de cupru se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali intre Valea Bekeny la Nord
si comuna Frumoasa la Sud pe o lungime de 40 km.
5
SC
CEPROMIN
SA
4.5. BIODIVERSITATEA 92
4.5.1. Impactul prognozat 94
4.5.2. Masuri de diminuare a impactului 97
4.6. PEISAJUL 98
4.6.1. Impactul prognozat 98
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 100

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential 100
4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 102
CAPITOLUL 5 - MONITORIZAREA 103

5.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 103
5.2. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani) 104
5.3. Monitorizarea post-inchidere 105
CAPITOLUL 6 - ANALIZA ALTERNATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI 106

6.1. Descrierea alternativelor 106
6.2. Analiza marimii impactului 106
CAPITOLUL 7 - SITUATII DE RISC 112

7.1. Riscuri naturale 112
7.2. Accidente potentiale si analiza de risc 113
CAPITOLUL 8 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 118

8.1. Descrierea lucrarilor de investitii 118
8.2. Impactul produs asupra apelor 123
8.3. Impactul produs asupra aerului 124
8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului 125
8.5. Impactul produs asupra vegetatie si faunei terestre 127
8.6. Impactul produs asupra peisajului 129
8.7. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective 129
8.8. Masuri de diminuare a impactului 130
8.9. Sistemul de control si urmarire a factorilor de mediu - apa, aer, sol 132
ANEXE PIESE SCRISE 134

ANEXE PIESE DESENATE 135
FOAIA FINALA 136
4
SC
CEPROMIN
SA
CUPRIS
FOAIA DE SEMNATURI 1
COLECTIV DE ELABORARE 2
CUPRINS 3
CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE 5

1.1. Denumirea proiectului, titularul proiectului, autorul atestat al lucrarii 5
1.2. Amplasamentul obiectivului 5
1.3. Descrierea proiectului - a lucrarilor de investitie, durata lucrarilor, resursele folosite 6
1.4. Poluanti fizici/biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza mediul 42
1.5. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente 46
CAPITOLUL 2 - PROCESE TEHNOLOGICE 48

2.1. Descrierea lucrarilor de investitie 48
2.1.1. Echipamente necesare 53
2.2. Activitati de dezafectare 53
CAPITOLUL 3 - DESEURI - generarea, managementul, eliminarea si reciclarea deseurilor 53
CAPITOLUL 4 - IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTILOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA 56
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 56
4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa 58
4.1.3. Managementul apelor uzate 59
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei 66
4.2. AERUL 72
4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc 72
4.2.2. Surse si poluanti generati 73
4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului 78
4.3. SOLUL 80
4.3.1. Surse de poluare a solurilor 84
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului si subsolului 84
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 88

4.4.1. Date generale 88
4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului 91
3
SC
CEPROMIN
SA
COLECTIV DE PROIECTARE
Sef proiect: ing. Auner Florica __________

Colaboratori: ing. chim. Popa Lucia __________
ing. chim. Moga Marinela __________
ing. Barath Lucia __________
ing. Codrean Adrian __________
2
SC
CEPROMIN
S I M T E X - O C S.C. CEPROMI S.A.
SA
ISO 9001 REGISTERED 1160
DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul
Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax :
00 40 254 214663 ; E-mail : office@cepromin.ro; www.cepromin.ro


Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT
ADIISTRATOR UIC: ing. Auner Florica ___________

Director stintific: ing. Popa Lucia ___________
Şef proiect specialitate: ing. Rusu Marinela ___________
Aceasta documentatie nu se poate utiliza fara acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.
2009
Exemplar nr. _____

1
SC
CEPROMIN
S I M T E X - O C S.C. CEPROMI S.A.
SA
ISO 9001 REGISTERED 1160
DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul
Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax :
00 40 254 214663 ; E-mail : office@cepromin.ro; www.cepromin.ro


Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT
2009
Exemplar nr. _____

RAP - eval.IMPACT MEDIU Inchidere Balan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAP - eval.IMPACT MEDIU Inchidere Balan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

• exemplarele nr. 1, 2 : S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti

Şef proiect: ing. Auner Florica __________________

AEXE - PIESE DESEATE

2. Plan de situatie Incinta si Halda Put nr.1 2

AEXE – PIESE SCRISE

1) Certificat de urbanism nr.175 / 15.09.2008 – com. Sandominic - extravilan, cod 537275 ;

Nr. Factorul de mediu / Parametrii urmariti In perioada de In perioada In perioada

În concluzie, se estimeaza ca activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare

8.9. Sistemul de control si urmarire a factorilor de mediu – aer, apa, sol

vegetal, etc) în timpul operaţiilor mecanizate de curăţire şi nivelare a terenurilor;

Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan nu va avea influenta majora asupra

In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii

8.8. Masuri de diminuare a impactului

va produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre

8.6. Impactul produs asupra peisajului

8.7. Impactul produs asupra aşezărilor umane si altor obiective

extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

8.5. Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre (biodiversitatea)

Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

maxime admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 4.2.2.b.).

8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului

In concluzie, eventualul impact negativ a activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor

8.3. Impactul produs asupra aerului

1. Instalatie de stocare si dozare var ;

► Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

8.2. Impactul produs asupra apelor

• Supraînălţarea şi consolidarea digului de gardă existent amplasat în zona amonte de

• Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene,

► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA)TARE )R. 1

► Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru

► Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor

► Alte lucrări recomandate:

► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt:

i) Lucrări de stabilizare - Zid de sprijin

►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA)

► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA)TARE )R. 4

• Executarea de canale de gardă pe versanţii iazului pentru colectarea apei meteorice de pe

• Acoperirea suprafeţei iazului cu pământ vegetal de 20cm grosime, însămânţarea lui şi

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei

3. LUCRARI DE ELIBERARE A TEREULUI ŞI REABILITARE ECOLOGICĂ A

2. LUCRARI DE DEMOTARE, DEZAFECTARE SI DEMOLARE A STRUCTURILOR,

In conditii normale de fuctionare a activitatiilor din cadrul lucrarilor de inchidere si

8 - REZUMAT FARA CARACTER TEHIC

Denumirea obiectictivului de investiţii este PROIECT TEHNIC DE INCHIDERE SI

8.1. Lucrarile de investitii propuse

Matricea de evaluare a riscului poluarii amplasamentului

Evaluarea riscului se bazeaza pe un sistem de clasificare in functie de factorii probabilitate

- Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzurilor, constau remodelarea acestora, consolidarea

Evaluarea riscului cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

Masuri de prevenire a riscurilor

7.2. Accidente potentiale si analiza de risc

7.1. Riscuri naturale

În cazul depăşirii sarcinilor seismice conform Normativ P100/92, în zona de amplasament

Figura 1. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

1 Mediu natural neafectat de activitatea antropica

► Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

► Calculul indicelui de poluare globală

AEXE - PIESE DESEATE

AEXE – PIESE SCRISE

3. LUCRARI DE ELIBERARE A TEREULUI ŞI REABILITARE ECOLOGICĂ A

2. LUCRARI DE DEMOTARE, DEZAFECTARE SI DEMOLARE A STRUCTURILOR,

8 - REZUMAT FARA CARACTER TEHIC

6. AALIZA ALTERATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI

6.1. DESCRIEREA ALTERATIVELOR studiate de titularul proiectului si indicarea

6.2. AALIZA MĂRIMII IMPACTULUI

4.8. CODITII CULTURALE SI ETICE, PATRIMOIUL CULTURAL

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECOOMIC

Calitatea solurilor din perimetrul minier BALA