Tehnologia Creşterii Porcinelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE
Domeniul: Agricultură
Calificarea: Tehnician zootehnist
pentru clasa a XI a
Modulul: Tehnologia creşterii porcinelor
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de
învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008
Coordonator:
 Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Autori:
 Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

 Tureac Anişoara – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
 Livadariu Florica – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
 Bucur Roxana – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
 Zamfir Elena Adriana – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Consultanţă:
 Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

 Claudia Călinescu – expert CNDIPT – UIP
 Ivan Mykytyn – expert asistenţă tehnică
INTRODUCERE…………………………………………………………………………3- 4
COMPETENŢE……………………………………………………………………………5-7
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI…………………………………………………8-9
FIŞE DE REZUMAT…………………………………………… ……………………10-12
CUVINTE CHEIE/GLOSAR……………………………………………………………13
INFORMAŢII PENTRU ELEVI ……………………………………………………14-15
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ………………………………………………………6-75
SOLUŢII DE ACTIVITATE…………………………………………………………76-108
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….……109
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul
profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician zootehnist’’, profesorilor şi maiştrilor
instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.
Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea
învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.
La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în

care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de
aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.
În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în

care sunt corelate competenţele specifice modului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de
profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.
Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

calificării de ,,Tehnician zootehnist”, clasa a XI-a, s-a alocat un număr de 111 ore,
corespunzător celor 2 credite repartizate unităţii de competenţe Tehnologia creşterii
suinelor, care este asimilat în noţiunea de modul “Tehnologia creşterii porcinelor”.
Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi
va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.
Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.
Acest document poate constitui un model de bună practică pentru profesorii care
parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru această
calificare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în
care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee
didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la
formarea competenţelor specifice.
Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare

relevante pentru calificarea Tehnician zootehnist şi anume:
- pentru elevi
 fişe de descriere a activităţilor
 fişe de documentare
 fişe de observaţii
 fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,
pentru activităţi teoretice la clasă
 fişe de autoevaluare
 fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare)
 cuvinte cheie/glosar
- pentru profesori
 fişe de evaluare
 fişe rezumat ( pentru înregistrarea progresului)
 soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate
În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode:

proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia, studiul de
caz, experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu produse de
specialitate, etc.
1. Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de porcine:
 selectarea raselor de porcine: autohtone, importate
 diferenţierea raselor de porcine: conformaţie, constituţie, caractere de exterior.
 analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de porcine: prolificitatea, purcei
înţărcaţi, sporuri de creştere, calitatea carcaselor, randamentul la sacrificare.
 aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice abordării şi
contenţiei porcinelor: specifice abordării şi contenţiei porcinelor.
2. Organizează reproducţia porcinelor:

 analizarea factorilor care influenţează biologia reproducţiei la porcine.
 supravegherea hrănirii şi întreţinerii vierilor şi scroafelor de reproducţie.
 organizarea reproducţiei porcinelor.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.
3. Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin:

 supravegherea alimentaţiei purceilor sugari.
 aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor.
 supravegherea întreţinerii şi hrănirii purceilor înţărcaţi.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă
4. Asigură tehnologia de exploatare a porcinelor pentru producţia de carne:

 analizarea factorilor care influenţează producţia de carne.
 aprecierea producţiei de carne pe animalul viu.
 aprecierea calităţii carcaselor.
 aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne.
5. Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite sisteme:

 supravegherea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem extensiv.
 supravegherea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem semi-intensiv.
 organizarea recondiţionării porcinelor adulte.
 aplicarea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem intensiv.
6. Aplică tehnologia ameliorării porcilor

 organizarea selecţiei la porcine după anumite caractere.
 aplicarea tehnicii selecţiei scroafelor şi vierilor de reproducţie.
 compararea sistemelor de ameliorare folosite la porcine.
Obiectivele modulului ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ vor fi realizate în condiţiile

respectării condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională pentru
,,Tehnicianul zootehnist - nivel 3 de calificare.
1. Cunoaşterea şi diferenţierea raselor de porcine după particularităţile
morfologice şi bioeconomice
- Rase: autohtone; importate
- Diferenţiere: conformaţie, constituţie, caractere de exterior.
- Particularităţi: prolificitatea, purcei înţărcaţi, sporuri de creştere, calitatea carcaselor,
randamentul la sacrificare.
2. Folosirea animalelor la reproducţie ţinând cont de biologia specifică

- Biologia reproducţiei: maturitatea sexuală, maturitatea corporală, vârsta primei monte,
ciclul sexual, termenul optim pentru montă, căldurile, gestaţia, fătarea, lactaţia,
fertilitatea, prolificitatea.
- Factorii: endocrini, de mediu ( sezonul de fătări, temperatura, alimentaţia).
3. Organizarea activităţii de reproducţie în funcţie de sistem

- Organizare: sisteme de montă: dirijată, liberă, în harem.
4. Supravegherea hrănirii şi întreţinerii porcinelor de reproducţie

- Hrănire: - vieri de reproducţie: tehnica hrănirii, raţii furajere, sortimente de furaje.
- scroafe de reproducţie: tehnica hrănirii, raţii furajere, sortimente de furaje.
- Întreţinere: condiţii de cazare (adăposturi, boxe).
5. Supravegherea alimentaţiei purceilor sugari, întreţinerea şi hrănirea

purceilor înţărcaţi
- Alimentaţie: alăptare, hrănire suplimentară (concentrate, zahăr, săruri minerale,
vitamine), adăparea.
- Întreţinere şi hrănire: boxe, compartimente, microclimat, reţete de hrănire, adăpare.
6. Aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor

- Sisteme: tehnica înţărcării, înţărcarea foarte precoce, precoce, semiprecoce,
semitardivă, tradiţională, ultraprecoce
7. Aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne

- furajare (calitatea furajului), tipul de hrănire, programul de hrănire, consumul zilnic,
adăparea.
- cazare – boxe comune, microclimatul.
8. Analizarea factorilor care influenţează producţia de carne

- endogeni (vârsta, rasa, sexul, particularităţi individuale, sănătate).
- exogeni (alimentaţia, suprafaţa pe cap de animal, numărul de animale din boxă).
9. Aprecierea producţia de carne pe animalul viu

- examenul regional de exterior;
- grosimea stratului de grăsime (stilet gradat).
10. Aprecierea calităţii carcaselor
- metode obiective – măsuri liniare, corelaţii metrice, măsurători ponderale;
- factorii care influenţează calitatea carcasei (rasa, sexul, alimentaţia, microclimatul,
sistemul de exploatare, transportul).
- caracteristicile cărnii: culoarea, aspectul general, constituţia
11. Supravegherea tehnologiile de exploatare a porcinelor în diverse sisteme

- Extensiv: caracteristici, particularităţi
- Semiintensiv: rase, hrănire, întreţinere.
- Recondiţionare: perioade (adăparea, pregătirea).
- Sistem intensiv: schema fluxului tehnologic – tineret de înlocuire, montă, gestaţie,
maternitate, creşă, îngrăşare, abatorizare.
12. Aplicarea tehnicilor de selecţie a scroafelor şi vierilor de reproducţie

- Caractere: - caractere de reproducţie (prolificitatea, capacitate de alăptare,
precocitate sexuală, fecundaţia);
- caractere de creştere;
- caractere de carcasă;
- calitatea cărnii;
- performanţele proprii;
- ascendenţii;
- colateralii.
- Selecţia: - selecţia pentru un singur caracter;
- selecţia a mai multor caractere;
- individualizarea;
- Sisteme: - înmulţire în rasă curată;

- înmulţire prin încrucişare.
Documentul elaborat pentru modulul ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ îşi

propune să orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care predau
acest modul în clasa a XI-a pentru Tehnicianul zootehnist, nivel 3 de calificare.
Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu
obiectivele şi activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de
activitate, procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice, timp
de lucru, locul de desfăşurare şi evaluare.
Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul
formativ al evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul de
caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor,
mozaicul, lucrul pe staţiuni.
Modulul ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ reprezintă unitatea de competenţe
tehnică specializată ,,Tehnologia creşterii suinelor’’ şi este constituit din agregarea şi
contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:
Unităţi de competenţe cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
 Tehnologia creşterii suinelor
Aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul
,,Tehnologia creşterii porcinelor”.
Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare ,,diagnostic’’
la începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de-a identifica ce au nevoie elevii şi de
a-şi extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.
Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica obiectivele
de învăţare şi a planifica alte obiective.
Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l îndruma
cum să le dezvolte.
În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale
elevului oferind îndrumare despre cum poate fi aceste abordate.
Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei
informaţiei pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.
Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în funcţie
de capacităţile intelectuale ale elevilor şi tradiţia în creşterea porcinelor în funcţie de
zona geografică.
Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-
participative la care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev,
stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale
didactice moderne, acestea putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile
concrete din fiecare unitate şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate detaliat
in contextul continutului tematic.
Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod
independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să tragă
concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze singuri
performanţele.
Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de probleme,
situaţii efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea competenţelor specifice
creşterii şi exploatării speciei porcine.
Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care
profesorii îl pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din
Standardul de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode,
folosind modele de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi teste
combinate.
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de
înregistrare a progresului.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de
învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui
să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii
care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor
didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru
procesul de învăţare.
Autoevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi exprimă liber
opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Foarte important !!!
 Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse,
citiţi cu atenţie sau explicaţi elevilor sarcinile de lucru
 Trebuie să adaptaţi practicile de predare şi evaluare la cerinţele
educaţionale speciale ale elevilor
 Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la
nivel individual.
 Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor
 Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a
activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat
 Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului

STILURILE DIFERITE DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR
Auditiv / Ascultare Vizual / A vedea Practic / kinestetic
Îşi aminteşte ce spune Îl ajută dacă ia notiţe sau Îşi aminteşte ce face,
sau ce aude dacă desenează ceva împreună cu toate
experienţele trecute.
Vorbeşte tare cu el / ea Îl ajută graficele şi imaginile Îi plac recompensele cu

însuşi / însăşi caracter fizic
Nu se descurcă Întâmpină dificultăţi la Îi place să atingă oamenii în

întotdeauna cu concentrarea asupra unor timp ce vorbeşte cu ei
instrucţiunile scrise activităţi verbale
Îi place să asculte pe Preferă să privească, decât Le rezolvă efectiv

alţii citind ceva cu voce să vorbească sau să treacă problemele
tare la acţiune
Şopteşte în timp ce Este de multe ori bine Bate din picior / cu creionul
citeşte organizat în masă
Îi plac discuţiile din clasă Îşi aminteşte ce vede Găseşte modalităţi de a se

deplasa
Are nevoie să vorbească Aşează informaţiile primite în Îşi pierde interesul când nu
în timp ce învaţă lucruri format vizual este implicat în mod activ
noi
Îşi aminteşte feţele Îi place să citească şi Nu ortografiază bine

oamenilor ortografiază bine
Fredonează / cântă Are o personalitate tăcută, Are personalitate deschisă

liniştită.
Zgomotol este un Observă detaliile Nu poate sta liniştit mult timp

element de distragere a
atenţiei
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de

înregistrare a progresului.
procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de
înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Exemplu de copertă de fişă de rezumat de mai jos include o primă pagină a
rezumatului progresului înregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor atât pentru elev
cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală
clară a progresului pe care l-au făcut.
Fişele de rezumat vor fi elaborate pentru fiecare elev.
FIŞA DE REZUMAT
Titlul modulului: Tehnologia creşterii porcinelor
Numele elevului:
Data începerii: Data

finalizării:
Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

îndeplinirii (Semnătura
profesorului)
Competenţa 1 Selectarea raselor de porcine:
Aplică cunoştinţe autohtone, importate
referitoare la rasele Diferenţierea raselor de porcine
de porcine: după conformaţie, constituţie,
caractere de exterior.
Analizarea particularităţilor bio-
economice pe rase de porcine:
prolificitatea, purcei înţărcaţi,
sporuri de creştere, calitatea
carcaselor, randamentul la
sacrificare.
Aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă specifice
abordării şi contenţiei porcinelor:
Analizarea factorilor care
Competenţa 2
influenţează biologia reproducţiei la
Organizează porcine.
reproducţia Supravegherea hrănirii şi întreţinerii
porcinelor vierilor şi scroafelor de reproducţie.
organizarea reproducţiei porcinelor.
Aplicarea normelor specifice de
securitate şi sănătate în muncă.
Supravegherea alimentaţiei
Competenţa 3
purceilor sugari.
Aplică tehnologia
creşterii tineretului Aplicarea sistemelor de înţărcare a
porcin purceilor.
Supravegherea întreţinerii şi hrănirii
purceilor înţărcaţi.
securitate şi sănătate în muncă
Analizarea factorilor care
Competenţa 4
influenţează producţia de carne.
Asigură tehnologia Aprecierea producţiei de carne pe
de exploatare a animalul viu.
porcinelor pentru Aprecierea calităţii carcaselor.
producţia de carne Aplicarea tehnologiei de exploatare
pentru obţinerea porcului de carne.
Supravegherea tehnologiei de
Competenţa 5
exploatare a porcinelor în sistem
Aplică tehnologia extensiv.
de exploatare a Supravegherea tehnologiei de
porcinelor în exploatare a porcinelor în sistem
diferite sisteme semi-intensiv.
Organizarea recondiţionării
porcinelor adulte.
Aplicarea tehnologiei de exploatare
a porcinelor în sistem intensiv.
Organizarea selecţiei la porcine
Competenţa 6
după anumite caractere.
Aplică tehnologia
ameliorării porcilor Aplicarea tehnicii selecţiei
scroafelor şi vierilor de reproducţie.
Compararea sistemelor de
ameliorare folosite la porcine.
Modulul: ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’

Numele elevului………………………………………
Numele profesorului…………………………………
Vor fi elaborate Fişe de rezumat pentru fiecare activitate de învăţare şi pentru
fiecare elev (exemplu)
Competenţă Activitate de Obiectivele învăţării
Realizat
învăţare
Aplică cunoştinţe - Rasele de Cunoaşterea şi
referitoare la porcine diferenţierea raselor de Data la care
rasele de porcine: - Caractere morfo porcine după obiectivul
– productive şi particularităţile morfologice învăţării a fost
particularităţi: şi bioeconomice îndeplinit
Comentariile elevului
De exemplu:
 Ce i-a plăcut referitor la subiectul activităţii.
 Ce anume din subiectul activităţii i s-a părut a constitui o
provocare.
 Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 Părerea elevului referitoare la felul în care ar trebui să-şi
urmărească obiectivul învăţării.
Comentariile profesorului
De exemplu:
 Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut
rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total,
a colaborat bine cu ceilalţi.
 Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară
continuarea dezvoltării.
 Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă
elevul în continuare luând în considerare ideile elevului
despre cum i-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de
înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a
progresului pe care l-au făcut.
 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de
competenţă.
1 Anticorpi  Substanţe specifice de natură proteică formate în

organism având rolul de a combate efectul toxinelor
secretate de bacterii.
2 Aplomb  Poziţia membrelor (pe sol), faţă de o verticală imaginară.
3 Barbotaj  Amestec de apă caldă, tărâţe de grâu şi sare.
4 Carcasă  Partea comestibilă obţinută în urma sacrificării unui

animal
5 Colostru  Laptele obţinut în primele 6-7 zile de la fătare.
6 Constituţie  Totalitatea aspectelor morfologice şi de structură fizică

generală care caracterizează un animal.
7 Enzime  Compus organic de natură proteică prezent în celulele
vii care dirijează procesele de sinteză şi de degradare din
organism, producând şi înmagazinând energie; ferment.
8 Individualizare  Aplicarea unui număr matricol.
9 Înţărcare  Intreruperea alăptării
1 Microclimat  Totalitatea condiţiilor de climă (temperatură, umiditate,

0 curenţi de aer ) particulare unor spaţii mici.
1 Ovulaţie  Desprinderea ovulei mature de pe suprafaţa ovarului

1
1 Prolificitate  Numărul produşilor obţinuţi la o fătare

2
1 Rasă  O populaţie simplă sau complexă din cadrul unei specii.

3
1 Raţie  Cantitatea de nutreţuri administrată zilnic unui animal.

4
1 Sistem de  Un ansamblu de elemente intercorelate care vizează

5 creştere realizarea unui obiectiv
1 Tain  Porţie de hrană administrată unui animal

6
1 Venele  Venele aflate pe lobul urechii

7 auriculare
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată
Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.
Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor,
venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare şi
de autoevaluare.
Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi
să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician zootehnist,
nivel 3.
Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii
utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-
video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de
exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca evaluarea
competenţelor să fie cât mai adecvată.
Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în
activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor specifice
conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, maparea, mozaicul, demonstrarea şi
exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică,
cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea
Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează
abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate
realiza prin observarea sistematică a elevului, investigare, referate,
proiecte, portofoliul elevului, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau
autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
FOARTE IMPORTANT!!!
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii porcinelor
COMPETENŢA 21.1. – Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de porcine
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1

( anexa 1- prezentare Power Point)
CLASIFICAREA RASELOR DE PORCINE
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii pocinelor

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2

RASA MARELE ALB
 ORIGINE ŞI FORMARE:
 CARACTERE MORFOLOGICE:
 Animalele din această rasă au roba albă
 Pielea este albă-roz, fină, fără cute cu părul fin uneori ondulat.
 Corpul are formă paralelipipedică
 Este o rasă de talie mare, cu o constituţie robustă şi o conformaţie
armonioasă.
 Lungimea corpului este mai mare decât perimetrul toracic cu 5 – 10 cm.
 Capul este potrivit de mare, larg cu profil uşor concav
 Urechile de mărime mijlocie, purtate lateral şi uşor înainte.
 Trunchiul lung, cu linia regiunilor spinare şi şale dreaptă sau uşor
convexă.
 Abdomenul este lung, larg, paralel cu linia spinării.
 Prezintă 12 – 16 sfârcuri din care productive 14.
 Crupa este lungă, largă, cu şunci bine dezvoltate.
 Membrele sunt groase, puternice, cu aplomburi corecte.
 CARACTERE PRODUCTIVE:
 Este o rasă tipică de carne.
 Carcasele sunt apreciate datorită procentului redus de ţesut gras
 Prolificitatea medie este de 11 purcei şi 42 – 45 kg. capacitate de
alăptare.
 Precocitatea rasei este foarte bună, tineretul realizând un spor mediu
zinic de 620 – 660 g cu un consum specific de 2, 9 – 3, 2 kg.
concentrate.
 Rasa Marele Alb este folosită pe linie maternă împreună cu rasa
 Landrace pe linie paternă, pentru obţinerea scrofiţelor metise, din
fermele de producţie.

RASA LANDRACE

 Porcii din această rasă se caracterizează printr-o talie mijlocie spre mare.
 Au un corp lung cu un format trapezoidal.
 Constituţia este fină sau robustă spre fină.
 Pielea şi părul sunt de culoare albă
 Capul este mic cu profil larg, cu o frunte largă,
 Urechile sunt lungi, subţiri şi aplecate înainte, apropiate de discul râtului.
 Trunchiul este lung (1 – 2 vertebre dorsale în plus), puţin adânc la nivelul
părţii anterioare.
 Crupa este orizontală, lungă şi largă, cu şunci bine dezvoltate.
 Abdomenul este lung, larg, cu 12 – 16 sfârcuri simetrice.
 Membrele sunt de mărime mijlocie, suficient de puternice, cu articulaţii
largi, dar cu unghii slabe care nu rezistă la pardoseli dure.
 Este o rasă specializată pentru producţia de carne
 Se pretează pentru producţia de bacon, deoarece carcasele obţinute au o
lungime bună şi un procent bun de carne.
 Prolificitatea medie a acestei rase este de 10 purcei şi 40 – 45 capacitate de
alăptare
 Pe timpul vieţii rasa înregistrează sporuri medii zilnice foarte bune
(635 – 670 g.), cu un consum specific redus. Rasa Landrace este folosită pe
linie paternă, împreună cu rasa Marele Alb pe linie maternă pentru obţinerea
scrofiţelor metise, din fermele de producţie.
RASA YORKSHIRE
 Este o rasă de talie mijlocie spre mare
 Constituţia fină spre robustă
 Părul şi pielea de culoare albă
 Capul este scurt, larg cu un profil uşor concav
 Urechile sunt purtate în sus şi înainte
 Trunchiul este potrivit de lung, cu spinarea dreaptă sau uşor convexă, de
formă aproape cilindrică.
 Abdomenul este drept, cu 12 – 14 sfârcuri, bine evidenţiate şi simetrice.
 Membrele sunt potrivit de lungi, solide cu aplomburi corecte.
 Prolificitatea de 10 – 12 purcei, din care se înţarcă în medie 7 – 8 purcei.
 Tineretul înregistrează un spor mediu zilnic de 650 – 700 g. Cu un consum
specific de 2,7 – 2, 9 U. N.
Rasa Yorkshire este folosită pe linie maternă, împreună cu rasa Marele Alb sau
Landrace pe linie paternă pentru obţinerea scrofiţelor metise

RASA DUROC
 Are o talie mare, cu un corp lung
 Constituţia robustă
 Culoarea este roşcată, cu nuanţe de la auriu până la cărămiziu închis.
 Capul este de mărime mijlocie, cu un profil drept
 Urechile sunt de mărime mijlocie, purtate înainte, cu vârfurile răsfrânte.
 Trunchiul este cilindric,lung cu linia spinării convexă. abdomenul copiază linia
spinării şi prezintă în jur de 10 – 12 sfârcuri bine evidenţiate.
 Crupa este teşită, cu şunci foarte bine dezvoltate
 Membrele sunt scurte, puternice.
 Prolificitatea este bună, de 8 – 9 purcei, din care înţarcă 7 – 8 purcei
 Este o rasă paternă şi participă în schemele de încrucişare pentru obţinerea
porcului de abator împreună cu scrofiţele metise Marele alb X Landrace.
 Tipul morfo – productiv de carne
 Carcasele sunt de calitate, cu puţin ţesut gras
 Are o evoluţie ponderală foarte bună , cu un consum specific redus.


RASA HAMPSHIRE
 Este o rasă de talie mijlocie spre mare
 Pielea şi părul de culoare neagră, cu excepţia unui brâu de culoare albă ce
înconjoară regiunea grebănului, spatelui şi a membrelor anterioare.
 Corpul este lung, cilindric, cu o constituţie robustă.
 Capul este relativ mare, osos cu râtul alungit şi profil drept.
 Trunchiul este lung, larg şi cu spinarea convexă.
 Prezintă un abdomen supt, ce copie linia spinării
 Crupa este oblică, cu şuncile foarte bine dezvoltate
 Membrele posterioare mai mult ca cele anterioare, sunt sensibile la
pardoselile dure.
 Faţă de rasa Duroc, rasa Hampshire are o prolificitate mai redusă, iar în
ceea ce priveşte numărul de purcei înţărcaţi şi mai puţin (în jur de 7,3)
 Tineretul supus îngrăşării realizează un spor mediu zinic de 600 – 650 g. cu
un consum specific de 2, 7 – 2, 8 U.N.
 Ritmul de creştere şi calitatea carcasei se plasează deasupra rasei Duroc.
 Are slabe calităţi reproductive

RASE AUTOHTONE
RASA BAZNA
 Este o populaţie de talie mijlocie
 Roba este asemănătoare rasei Hampshire, neagră cu bandă albă în zona
grebănului şi membrelor anterioare
 Capul este mic, cu profilul uşor concav
 Trunchiul este de mărime mijlocie, cilindric cu o spinare largă, uşor convexă.
 Abdomenul este drept, potrivit de larg.
 Crupa este dreaptă, uşor convexă.
 Membrele de mărime mijlocie, rezistente şi cu aplomburi corecte.
 Prolificitatea este în medie de 9 – 10 purcei, din care reuşeşte să înţarce 7 –
8 capete.
 Ritmul de creştere înregistrează valori medii (cca. 500 grame) cu un consum
specific de aproape 5, 0 UN.
 Carcasele sunt bogate în ţesut gras, înscriind acestă populaţie în grupa
raselor cu producţii mixte.
 Această rasă este menţinută la staţiunea expermentală Turda.

RASE AUTOHTONE
RASA MANGALIŢA
 Este o populaţie de talie mijlocie
 Corpul este relativ scurt, larg şi foarte adânc.
 Părul este lung, ondulat iar iarna se îndeseşte cu subpăr.
 Se întâlnesc 5 varietăţi de culoare: blondă, roşie, neagră, piept de rândunică
şi baris.
 Capul este de mărime potrivită, cu profilul drept.
 Urechile sunt de mărime mijlocie, aplecate în faţă.
 Spinarea potrivit de lungă, largă şi uşor convexă.
 Crupa este scurtă, teşită, cu şunci slab dezvoltate
 Coastele sunt foarte arcuite, din această cauză perimetrul toracic este mai
mare decât lungimea oblică a trunchiului – aspect caracteristic (de butoi)
raselor de grăsime.
 Membrele sunt de mărime mijlocie spre scurte, cu chişiţa lungă, lucru care
generează „călcătura de urs”.
 Prolificitatea este în medie de 5 – 6 purcei.
 Ritmul de creştere înregistrează valori medii (cca. 500 grame) cu un consum
specific de aproape 5, 5 – 6, 0 UN.
 Carcasele sunt bogate în ţesut gras

RASE AUTOHTONE
PORCUL ROMÂNESC DE CARNE (ALBUL DE RUŞEŢU)
 Este o populaţie de porcine formată din indivizi de talie mare
 Culoarea pielii şi a părului este albă
 Constituţia robustă
 Capul estre potrivit de mare, cu un profil drept
 Urechile sunt mijlocii, purtate înainte
 Trunchiul este lung, larg de formă cilindrică
 Linia spinării este dreaptă, uneori uşor lăsată
 Crupa este dreaptă, cu şunci dezvoltate.
 Membrele sunt solide, cu aplomburi corcte.
 Însuşirile productive ale acestei rase sunt încă mult sub ale rasei Marele Alb.
 Sporul mediu zilnic este de 400 - 450 grame
 Grosimea stratului de slănină este de 20 – 21 mm.
 Prolificitate este de 8 – 9 purcei la o fătare. Această populaţie de porcine
este păstrată în cadrul staţiunii Ruşeţu şi se încearcă revigorarea ei.

FIŞA DE LUCRU Nr.1

RASE DE PORCINE
Sarcini de lucru:
1. Studiaţi cu atenţie fişa de documentare nr. 1 care prezintă rasa Marele Alb şi
completaţi tabelele de mai jos:
a) Caractere morfologice
b) Caractere productive
c) Explicaţi importanţa rasei
Culoare Piele Cap Urech Trunchi Abdomen Crupă Membre

robă i
Carcas Prolificitat Capacitate de Precocitat Spor Consum

e e alăptare e mediu specific/Kg.
zilnic spor
c)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
FIŞĂ DE LUCRU Nr.2

RASE DE PORCINE – LABORATOR TEHNOLOGIC
SARCINI DE LUCRU :
1. Stabiliţi tipurile morfo-productive ale raselor din imaginile de mai jos.
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând
tabelul de mai jos.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul morfo-
productiv Culoare Talia Constituţi Format
a a corporal
RASA MARELE ALB
RASA BAZNA
RASA MANGALIŢA

Numele şi prenumele ………………………
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr. 1

SARCINI DE LUCRU:
1.Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos şi identifică rasa prezentată:
RASA PREZENTATĂ PUNCTAJ PUNCTAJ OBŢINUT

ACORDAT
2. Specifică caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare,

completând tabelul de mai jos:
CARACTERE RĂSPUNSURI PUNCTAJ PUNCTAJ
MORFOLOGICE ACORDAT OBŢINUT
Tipul morfo-productiv 2 puncte
Culoarea 1 punct
Talia 1 punct
Constituţia 1 punct
3. Precizează caracterele productive din tabelul de mai jos:
CARACTERE RĂSPUNSUR PUNCTAJ PUNCTAJ OBŢINUT

PRODUCTIVE I ACORDAT
Calitatea carcasei 1 punct
Prolificitatea 1 punct
medie
NOTA OBŢINUTĂ………………………
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu

SARCINI DE LUCRU:

ACORDAT

Culoarea 1 punct
Talia 1 punct

medie
SARCINI DE LUCRU:

ACORDAT

Culoarea 1 punct
Talia 1 punct

medie
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din ofici
FIŞĂ DE LUCRU Nr.3 – RASE DE PORCINE

ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE
Datorită calităţilor pe care le prezintă, anumite rase de suine prezintă
o importanţă deosebită în activitatea de selecţie.
SARCINI DE LUCRU:
1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos, şi identificaţi rasele prezantate:

a b
c
a)………………………………………….
b)…………………………………………
c)…………………………………………
2. Precizaţi importanţa pe care o prezintă aceste rase în activitatea de
selecţie.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............
................................................................................................................................................
.....
FIŞĂ DE LUCRU Nr.4
PORCINELE DIN FERMA AGENTULUI ECONOMIC
STUDIUL DE CAZ
SARCINA DE LUCRU:
Analizaţi porcinele din ferma agentului economic, identificaţi toate
caracteristicile şi completaţi fişa de observaţie prezantată mai jos:
Număr de Formatul Rasa în care

exemplare Culoare Tali Constituţi corporal se
a a a
analizate încadrează
4


FIŞĂ DE LUCRU Nr. 5

JOC DIDACTIC TIP PUZZLE – RASE DE PORCINE
In domeniul creşterii porcinelor se cunoaşte un număr mare de rase.
Sarcini de lucru:
1. Priviţi cu atenţie imaginile rasa prezentată şi reconstituiţi din bucăţele rasa
respectivă.

2. Recunoaşte-ţi rasa prezentată.
................................................
3.Precizaţi tipul morfo – productiv al rasei.
................................................
COMPETENŢA 21. 2. – Organizează reproducţia porcinelor

PARTICULARITĂŢILE REPRODUCŢIEI LA PORCINE
VÂRSTA ŞI GREUTATEA CORPORALĂ OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA
REPRODUCŢIE A PORCINELOR
Nr. Vieruşi Scrofiţe

Rasa
Crt.
Vârsta Gr. Vârst Gr.
corp. a corp.
(luni)
(kg.) (luni) (kg.)
 Landrace
1 8-9 120 – 8 110 –
 Marele alb
130 120
 Duroc
 Yorkshire
2  Hampshire 10 – 11 120 – 9 – 10 105 –

130 110
3  Albul de Ruşeţu 10 – 11 100 – 9 – 10 95 – 100

115
4  Bazna 10 – 12 95 – 100 10 – 11 90 – 100
5  Mangaliţa 11 – 12 90 – 100 10 – 11 90 – 95

CICLUL SEXUAL
Nr. Stadiile ciclului Modificări morfologice

Crt sexual Modificări de comportament
- Creşterea şi maturarea foliculilor ovarieni

1 Proestru
- Congestia căilor genitale
- Nu se modifică comportamentul
- Se declanşează ovulaţia
2 Estru - Căile genitale se congestionează şi se tumefiază
- Femela manifestă imobilitate pentru vier
- Este neliniştită
- Consumă capricios hrana
- Involuţia tractusului genital

3 Metestru
- Se formează corpul galben de gestaţie
- Femela se linişteşte
- Femela nu acceptă vierul
- Corpul galben involuează
4 Diestru
- Uterul şi vaginul sunt în repaus
- Femela are un comportament liniştit
- Femela nu acceptă vierul

SISTEMELE DE MONTĂ LA PORCINE
Nr. Mod de realizare

Sisteme de
Crt Varianta
montă
.
Monta - Constă în efectuarea unei singure monte

simplă într-un ciclu de călduri
1 Monta dirijată
(supravegheată) Monta - Constă în efectuarea a două monte într-un
dublă ciclu de călduri cu doi vieri la un interval de 5
– 10 min.
Monta - Se efectuează cu acelaşi vier sau se repetă
repetată cu un alt vier, după 12 – 18 ore de la prima
montă.
2 Monta liberă - - Verii sunt lăsaţi în permanenţă cu scroafele
pe care le montează pe măsură ce intră în
călduri.
- - Se formează un lot de scroafe pentru
3 Monta în harem fiecare vier.
- Acestea stau impreună cu vierii timp de 3 –
4 sîptămâni.

UNITATEA DE
COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii porcinelor

ORGANIZAREA FĂTĂRII
NR.
ETAPE ACŢIUNI EFECTUATE
CRT
.
 Curăţenia mecanică a adăpostului

1 Pregătirea
 Curăţenia sanitară (văruirea)
compartimentului de
 Dezinfecţia chimică
fătare
 Asigurarea microclimatului optim
 Curăţarea părţilor posterioare
2 Pregătirea
 Spălarea şi dezinfecţia mameloanelor
scroafelor gestante
 Spălarea şi dezinfecţia organelor genitale
1. Îngrijiri acordate purceilor
 Îndepărtarea mucozităţilor din nări, gură,
urechi, corp.
 Tăierea cordonului ombilical la 5 – 6 cm. de
3 Asistenţa la fătare abdomen şi badijonarea cu o soluţie de
tinctură de iod şi glicerină.
 Ajutarea purceilor pentru consumarea
colostrului.
 Repartizarea la mameloane în funcţie de
dezvoltarea corporală
2. Îngrijiri acordate scroafelor
 Administrarea de barbotaje călduţe
 Igienizarea glandei mamare înainte de supt
 Evitarea curenţilor de aer


FIŞA DE LUCRU Nr. 1
VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA REPRODUCŢIE A PORCINELOR

Vârsta optimă pentru introducerea la reproducţie a porcinelor este diferită în
funcţie de rasă.
Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos !

Rasa Duroc Rasa Marele alb Bazna
Mangaliţa
Sarcini de lucru:
1.Indicaţi vârsta când se introduc la reprodicţie rasele prezentate.
a) Rasa Duroc.....................................
b) Rasa Marele alb..............................
c) Bazna.................................................
d) Mangaliţa...........................................
2) Alegeţi rasele care se introduc la reproducţie cel mai devreme.
...............................................................
3) Argumentaţi de ce aceaste rase se introduc la reproducţie mai devreme decât
celelalte.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................

CICLUL SEXUAL
Ciclul sexual la scroafe se desfăşoară pe durata a patru stadii.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu stadiile ciclului sexual.
2. Caracterizaţi modificările morfologice şi de comportament produse în cel de-al

doilea stadiu.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................................................................................................................................
3. Stabiliţi momentul optim de împerechere.

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................

EVALUARE / AUTOEVALUARE
SISTEME DE MONTĂ
În creşterea porcinelor se practică pe scară largă monta (proces natural).
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele şi variantele montei naturale.
2,5 puncte
2. Explicaţi în ce constă fiecare variantă a montei dirijate. 3 puncte

a)........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
b)........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
c)........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
3. Stabiliţi care este varianta cu cele mai bune rezultate. Argumentaţi de ce.
3,5 puncte
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
Notă: Se va acorda 1 punct din oficiu.

FIŞA DE LUCRU Nr.4
ACTIVITATE PRACTICĂ - PREGĂTIREA MATERNITĂŢII
Sarcini de lucru:
 Efectuaţi igienizarea maternităţii pentru scroafe.
Etape Materiale Acţiuni desfăşurate

necesare
- raz, lopată - Scoate aşternutul murdar din boxe
- furcă, roabă - Curăţă pardoseala de dejecţii
1. Curăţenia mecanică
- mături - Încarcă în roabă dejecţiile
- furtune - Mătură boxele şi aleele
- apă - Spală aleele de acces
- cârpe - Duce roaba cu dejecţii la
platforma de gunoi
- Prepară varul stins în găleată
- găleţi - Înmoaie bidineaua în soluţia de var
- var - Începe văruirea boxelor din sus în
2. Văruirea
- bidinele jos
- apă - Revine cu văruitul în zonele mai
- pompă de murdare
văruit - Alimentează pompa cu soluţie de
var
- Pulverizează varul cât mai uniform
pe suprafeţele boxelor
3. Dezinfecţia chimică - sodă caustică - prepară soluţia de sodă caustică
- apă, formol sau formol 2 – 4%
- găleţi, mături - cu ajutorul măturii soluţia se
- pompe împrăştie pe pardosea
- introduce soluţia în pompă şi o
pulverizează pe pardosea
4. Asigurarea - ventilatoare - spală, deschide şi închide gurile de
microclimatului optim - guri de aerisire
aerisire - porneşte şi opreşte ventilatoarele
- instalaţii de - pune în funcţiune şi întrerupe
evacuare a instalaţiile
dejecţiilor electrice
- becuri - măsoară temperatura
infraroşii - depistează abaterile de la
- eleveuze microclimatul optim (condens,
- termometre curenţi de aer, gaze nocive)
NOTĂ: se vor respecta normele de protecţia muncii specifice

lucrării:
 Purtarea obligatorie a echipamentului de potecţia muncii
 Se interzice joaca cu uneltele de lucru
 Este interzis să se stropească sau să introducă mâinile în soluţia de sodă
custică sau formol
 Se va evita stropirea animalelor cu var sau cu soluţii dezinfectante
 Se vor respecta instrucţiunile tehnice de folosire a instalaţiilor electrice
 Nu se va interveni pentru remedierea defecţiunilor în timpul funcţionării
instalaţiilor
 Nu se va lăsa la dispoziţia elevilor substanţele toxice.
PREGĂTIREA MATERNITĂŢII - ACTIVITATE PRACTICĂ
Nr. PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

OPERAŢII ZAT
Cr ACORDA
t T
Îmbrăcarea echipamentului de protecţia

1 0, 5 p.
muncii
Pregătirea materialelor necesare
2 1,0 p.
Scoaterea aşternutului murdar
3 0,5 p.
Încărcarea dejecţiilor în roabă şi
4 0,5 p.
transportarea lor la platforma de gunoi
Măturarea, spălarea boxelor şi aleelor
5 0,5 p.
Prepararea varului stins
6 0,5 p.
Văruirea boxelor cu bidineaua sau cu pompa
7 1,0 p.
Revăruirea zonelor mai murdare
8 0,5 p.
Prepararea soluţiilor de sodă caustică sau
9 1,0 p.
formol 2 – 4%
Împrăştierea soluţiilor dezinfectante pe
10 0, 5 p.
pardosea
Spălarea pardoselei cu multă apă
11 0, 5 p.
Deshiderea sau închiderea gurilor de
12 0, 5 p.
aerisire sau ventilatoarelor
Punerea în funcţiune şi întreruperea
13 0, 5 p.
instalaţiilor electrice
Măsurarea temperaturii
14 0, 5 p.
Depistarea curenţilor de aer, condens, gaze
15 0, 5 p.
nocive
Respectarea regulilor de protecţia muncii
16 1,0 p.
17 PUNCTAJ OBŢINUT -

COMPETENŢA 21. 3. – Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin
CARACTERISTICILE COLOSTRULUI

ÎNGRIJIREA PURCEILOR ÎN PERIOADA DE ALĂPTARE
SPECIFICARE ACŢIUNI EFECTUATE
 După fătare se dau la primul supt pentru a consuma

colostru
 Se cântăresc şi se individualizează
Îngrijiri acordate
 Se execută: tăierea colţilor, amputarea cozii şi
purceilor în perioada
castrarea masculilor
de alăptare
 Se evită mortalităţile prin strivire, folosindu-se
izolarea scroafei pe standuri speciale, expunerea
purceilor sub lămpile infraroşii, folosirea barei de
protecţie
 Repartizarea purceilor slabi dezvoltaţi la
mameloanele pectorale
 Completarea necesarului de fier prin administrarea
de fier organic
 Administrarea de vitamine şi săruri minerale în
amestecuri adecvate

HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI
 Laptele matern este capabil până la vârsta de 3 săptămâni să asigure

necesarul de substanţe şi energia creşterii în greutate a sugarilor.
 După această vârstă tehnologul intervine printr-o furajare suplimentară.
 Hrănirea suplimentară trebuie să înceapă de la vârsta de 9 – 10 zile,
treptat, astfel încât la vârsta de 3 săptămâni, purceii să fie obişnuiţi să
consume un furaj suplimentar.
 Grăunţele prăjite, îndeosebi orzul, se pot administra purceilor, ca prim furaj
suplimentar, pentru obişnuire, deoarece acestea sunt consumate cu plăcere,
fiind crocante şi gustoase.
 Unităţile industriale folosesc ca prim furaj suplimentar nutreţul combinat
reţeta 0 – 1.


SISTEME DE ÎNŢĂRCARE A PURCEILOR
 Înţărcarea ultraprecoce: se realizează în scop experimental. Purceii se
izolează imediat după fătare.
 Înţărcarea foarte precoce: izolarea se face a 2 zi după fătare.
 Înţărcarea precoce: se realizează la vârsta de 1 – 3 săptămâni.
 Înţărcarea semiprecoce: se realizează la vârsta de 4 – 5 săptămâni.
 Înţărcarea semitardivă: se realizează la vârsta de 6 – 7 săptămâni.
 Înţărcarea tradiţională: se realizează la vârsta de 7 – 8 săptămâni.
Greutatea purceilor 12 – 14 kg. Se obţin rezultate foarte bune.

FIŞA DE LUCRU Nr.1
COLOSTRUL
Primul lapte administat purceilor imediat după fătare poartă denumirea de
colostru.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu caracteristicile colostrului.
2. Explicaţi caracteristicile precizate.
a)........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
b)........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
c)........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
3. Argumentaţi importanţa colostrului pentru alimentaţia nou-născuţilor.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
FIŞA DE LUCRU Nr.2
ACTIVITATE PRACTICĂ – HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR
SUGARI
Sarcini de lucru:
1. Efectuaţi hrănirea suplimentară a purceilor sugari.
Etape Materiale Acţiuni desfăşurate

necesare
1 2 3
- tavă pentru prăjit - alege cerealele pentru prăjit

Pregătirea grăunţelor cereale - pregăteşte tava pentru prăjit
- sursă de prăjire cerealele
- cereale (orz, ovăz, - pune în funcţiune sursa de prăjit
porumb) - amestecă (învârteşte) cerealele
- hrănitori pentru în timpul prăjitului pentru a nu se
purcei arde
- curăţă hrănitorile
- administrează purceilor
cerealele prăjite
- Concentrate (orz, - cântăreşte concentratele

Pregătirea amestecului ovăz, porumb) respectând procentul din
de concentrate
- sare, cretă amestecul recomandat
furajeră - pune concentratele în sac sau
- făină de oase roabă şi le transportă la moară
- moară cu - urieşte concentratele
ciocănele - adaugă sare, cretă furajeră şi
- saci, găleţi, roabă, făină de oase
lopată, cântar
- amestecul pregătit (uruit) îl

Administrarea - hrănitori introduce în sac, găleată sau
suplimentului de roabă.
- găleată, roabă,
concentrate
- lopată, sac - transportă amestecul în adăpost
- curăţă hrănitorile
- umple hrănitorile cu amestec de
concentrate
NOTĂ: se vor respecta normele de protecţia muncii specifice lucrării.

HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI - ACTIVITATE

PRACTICĂ
Nr. PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

OPERAŢII ZAT
Cr ACORDA
t T
Îmbrăcarea echipamentului de protecţia

1 0, 5 p.
muncii
Alegerea cerealelor pentru prăjit
2 0,5 p.
Punerea în funcţiune a sursei de căldură
3 0,5 p.
pentru prăjit
Amestecarea cerealelor în timpul prăjitului
4 1,0 p.
pentru a un se arde
Curăţarea hrănitorilor
5 0,5 p.
Administrarea cerealelor prăjite purceilor
6 0,5 p.
Alegerea şicântărirea concentratelor
7 1,5 p.
respectând procentul din amestecul
recomandat
Introducerea concentratelor în sac sau
8 0,5 p.
roabă şi transportarea lor la moară
Uruirea concentratelor
9 1,0 p.
Adăugarea de sare, cretă furajeră şi făină
10 0, 5 p.
de oase
Introducerea amestecului pregătit în sac,
11 0, 5 p.
găleată, roabă
Transportarea amestecului în adăpost
12 0, 5 p.
Curăţirea hrănitorilor
13 0, 5 p.
Administrarea amestecului de concentrate
14 0, 5 p.
Respectarea regulilor de protecţia muncii
16 1,0 p.

FIŞA DE LUCRU Nr.3

TEHNICI DE ÎNŢĂRCARE
PROBLEMATIZAREA
Sarcini de lucru:
Problema: Studiaţi cu atenţie cele două variante de înţărcare prezentate mai jos
şi stabiliţi varianta optimă care reduce stresul de înţărcare.
Tehnici de înţărcare
Varianta I Varianta II
În prima zi purceii sug de 5 ori În prima zi se aleg 1 – 2 purcei

mai dezvoltaţi şi se separă în
altă boxă
În a II a zi purceii sug de 4 ori În a II a zi se scot alţi 2 – 3

purcei
În a III a zi purceii sug de 3 ori În a III a zi se continuă

separarea, alegându-se
exemplarele cele mai viguroase
În a IV a zi purceii sug de 2 ori În a IV a zi se procedează la

fel
În a V a zi purceii sug o singură dată În a V a zi se înţarcă purceii

rămaşi indiferent de
dezvoltare.
Începând cu prima zi a înţărcării purceii sunt

separaţi de scroafă şi sunt introduşi la supt numai
sub supraveghere, conform schemei de înţărcare.
Important !!
În această perioadă, purceii sunt hrăniţi tot timpul înţărcării cu aceleaşi
amestecuri de concentrate folosite în timpul alăptării.

COMPETENŢA 21.4. – Asigură tehnologia de exploatare a porcilor pentru

producţia de carne
FIŞA DE DOCUMENTARE 1
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE CARNE
SCHEMĂ

producţia de carne

APRECIEREA PRODUCŢIEI DE CARNE
Aprecierea producţiei de carne pe animalul viu, prin metoda punctajului:
Criteriul Cerinţe de îndeplinit Punctaj

analizat maxim
Greutatea În concordanţă cu cerinţele comerciale 10
Forma corporală Corp lung, puternic, sunci dezvoltate, descinse, 10

spete rotunjite.
Aspect de Regiunile corporale proporţionale, îmbinate

calitate armonios, stratul de grăsime moderat. 17
Aspect de Pielea fină, întinsă, părul mătăsos, uniform 8

exterior
Sferturile Lungi, cu extindere bună 10

corporale
Spinarea Lungă şi lată 10
Coastele Arcuite 8
Flancurile Extinse şi profunde 6
Spetele Rotunde şi prelungite 6
Gâtul Scurt şi bine dezvoltat 7
Capul Corespunzător cu vârsta şi dezvoltarea 3
Membrele Depărtate şi bine plasate 5

anterioare
producţia de carne
HRĂNIREA PORCINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE
Furaje şi cantităţi recomandate în hrănirea porcilor la îngrăşat, în sistem
semiintensiv:
Categoria de Furaje utilizate Cantităţi recomandate

animale
Fibroase – făina de fân 1 – 1, 5 kg.
Suculente:
8 – 10 kg.
 Cartofi
Porci la îngrăşat 8 – 10 kg.
 Nutreţ verde
12 – 18 kg.
 Bostănoase
6 – 8 kg.
 Sfeclă furajeră
Concentrate:
 Porumb 80 % 2 – 3 kg.
 Orz, ovăz
 Mazăre, şroturi
Resturi menajere
4 – 15 litri
Subproduse lactate
Exemplu de raţie pentru un porc gras de 80 kg. care realizează un spor de creştere
de 750 g / zi.
Specificare Cantitate SU (g) UN PD (g) Ca (g) P8 (g)

(kg.)
Porumb 1, 5 1.320 1, 95 105 4, 5 13

Orz 1, 5 1.320 1, 65 132 2, 7 5, 7
Srot de soia 1, 5 0,225 0, 100 0, 9 1, 4

25
Cretă 0, 0015 --- --- --- 10, 0 ---

furajeră
Total

producţia de carne
NUTREŢURI COMBINATE PENTRU PORCII LA ÎNGRĂŞAT
În unităţile de tip industrialfurajele destinate tineretului porcin supus
îngrăşării sunt nutreţurile combinate, reţeta 0 – 3, până la greutatea de 50 kg. şi
reţeta 0 – 4, de la greutatea de 50 kg. până la livrare.
Structura şi caracteristicile nutritive ale nutreţurilor combinate
0 – 3 şi 0 – 4
0 – 3 (%) 0 – 4 (%)
Specificare
a b c a b c
Structură :
40, 0 40, 0 55, 0 50, 0 60, 0 70, 0
Porumb
30, 0 15, 0 15, 0 30, 0 10, 0 10, 0
Orz
- 15, 0 - - 10, 0 -
Grâu
6,5 6, 0 6, 0 5, 0 5, 0 5, 0
Tărâţe de grâu
7, 0 8, 0 9, 0 3, 5 4, 4 4, 0
Şroturi de floarea-
soarelui 8, 5 8, 0 6, 5 4, 0 3, 0 3, 0
Şroturi de soia 1, 0 1, 0 1, 5 0, 6 1, 0 1, 0
Făina de carne 1, 5 1, 5 1, 5 1, 0 1, 0 0, 5
Făina de peşte 1, 5 1, 5 1, 5 1, 0 1, 45 1, 45
Drojdia furajeră 1, 0 1, 0 1, 0 1, 85 1, 0 2, 0
Făina de lucernă 1, 45 1, 45 1, 45 1, 5 1, 5 1, 4
Carbonat de calciu 0, 50 0, 50 0, 50 0, 50 0, 60 0, 60
Sare (NaCl) 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005
Sulfat de cupru 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0
Zoofort P 2
Total 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0

producţia de carne
MICROCLIMATUL
Parametrii de microclimat pentru adăposturile cu porci puşi la îngrăşat sunt:
Specificare Categoria de porci
30 – 60 kg. 60 – 110kg.
Temperatura (˚C) 18 – 20 17 – 19
Umiditatea relativă (%) 55 – 70 60 – 75
Viteza aerului (m/s):

0, 5 – 1, 0 0, 5 – 1, 0
 Vara
0, 2 – 0, 5 0, 2 – 0, 5
 Iarna
Gaze nocive (in volume la mie):

3, 5 3, 5
 Dioxid de carbon
0, 026 0, 026
 Amoniac
0, 015 0, 015
 Hidrogen sulfurat
Necesarul de aer proaspăt (m /cap/oră):

3
 Vara 100 100
 Iarna 20 20

COMPETENŢA 21. 4. – Asigură tehnologia de exploatare a porcilor pentru
producţia de carne

Factorii care inflenţează producţia de carne sunt grupaţi în două categorii:
factori endogeni şi factori exogeni.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu factorii exogeni care influenţează producţia de
carne.
2. Alegeţi pe cel mai important dintre factori şi argumentaţi importanţa acestuia

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
3. Explicaţi de ce densitatea prea mare a animalelor în boxă sau adăpost acţionează
negativ asupra sporului de creştere în greutate a porcilor.

producţia de carne
STUDIUL DE CAZ
Sarcina de lucru:
Apreciaţi starea de îngrăşare a două porcine din ferma agentului economic,
urmărind criteriile din tabelul de mai jos şi stabiliţi punctajul.
Puncta Exemplar Criteriul analizat Exemplar Punctaj

j A B
Greutatea
Forma corporală
Aspect de calitate
Aspect de exterior
Sferturile corporale
Spinarea
Coastele
Flancurile

producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr.3
PROBLEMATIZAREA
În hrănirea porcilor la îngrăşat se folosesc raţii cu structură diferită în funcţie de
perioada de îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cele două tipuri de raţii, prezentate mai jos şi precizaţi cărei periode
de îngrăşare corespunde fiecare.
RAŢIA NR. 1 RAŢIA NR. 2
RAŢI PERIOADA DE ÎNGRĂŞARE
A
NR. 1
NR. 2
2. Argumentaţi de ce fiecare raţie corespunde perioadei stabilite

Raţia nr.1....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Raţia nr. 2...................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr. 4 – ACTIVITATE PRACTICĂ
Sarcini de lucru:
1. Efectuaţi hrănirea porcilor în perioada de îngrăşare.
Etape Materiale Operaţii

necesare
Anamneza asupra loturilor - caiet - se informează la îngrijitori sau

de porci puşi la îngrăşat persoane responsabile din fermă
- creion /pix
despre greutatea animalelor pe loturi,
- animale sau din evidenţele zootehnice.
Documentarea şi alegerea - fişele de - citeşte fişele de documentare

raţiei corespunzătoare documentare nr. 2 şi nr. 3;
etapei de îngrăşare nr.3; 4 - stabileşte raţii specifice etapelor de
- manuale îngrăşare;
- furaje - sabileşte cantitatea de furaje

necesară pe loturi;
- cântare
Pregătirea hranei
- alege sortimentele de furaje;
- lopată
- găleţi - cântăreşte furajele;
- saci - transportă furajele la moară, dacă nu
sunt uruite;
- roabă
- urieşte furajele;
- moară cu
ciocane - prepară amestecul;
- împarte raţia în tainuri
Administrarea furajelor - hrănitori - curăţă hrănitorile şi jgheaburile

pentru apă
- lopată
- transportă cantitatea de furaje
- găleţi
corespunzătoare unui tain
- saci
- administrează tainul uniform în
- cântar hrănitori
- umple cu apă jgheaburile pentru
adăpare

producţia de carne
HRĂNIREA PORCINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE - ACTIVITATE

PRACTICĂ
Nr. OPERAŢII PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

Cr ACORDA ZAT
t T
1 Îmbrăcarea echipamentului de protecţia 0, 5 p.
muncii
2 informarea despre greutatea animalelor 0,5 p.
pe loturi,
3 citirea fişele de documentare 0,5 p.
4 stabilirea raţiilor specifice etapelor de 1,0 p.
îngrăşare;
5 sabilrea cantităţilor de furaje necesare 1,0 p.
pe loturi;
6 alegerea sortimentelor de furaje; 0,5 p.
cântărirea furajelor;
7 transportarea furajelor la moară, dacă 0,5 p.
nu sunt uruite;
8 urirea furajelor; prepararea 1,5 p.
amestecului;
9 împărţirea raţiei în tainuri 1,0 p.
10 curăţirea hrănitorilor şi jgheaburilor 0, 5 p.
pentru apă
11 transportare cantităţii de furaje 0, 5 p.
corespunzătoare unui tain
12 administrarea tainului uniform în 0, 5 p.
hrănitori
13 umplerea cu apă a jgheaburilor pentru 0, 5 p.
adăpare
16 Respectarea regulilor de protecţia muncii 1,0 p.

producţia de carne
MICROCLIMATUL
Condiţiile de microclimat din adăpost influenţează procesul de creştere şi
îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Precizaţi temperatura optimă din adăpost pentru cele două categorii:
Categoria Temperatura optimă
30 – 60 kg.
60 – 110
kg.
2. Argumentaţi de ce atât temperatura scăzută cât şi cea ridicată influenţează

negativ sporul de creştere în greutate.
Temperatură prea scăzută Temperatură prea ridicată
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
...................................................................................................................

COMPETENŢA 21. 5. – Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite
sisteme

SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR - CARACTERISTICI
sisteme

SISTEMUL INTENSIV INDUSTRIAL
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC
♀♂

sisteme
FIŞA DE LUCRU Nr.1
SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR
Plecând de la definiţia sistemului (o grupare de elemente care acţionează

împreună în vederea atingerii unui obiectiv comun) literatura de specialitate descrie
trei sisteme de exploatare a porcinelor.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele de exploatare a porcinelor.
2. Alegeţi dintre sistemele precizate, pe cel care are cea mai mare eficienţă
economică.
.........................................................
3. Caracterizaţi sistemul ales.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
....................................................................................................................
Timp de lucru: 10 minute

sisteme

FIŞA DE LUCRU Nr.2
Activitatea complexelor industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor se
desfăşoară în patru sectoare importante de activitate:
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sectoarele de activitate din complexele
industrale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor.
2. Trasaţi prin săgeţi mişcarea animalelor în cadrul acestor sectoare.
COMPETENŢA 21. 6. – Aplică tehnologia ameliorării porcinelor

ORGANIZAREA INDIVIDUALIZĂRII PORCINELOR
La specia porcine, aplicarea numărului matricol (individualizarea) se face prin mai
multe metode, unele din ele comune şi altor specii de fermă ( crestare, tatuaj,
criomarcare)


FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr.3 – OBŢINEREA PORCULUI DE ABATOR
ÎNCRUCIŞAREA TRIRASIALĂ SAU TRILINIARĂ
X
♀ MARELE ALB ♂ LANDRACE
X
♀ METISE (Marele alb x Landrace) ♂ Hampshire(sau rasa Duroc)
Porcul de abator

FIŞA DE LUCRU Nr.1 – ACTIVITATE PRACTICĂ
INDIVIDUALIZAREA – PROBĂ PRACTICĂ

SARCINI DE LUCRU: Executaţi individualizarea prin tatuaj.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII
 Purcel - Verifică starea de integritate a

1.Pregătirea  Alcool, vată materialelor
materialelor  Trusă de tatuat
 Substanţă - Ordonează materialele şi
necesare
colorantă instrumentele în ordinea folosirii lor.
2. Contenţia - - Ţine purcelul în braţe.
animalului
 Vată
3. Identificarea - Şterge faţa internă a urechii cu
 Alcool sanitar
venelor auriculare tampon de vată îmbibată în alcool
sanitar, pentru a evidenţia venele.
 Trusă de tatuat
4. Formarea - Introduce în lăcaşurile cleştelui de
numărului matricol tatuat numerele
- Prinde urechea cu cleştele între

cele două vene auriculare
5. Tatuarea  Trusa de tatuat - Presează cleştele
 Substanţa
colorantă - Pune substanţă colorantă în zona
perforată
- Masează urechea pentru
imprimarea substanţei
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:

 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.
 Să nu se joace cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze purceii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.
INDIVIDUALIZAREA PRIN TATUAJ - PROBĂ PRACTICĂ
NR. PUNCTAJ REALIZAT NEREALI

OPERAŢII -ZAT
CRT ACORDAT
.
 Purtarea echipamentului de
1 1,0
protecţia muncii puncte
 Pregătirea materialelor: vata,
2 1,0
alcool, trusa de tatuat, puncte
substanţă colorantă, purcel.
 Verificarea stării materialelor
3 0,5
puncte
 Contenţia purcelului
4 0,5
puncte
 Alegerea locului de tatuare
5 0,5
puncte
 Dezinfecţia locului de tatuat
6 0,5
puncte
 Formarea numărului matricol
7 1,0
puncte
 Prinderea urechii şi presarea
8 1,0
cleştelui puncte
 Utilizarea substanţei
9 1,5
colorante puncte
 Masarea urechii
10 1,5
puncte
 Respectarea regulilor de
11 1,0
protecţia muncii puncte

ÎNCRUCIŞAREA LA PORCINE
În cadrul creşterii prin încrucişare, la porcine deosebim:
 Încrucişări în scopul amelorării raselor
 Încrucişări de producţie sau cu scopuri economice imediate
Sarcini de lucru:
2. Aegeţi dintre încrucişările precizate, pe cea practicată în mod curent pentru
formarea porcului de abator.
..........................................................
3. Explicaţi în ce constă acest tip de încrucişare.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
Corelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi

metodele didactice
Nr. Competenţa Obiectivul Activităţi de Metode Forma de
crt. învăţare didactice activitate
1 21.1 Aplică Cunoaşterea şi - - observarea -
cunoştinţe diferenţierea Clasificarea - studiu individual
referitoare la raselor de porcine raselor de individual - pe
rasele de după porcine (FD- - descoperirea echipe
porcine particularităţile 1) - - lucrul pe
morfologice şi - Marele Alb problematizarea staţiuni
bioeconomice (FD-2, FL -1, - conversaţia
FA-1) euristică
- Landrace - studiul de caz
(FD-3)
- Yorkshire
(FD-4)
- Duroc (FD-
5)
- Hampshire
(FD-6)
- Bazna (FD-
7, FA-2)
- Mangaliţa
(FD-8, FA-3)
- Alb de
Ruşeţu (FD-
9)
Evaluarea: - descoperirea -
(FL-2, FL-3, - individual
FL-4, FL-5) problematizarea - pe
- conversaţia echipe
euristică - lucrul pe
- studiul de caz staţiuni
- joc puzzle
LEGENDA
FD – fişa de documentare
FL – fişa de lucru
FA – fişa de autoevaluare

FIŞA DE LUCRU Nr. 1 – SOLUŢII

RASE DE PORCINE
Sarcini de lucru:
1. Studiaţi cu atenţie fişa de documentare nr. 1 care prezintă rasa Marele Alb şi
completaţi tabelele de mai jos:
c) Explicaţi importanţa rasei
Culoare Piele Cap Urechi Trunchi Abdomen Crupă Membre

robă
albă albă- potrivit mărime lung, cu lung, larg, lungă, groase

roz, de mijlocie, linia paralel cu largă, cu dar
fină, mare, purtate superioară linia şunci bine puternice,
fără larg cu lateral şi dreaptă spinării. dezvoltate cu
cute profil uşor sau uşor aplomburi
uşor înainte convexă. corecte.
concav
Carcase Prolificitate Capacitate de Precocitate Spor Consum

alăptare mediu specific/Kg.
zilnic spor
procent redus 11 purcei. 42-45 Kg. foarte 620 – 2, 9 – 3, 2 kg

de ţesut gras bună 660 g
c) Este folosită pe linie maternă împreună cu rasa Landrace pe linie paternă, pentru
obţinerea scrofiţelor metise, din fermele de producţie

FIŞĂ DE LUCRU Nr.2 – SOLUŢII

RASE DE PORCINE – LABORATOR TEHNOLOGIC
SARCINI DE LUCRU :
1. Stabiliţi tipurile morfo-productive ale raselor din imaginile de mai jos.
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de mai
jos.
3. Argumentaţi tipul morfo – productiv care l-aţi creşte în viitoarea voastră fermă.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul
morfo- Culoarea Talia Constituţia Format
productiv
corporal
Carne Albă Mare Robustă Paralelipi-

ped
RASA MARELE ALB
Neagră cu
bandă albă Mijlocie
Mixt Robustă Cilindric
în zona
grebănului
şi membre-
lor
anterioare
RASA BAZNA
Grăsime Blondă Mijlocie Robustă Aspect de

“butoi”
RASA MANGALIŢA
3. Tipul morfo-productiv de carne, deoarece:
 carcasele sunt apreciate datorită procentului redus de ţesut gras
 rasele de carne au precocitate foarte bună, tineretul realizând sporuri mari de
creştere cu un consum specific redus
 Pentru această temă vă sugerăm următorul scenariu didactic:
 Se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru (staţiuni).

 Fiecare punct de lucru este dotat cu fişe de documentare (descrierea rasei), fişe
de lucru (despre caracterele morfologice şi productive),mulaje, postere, albume,
imagini (video, DVD, CD) etc.
 În fiecare punct de lucru se găseşte câte o rasă (autohtonă sau importată).
Exemplu: staţiunea nr.1 – rasa Marele alb
staţiunea nr.2 – Bazna
staţiunea nr. 3 – Mangaliţa etc.
 Numărul staţiunilor corespunde cu numărul raselor şi cu numărul grupelor.
 Pentru elevii foarte buni se organizează o staţiune de rezervă cu o altă rasă mai
rar întâlnită ( expl. Rasa Marele Negru )
 Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei/orelor fiecare echipă să fi
parcurs toate staţiunile (nu este obligatorie staţiunea de rezervă).
 În fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă şi
identifică rasa prezentată, rezolvă sarcinile de lucru din fişa de lucru, cer lămuriri
dacă este cazul, bifează staţiunea parcursă în fişa de lucru unde se trec toate
staţiunile.
 În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare
staţiune.
 Liderul fiecărei grupe prezintă soluţiile găsite
 Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei
corecte.
 La finalul parcursului elevii sunt capabili să identifice şi să caracterizeze rasele
de porcine.
 Evaluarea se va realiza prin autoevaluare, fiecare elev primind câte o fişă de
autoevaluare conţinând o singură rasă.
 După expirarea timpului acordat pentru rezolvarea fişelor profesorul proiectează
soluţiile corecte ale fiecărei fişe, iar elevii se autoevaluează.
Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni , iar metodele

subordonate sunt: observarea, descoperirea, problematizarea şi conversaţia euristică.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în
corectarea soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea este centrată pe elevi.
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observare şi
evaluare:

FIŞĂ DE OBSERVARE ŞI EVALUARE
Punctaj maxim Grupa Grupa Grupa

Nr. Criterii de observare şi evaluare acordat II III
I
crt
.
1 Comunicarea şi colaborarea 1
elevilor în grupă
2 Participarea elevilor la rezolvarea 2
sarcinilor de lucru
3 Comportamentul elevilor în timpul 1

activităţii
4 Recunoaşterea raselor prezentate 2
5 Prezentarea şi argumentarea 1
soluţiilor
6 Nivelul cunoştinţelor teoretice 2
7 Respectarea etapelor în 1
rezolvarea sarcinilor de lucru
Punctaj total 10

Numele şi prenumele elevului ………………………

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr. 1 - SOLUŢII
SARCINI DE LUCRU:
RASA PREZENTATĂ PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ OBŢINUT
Marele alb 2 puncte

CARACTERE RĂSPUNSUR PUNCTAJ PUNCTAJ

MORFOLOGICE I ACORDAT OBŢINUT
Tipul morfo-productiv Carne 2 puncte
Culoarea Albă 1 punct

Talia Mare 1 punct
Constituţia Robustă 1 punct

PRODUCTIVE ACORDA OBŢINUT
T
Calitatea carcasei Bună, cu un procent redus de ţesut gras 1 punct
Prolificitatea 11 purcei 1 punct

medie

SARCINI DE LUCRU:
RASA PREZENTATĂ PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ OBŢINUT
Bazna 2 puncte

Tipul morfo-productiv Mixt 2 puncte
Neagră cu bandă albă în zona
Culoarea grebănului şi membrelor 1 punct
anterioare
Talia Mijlocie 1 punct

PRODUCTIVE ACORDAT OBŢINUT
Calitatea carcasei Carcasele sunt bogate în ţesut 1 punct

gras
Prolificitatea 9 – 10 purcei 1 punct

medie

NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu.


SARCINI DE LUCRU:
RASAPREZENTATĂ PUNCTAJ PUNCTAJ OBŢINUT

ACORDAT
Mangaliţa 2 puncte

CARACTERE RĂSPUNSUR PUNCTAJ PUNCTAJ
MORFOLOGICE I ACORDAT OBŢINUT
Tipul morfo-productiv Grăsime 2 puncte
Culoarea Blondă 1 punct
Talia Mijlocie 1 punct
PRODUCTIVE ACORDAT OBŢINUT
Calitatea Carcasele sunt bogate în 1 punct
carcasei ţesut gras
Prolificitatea 5 – 6 purcei 1 punct
medie
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu.
 Profesorul poate realiza fişe de autoevaluare şi pentru celelalte rase
studiate.


FIŞĂ DE LUCRU Nr. 3 – RASE DE PORCINE
SOLUŢII
ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE

SARCINI DE LUCRU:
1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos, şi identificaţi rasele prezantate:

a b
c
a) Rasa Landrace
b) Rasa Duroc
c) Rasa Marele alb
2. Precizaţi importanţa pe care o prezintă aceste rase în activitatea de selecţie.
Rasa Duroc este considerată o rasă paternă şi participă în schemele de încrucişare
pentru obţinerea porcului de abator împreună cu scrofiţele metise Marele alb X
Landrace.
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – baak – ul lecţiei.
 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
 Materiale didactice ajutătoare: mulaje, pliante, postere, atlas, fişe de
documentare, imagini( video, DVD, CD.)
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă, realizată în Power Point, elevii
autoevaluându-se.
 Fişa de lucru se poate aplica şi elevilor cu CES.
 Elevii cu dificultăţi de citire vor asculta prezentarea raselor respective de către
un coleg.
FIŞĂ DE LUCRU Nr. 4 - SOLUŢII
PORCINELE DIN FERMA AGENTULUI ECONOMIC
STUDIUL DE CAZ
SUGESTII METODOLOGICE:
 Exerciţiul se va realiza individual.
 Observarea RASELOR DE PORCINE se va face la agentul economic, în timp
de 2 ore.
 Evaluarea se va face pe baza fişei de observare completată, rămânând la
latitudinea fiecărui profesor să întocmească o fişă de evaluare cu criteriile
corespunzătoare.
FIŞĂ DE LUCRU Nr. 5 - SOLUŢII

JOC DIDACTIC TIP PUZZLE – RASE DE PORCINE
In domeniul creşterii porcinelor se cunoaşte un număr mare de rase.
Sarcini de lucru:
1. Priviţi cu atenţie imaginile rasa prezentată şi reconstituiţi din bucăţele rasa respectivă.

2. Rasa Duroc
3. Tipul morfo – productiv de carne
Jocul didactic se aplică elevilor cu CES
 Profesorul va confecţiona un joc didactic tip puzzle.
 Jocul se va aplica pentru a asigura feed-backul lecţiei.
 Colectivul clasei se organizează în perechi.
 Timp de lucru 10 minute.
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi prezintă
soluţia.
 Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea tuturor
soluţiilor.
 Pentru elevii cu abilităţi practice deosebite puteţi să le oferiţi posibilitatea să-şi
construiască singuri jocul ( ca temă pentru acasă)
 Se pot confecţiona astfel de jocuri pentru toate rasele de porcine studiate
Corelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi metodele

didactice
Nr. Competenţ Obiectivul Activităţi de Metode Forma

crt a învăţare didactice de
. activitat
e
1. - Folosirea - - observarea -
animalelor la Particularităţil - studiu individual
reproducţie ţinând e reproducţiei individual - pe
cont de biologia la porcine - descoperirea echipe
specifică (FD-1) - - lucrul
problematizare pe
21.2 - Introducerea a staţiuni
Organizează la reproducţie - conversaţia
reproducţia a tineretului euristică
porcinelor porcin (FD-2, - studiul de caz
FL-1)
- Ciclul sexual
(FD-3, FL-2)
2. - Organizarea - Sisteme de - observarea -
activităţii de montă la - studiu individual
reproducţie în porcine (FD-4, individual - pe
funcţie de sistem FL-3) - descoperirea echipe
- Organizarea - - lucrul
fătării (FD-5, problematizare pe
FL-4, FA-1) a staţiuni
- conversaţia
euristică
- studiul de caz
3. - Supravegherea - Tehnica
hrănirii şi întreţinerii hrănirii şi
porcinelor de întreţinerii
reproducţie vierilor de
reproducţie
- Tehnica
hrănirii şi
întreţinerii
scroafelor de
reproducţie
LEGENDA
FD – Fişa de documentare
FL – Fişa de lucru
FA – Fişa de autoevaluare

FIŞA DE LUCRU Nr.1 – SOLUŢII
VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA REPRODUCŢIE A PORCINELOR
Vârsta optimă pentru introducerea la reproducţie a porcinelor este diferită în funcţie de
rasă.
Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos !

Rasa Duroc Rasa Marele alb Bazna
Mangaliţa
Sarcini de lucru:
1) Indicaţi vârsta când se introduc la reprodicţie rasele prezentate.
a) Rasa Duroc: 8 – 9 luni
b) Rasa Marele alb: 8 – 9 luni
c) Bazna: 10 – 12 luni
d) Mangaliţa: 10 – 12 luni
2) Alegeţi rasele care se introduc la reproducţie cel mai devreme.

Rasele: Marele alb şi Duroc
3) Argumentaţi de ce aceaste rase se introduc la reproducţie mai devreme decât

celelalte.
Rasele ameliorate sunt introduse la reproducţie mai devreme faţă de rasele
neameliorate deoarece realizează dezvoltarea corporală optimă pentru reproducţie (70
% din dezvoltarea corporală a animalelor adulte)
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă , pentru corectarea raspusurilor.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.

FIŞA DE LUCRU Nr. 2 - SOLUŢII
CICLUL SEXUAL
Ciclul sexual la scroafe se desfăşoară pe durata a patru stadii.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu stadiile ciclului sexual.
2. Caracterizaţi modificările morfologice şi de comportament produse în cel de-al doilea

stadiu.
În estru:
 Se declanşează ovulaţia
 Căile genitale se congestionează şi se tumefiază
 Femela manifestă imobilitate pentru vier
 Este neliniştită
 Consumă capricios hrana
3. Stabiliţi momentul optim de împerechere.
Perioada optimă de împerechere este în faza de estru, deoarece are loc eliberarea
ovulei.
 Colectivul clasei se va organiza în perechi
 La sfîrşitul timpului alocat se realieză evaluare orală, pe baza soluţiilor
prezentate de către perechi.
 Pentru confirmarea răspunsurilor profesorul poate proiecta soluţia corectă.
SISTEME DE MONTĂ
În creşterea porcinelor se practică pe scară largă monta (proces natural).
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele şi variantele montei naturale.
2, 5 puncte
2. Explicaţi în ce constă fiecare variantă a montei dirijate. 3 puncte

a) Monta simplă: constă în efectuarea unei singure monte într-un ciclu de călduri
b) Monta dublă: constă în efectuarea a două monte într-un ciclu de călduri cu doi vieri
la un interval de 5 – 10 min
c) Monta repetată: Se efectuează cu acelaşi vier sau se repetă cu un alt vier, după 12
– 18 ore de la prima montă.
3. Stabiliţi care este varianta cu cele mai bune rezultate. Argumentaţi de ce?
3, 5 puncte
Cea mai recomandată variantă este monta dirijată repetată deoarece:
 Permite formarea perechilor
 Permite cunoaşterea reproducătorilor
 Se pot planifica montele şi fătările
 Conduce la realizarea unor indici de reproducţie superiori (fecunditate,
prolificitate)
Notă: Se va acorda 1 punct din oficiu.

 Fişa poate fi concepută şi ca fişă de autoevaluare, rezolvarea ei
realizând-se individual
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă , elevii autoevaluându-se.
FIŞA DE LUCRU Nr.4 - SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ - PREGĂTIREA MATERNITĂŢII
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observarvaţie,
care va fi de folos în procesul de evaluare:
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Respectă Susţine prin Respectă
Numele şi Ascultare Limbaju Comunicarea Solicită etapele argumente normele de
prenumele activă l în echipă informaţii şi protecţia
tehnic operaţiile muncii
utilizat
didactice

. activitat
e
1. - Supravegherea - - observarea -
alimentaţiei Caracteristicil - studiu individual
purceilor sugari, e colostrului individual - pe
21.3 Aplică întreţinerea şi (FD-1, FL-1) - descoperirea echipe
tehnologia hrănirea purceilor - Îngrijirea - - lucrul
creşterii înţărcaţi purceilor problematizare pe
tineretului sugari a staţiuni
porcin - (FD-2) - conversaţia
- Hrănirea euristică
suplimentară - studiul de caz
a purceilor
sugari (FD-3,
FL-2, FA-1)
2. - Aplicarea - Sisteme de - observarea -
sistemelor de înţărcare a - studiu individual
înţărcare a purceilor purceilor (FD- individual - pe
4, FL-3) - descoperirea echipe
- - lucrul
problematizare pe
a staţiuni
- conversaţia
euristică
- studiul de caz
LEGENDA

COLOSTRUL
Primul lapte administat purceilor imediat după fătare poartă denumirea de colostru.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu caracteristicile colostrului
2. Explicaţi caracteristicile precizate.
a) VALOAREA NUTRITIVĂ: determinată de conţinutul mai ridicat în substanţe nutritive
faţă de laptele normal
b) VALOAREA IMUNOLOGICĂ: determinată de conţinutul în anticorpi
c) VALOARE LAXATIVĂ: determinată de conţinutul ridicat în grăsime şi enzime
3. Argumentaţi importanţa colostrului pentru alimentaţia nou-născuţilor.
Colostrul are rol hotărâtor în apărarea sănătăţii purceilor în primele zile de viaţă
Purceii care nu sug colostru, de regulă nu tăiesc.
soluţia
soluţiilor.
 Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta soluţia
corectă.
FIŞA DE LUCRU 2 - SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ – HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI
Pentru această activitate vă sugerăm pe lângă fişele de autoevaluare prezentate să
folosiţi pentru evaluare una dintre fişele de observare şi evaluare de la temele
prezentate anterior (activitate practică – pregătirea maternităţii; laborator tehnologic –
rase de porcine)

TEHNICI DE ÎNŢĂRCARE
PROBLEMATIZAREA
SOLUŢIA PROBLEMEI: Prima variantă reduce stresul de înţărcare deoarece

separarea purceilor de scroafă se realizează treptat

didactice
Nr. Competenţa Obiectivul Activităţi de Metode Forma de

crt. învăţare didactice activitate
1. - Analizarea - Factorii care
factorilor care influenţează
influenţează producţia de
21.4 Asigură producţia de carne (FD-1, FL-
tehnologia de carne 1) - observarea -
exploatare a - studiu individual
2, porcinelor - Aprecierea - Metode de individual - pe
pentru producţia de apreciere a - descoperirea echipe
producţia de carne pe producţiei de - - lucrul pe
carne animalul viu carne pe problematizarea staţiuni
animalul viu (FD- - conversaţia
2, FL-2) euristică
- studiul de caz
3. - Aplicarea - Furajarea
tehnologiei de porcilor pentru
exploatare producţia de
pentru carne (FD-3,FL-
obţinerea 3, FD-4, FL-4,
porcului de FA-1)
carne - Condiţii de
cazare a porcilor
pentru producţia
de carne (FD-5,
FL-5)
4. - Aprecierea - Metode
calităţii obiective de
carcaselor apreciere a
calităţii
carcaselor
- Factorii care
influenţează
calitatea
carcasei
- Aprecierea
caracteristicilor
cărnii.
LEGENDA

producţia de carne

Factorii care inflenţează producţia de carne sunt grupaţi în două categorii: factori
endogeni şi factori exogeni.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu factorii exogeni care influenţează producţia de
carne.
2. Alegeţi pe cel mai important dintre factori şi argumentaţi importanţa acestuia

Alimentaţia – prin influenţa calitativă şi cantitativă asupra ritmului de creştere şi în final
asupra calităţii carcasei şi cărnii, este considerat ca fiind cel mai important factor
exogen
3. Explicaţi de ce densitatea prea mare a animalelor în boxă sau adăpost acţionează
negativ asupra sporului de creştere în greutate a porcilor.
producţia de carne
STUDIUL DE CAZ
 Exerciţiul se va realiza individual.
 Observarea PORCINELOR se va face la agentul economic, în timp de 2 ore.
 Evaluarea se va face pe baza fişei de observare completată, rămânând la
latitudinea fiecărui profesor să întocmească o fişă de evaluare cu criteriile
corespunzătoare.

producţia de carne
PROBLEMATIZAREA
În hrănirea porcilor la îngrăşat se folosesc raţii cu structură diferită în funcţie de
perioada de îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cele două tipuri de raţii, prezentate mai jos şi precizaţi cărei periode de
îngrăşare corespunde fiecare.
RAŢIA NR. 1 RAŢIA NR. 2
RAŢIA PERIOADA DE ÎNGRĂŞARE
NR. 1 Prima perioada
NR. 2 Ultima perioadă

2. Argumentaţi de ce fiecare raţie corespunde periodei stabilite.
Raţia nr.1 – corespunde primei perioade de îngăşare, deoarece porumbul nu
depăşeşte 30% din valoarea raţiei, deci depunerile de grăsime sunt limitate, iar celelalte
furaje bogate în proteină favorizează dezvoltarea musculaturii şi creşterea.
Raţia nr. 2 – corespunde ultimei periode de îngrăşare deoarece ponderea în raţie o
reprezintă porumbul, care contribuie la formarea stratului de grăsime şi finisare.
soluţia
soluţiilor.
corectă.

producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr.4 – SOLUŢII
ACTIVITATE PRACTICĂ
Pentru această activitate vă sugerăm pe lângă fişa de autoevaluare prezentată să
folosiţi pentru evaluare, fişa de observare şi evaluare de la tema prezentată anterior
(activitate practică – pregătirea maternităţii)

producţia de carne

MICROCLIMATUL
Condiţiile de microclimat din adăpost influenţează procesul de creştere şi
îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Precizaţi temperatura optimă din adăpost pentru cele două categorii:
Categoria Temperatura optimă
30 – 60 kg. 18 – 20° C
60 – 110 17 – 19° C
kg.
2. Argumentaţi de ce atât temperatura scăzută cât şi cea ridicată influenţează negativ

sporul de creştere în greutate.
Temperatură prea scăzută Temperatură prea ridicată
Există pentru fiecare categorie de porcine un optim de temperatură, aşa numita

” zonă de confort termic „ la care se obţine cel mai bun spor de creştere în greutate.
Temperatura sub, sau peste limita optimă duce la utilizarea unei părţi din hrană pentru
reglarea constantelor fiziologice şi mai puţin pentru realizarea sporului în greutate.
metodele didactice

. activitat
e
1. - Caracteristicile - observarea -
sistemelor de - studiu individual
exploatarea a individual - pe
21.5 Aplică porcinelor - descoperirea echipe
tehnologia - ( extensiv, - - lucrul
de Supraveghere semiintensiv, problematizare pe
exploatare a a tehnologiile intensiv) (FD-1, FL- a staţiuni
porcinelor în de exploatare 1) - conversaţia
diferite a porcinelor în euristică
2. sisteme diverse - Organizarea - studiul de caz
sisteme recondiţionării
porcinelor (hrănire,
adăpare, pregătire)
3. - Schema fluxului
tehnologic in
sistemul intensiv
(FD-2, FL-2)
- Hrănire şi
întreţinere
animalelor în
sectoarele fluxului
tehnologic (tineret
de înlocuire,
montă-gestaţie,
maternitate,
creşă, îngrăşare,
abatorizare )
LEGENDA

sisteme
SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR
Plecând de la definiţia sistemului (o grupare de elemente care acţionează
împreună în vederea atingerii unui obiectiv comun) literatura de specialitate descrie trei
sisteme de exploatare a porcinelor.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele de exploatare a porcinelor.
2. Alegeţi dintre sistemele precizate, pe cel care are cea mai mare eficienţă economică.
 Intensiv – industrial
3. Caracterizaţi sistemul ales.
 În totalitate factorii abiotici (cazare, microclimat, hrană, tehnologie) sunt dictaţi de
om;
 Factorii biotici (paraziţi, agenţi infecţioşi) sunt eliminaţi în totalitate sau ţinuţi la
valori minime;
 Ferma este dependentă ca sursă de lucru de unităţi specializate (exemplu: fabrici
de nutreţuri combinate)
 Se poate discuta despre un randament al conversiei energiei şi substanţelor din
hrană într-o anumită producţie (exemplu: carcase cu procent ridicat de carne)
 Colectivul clasei se organizează în grupe de câte 3 – 4 elevi.
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei grupe prezintă
soluţia
soluţiilor.
corectă.
sisteme
 DATA :
 CLASA :
 MODULUL: Tehnologia creşterii porcinelor
 SUBIECTUL LECŢIEI: Raţii furajere pentru tineretul porcin crescut în sistem
semiintensiv ;
 DURATA : 2 ore
 TIPUL LECŢIEI: Lecţie de verificare şi apreciere a cunoştinţelor şi capacităţilor
elevilor
 VARIANTA: Lecţie de verificare şi apreciere prin metoda “ Turul galeriilor”
 OBIECTIVE CADRU: 1 interpretarea informaţiilor necesare în rezolvarea
unor
situaţii
2. valorificarea termenilor de specialitate în comunicare
2. utilizarea cunoştinţelor dobândite la alte discipline
 OBIECTIVE OPERAŢIONALE: elevii vor fi capabili :
O1 să întocmescă raţia / reţeta optimă
O2 să argumenteze soluţiile formulate
O3 să analizeze soluţiile colegilor
O4 să evalueze obiectiv rezultatele muncii
STRATEGII DIDACTICE:
a. metode şi procedee:
 conversaţia euristică
 turul galeriilor
 observarea sistematică
 autoevaluarea
b. resurse materiale
Co Denumire Prezentare
d
P 1 Poster grupa 1 Carton A3
P2 Poster grupa 2 Carton A3
P.3 Poster grupa 3 Carton A3
P4 Poster grupa 4 Carton A3
P.5 Poster grupa 5 Carton A3

M1 Marker grupa 1 Roşu
M2 Marker grupa 2 Albastru
M3 Marker grupa 3 Verde
M4 Marker grupa 4 Portocaliu
M5 Marker grupa 5 Negru
B1 Buline grupa 1-5 Hârtie glace roşie
B2 Buline grupa 1-5 Hârtie glace albastră
B3 Buline grupa 1-5 Hârtie glace verde
B4 Buline grupa 1-5 Hârtie glace neagră
F1 Fişa de observare şi evaluare Anexa 1
G1 Grilă de evaluare cu buline Anexa 2

colorate
 FORME DE ORGANIZARE: - frontal,

- pe grupe
 BIBLIOGRAFIE: STELIAN DINESCU, NICOLAE BADEA; tehnologii eficiente în
creşterea porcinrlor şi păsărilor. ED. AGRIS, BUC., 2001
ETAPELE
NR. LECŢIEI ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE EVALUARE
TIM
DE:
CRT EVENIMENTELE P
. INSTRUIRII MIN. PROFESOR ELEVI FORME INSTR
CONŢINUTUL ŞI U-
OBIECTIVELE MENTE
ACTIVITĂŢII
I SECVENŢA 5
ORGANIZATORI
CĂ
 Asigurarea  Notează  La
1 condiţiilor absenţele, locurile
necesare face lor sunt
bunei observaţii şi pregătiţi
desfăşurări recomandăr să
a lecţiei i dacă este înceapă
cazul. lecţia.
VERIFICAREA ŞI
II APRECIEREA 90
capacităţilor
elevilor prin
metoda “turul
galeriilor”
1  Prezintă  Urmă
Realizarea 10 pe scurt Observar
resc
continuităţii scopul şi e
prezenta
activităţii de obiectivele sistematic
rea şi se
instruire operaţionale ă
concentr
ale lecţiei ează
trecute. asupra
 Prezintă conţinutu
pe scurt lui lecţiei.
metoda
“Turul
galeriilor”
 Profesor  Elevii
2 Constituirea 5 ul dirijează se
grupelor de lucru împărţirea grupează
elevilor în câte 3 –
gupe de 4
lucru formând
grupele
de lucru
Distribuirea  Distribui  Prime

3 posterelor şi 5 e fiecărei sc
materialelor de grupe câte posterul
un poster şi grupei şi
un marker materialu
lucru P1 – P5; M1
colorat l de lucru
– M5;
pe care
le
aşează
ordonat
pe masă
 Expune  Notea
4 Prezentarea 5 sarcina ză
problemei de de lucru sarcina
rezolvat pentru de lucru,
toate se
grupele: consultă,
“Întocm analizea
iţi o ză
raţie conţinutu
furajeră l ei.
pentru
tineretul
porcin
categori
a 20 –
30 kg.,
pentru
sezonul
de
iarnă”
Rezolvarea  Urmăreş  Gând Observar
5 problemei pe 30 te cu atenţie esc, e F1
poster comportam cooperea sistematic
entul ză, ă
elevilor în comunic
grupă şi ă între ei
participarea pentru
membrilor găsirea
grupei la soluţiei
rezolvarea  Încep
problemei rezolvare
 Complet a
ează fişa de probleme
observare şi i pe
evaluare poster
 Îşi
exprimă
idei şi
convinge
ri
 Anunţă  Se Observar
6 Afişarea 5 timpul deplasea e F1
posterelor alocat ză în sistematic
afişării ordine la ă
posterelor locul
 Urmăreş stabilit şi
te şi afişează
dirijează posterele
deplasarea
elevilor în
clasă pentru
afişarea
posterelor
 Vizite
10  Anunţă
ază pe
7 Vizitarea timpul Observar F1
rând
posterelor afişate alocat e
posterele
vizitării sistematic
afişate
posterelor ă
de
afişate
celelalte
 Urmăreş grupe
te mişcarea  Anali
elevilor de zează
la un poster fiecare
la altul poster,
 Complet  Se
ează fişa de consultă,
observare şi comente
evaluare ază,
complete
ază şi
notează
pe
posterele
colegilor
(dacă
este
cazul)
 Indică  Verifi
8 Revenirea la 5 elevilor din că şi Observar F1
posterul iniţial fiecare analizea e
grupă să ză sistematic
reexaminez comentar ă
e raţia / iile
reţeta colegilor
concepută
 Se
conform
consultă
comentariilo
cu
r notate de
membrii
colegi pe
grupei
poster
pregătind
prezenta
rea
soluţiei
 Ascultă  Prezi
prezentarea ntă pe
9 Prezentarea 5 Observar F1
făcută de scurt
soluţiei (raţie / e
liderul soluţia
reţetă) de fiecare sistematic
fiecărei conceput
grupă ă
grupe ă
 Adresea  Răsp
ză întrebări und la
fără să facă întrebăril
aprecieri e
 Complet formulate
ează fişa de de colegi
observare şi
evaluare
5  Prezintă  Fieca
grila de re elev Auto B1
10 Autoevaluarea evaluare şi din grupă evaluarea
sistemul de evalueaz B4
evaluare ă soluţia G1
 Distribui fiecărui
e fiecărui poster
elev din atasând
fiecare o bulină
frupă un set colorată
de buline conform
colorate cu sistemul
care să ui de
evalueze notare
fiecare stabilit
soluţie
găsită
 Pe baza  Ascul
fişei de tă cu
observaţie atenţie
11 Evaluarea şi 5 apreciază aprecieril Observar F1
notarea soluţiei activitatea e şi e B1
desfăşurată observaţi sistematic
de fiecare ile făcute ă B4
grupă  Urmă G1
 Evidenţi resc
ază grupa notarea
care a fiecărui
conceput poster
soluţia realizat
optimă de ei
 Foloseşt
e grila de
evaluare şi
notează
corespunzăt
or grilei
fiecare
poster
atasând o
bulină

colorată 
III Secvenţa finală 5
1 Aprecierea  Formule  Reţin

desfăşurării lecţiei: ază aprecieril Orală
aprecieri e şi
“Raţii furajere privind recoman
pentru tineretul desfăşurare dările
porcin, prin a lecţiei făcute
metoda “turul  Face  Fac
galeriilor” observaţii şi recoman
recomandăr dări
i dacă este pentru
cazul desfăşur
area şi a
altor
lecţii prin
această
metodă
F1 ANEXA 1
FIŞA DE OBSERVARE ŞI EVALUARE
Nr. Punctaj Grup Grupa Grupa Grupa Grupa

crt. CRITERII DE maxim a II III IV V
OBSERVARE ŞI acordat I
EVALUARE
1 Comunicarea şi 1
cooperarea elevilor în
grupă
2 Participarea elevilor la 1
rezolvarea sarcinilor de
lucru
3 Comportamentul elevilor în 1
timpul activităţii
Utilizarea sortimentelor de
4 furaje specifice categoriei 1
de tineret porcin
Respectarea proporţiilor
5 corespunzătoare grupei de 2
furaje
Prezentarea şi
6 argumentarea soluţiilor 2
7 Nivelul cunoştinţelor 1
teoretice
8 Respectarea etapelor în 1
rezolvarea sarcinilor de
lucru
PUNCTAJ TOTAL 10
G1 ANEXA 2
GRILĂ DE AUTOEVALUARE CU BULINE COLORATE
NR. CALIFICATIVUL INTERVALUL DE NOTARE CULOAREA

CRT. BULINELOR
1 10 - 9 ROŞIE
FOARTE BINE
2 8-7 ALBASTRĂ
BINE
3 SATISFĂCĂTOR 6-5 VERDE

4 NESATISFĂCĂTOR 4 NEAGRĂ
NOTĂ:
 Profesorul decupează din hârtie glace buline colorate şi distribuie fiecărei
grupe un set de buline
 Elevii lipesc buline colorate pe postere pentru evaluarea muncii lor şi a
colegilor din celelalte grupe

sisteme
Activitatea complexelor industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor se desfăşoară
în patru sectoare importante de activitate:
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sectoarele de activitate din complexele industrale
pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor.
2. Trasaţi prin săgeţi mişcarea animalelor în cadrul acestor sectoare.
♀♂

soluţia
soluţiilor.
corectă.

metodele didactice
Nr. Competenţ Obiectivul Activităţi de învăţare Metode Forma

crt a didactice de
. activitat
e
1. - Caractere de selecţie: - observarea -
caractere de - studiu individual
reproducţie, caractere individual - pe
21.6 Aplică - Aplicarea de creştere, caractere - descoperirea echipe
tehnologia tehnicilor de carcasă, calitatea - - lucrul
ameliorării de selecţie cărnii, performanţele problematizare pe
porcilor a proprii, ascendenţi, a staţiuni
scroafelor colaterali. - conversaţia
şi vierilor euristică
2. de - selecţia pentru un - studiul de caz
reproducţi singur caracter;
e - selecţia a mai multor
caracter
- individualizarea (FD-1,
FL-1, FA-1)
3. - Sisteme de ameliorare:
- înmulţire în rasă
curată;

- înmulţire prin
încrucişare.
(FD-2, FL-2, FD-3)
LEGENDA
FIŞA DE LUCRU 1 – SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ – INDIVIDUALIZAREA PRIN TATUAJ
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observarvaţie,

care va fi de folos în procesul de evaluare:
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Respect Susţine Respectă

Numele şi Ascultar Limbaju Comunicare Solicită ă prin
normele
e l a în echipă argument
prenumel informaţi etapele de
e
e activă tehnic i şi protecţia
utilizat operaţiil muncii
e

ÎNCRUCIŞAREA LA PORCINE
Sarcini de lucru:
2. Aegeţi dintre încrucişările precizate, pe cea practicată în mod curent pentru
formarea porcului de abator.
 Încrucişarea trirasială sau triliniară
3. Explicaţi în ce constă acest tip de încrucişare.
 Formarea femelelor hibride prin încrucişarea a două rase materne (Marele Alb şi
Landrace)
 Împerecherea femelelor hibride, cu vieri din a treia rasă sau linie (Duroc sau
Hampshire).
Vezi sugestiile metodologice de la fişa de lucru nr. 2 - sistemul intensiv industrial
(competenţa 21. 5)
GH. POPESCU, S. LUNGU, „Tehnologia creşterii animalelor domestice “,

Editura Tehnică Agricolă. Bucureşti 1993
şi colab. „Tehnologia creşterii suinelor”.

Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti 1990
PETRU HĂLMĂGEAN “Tehnologia creşterii şi exploatării porcinelor’

Editura Ceres. Bucureşti 1984

şi colab. Suinicultură. Tratat de creştere a suinelor.
Editura Coral Sanivet. Bucureşti 2002
www.agroinfo.ro
www.cartiagricole.ro
www.fermierul.ro
www.ghidul-fermierului.ro
www.revista-ferma.ro
www.zootehnie.ro

Tehnologia Creşterii Porcinelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Creşterii Porcinelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

 Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

 Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în

Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode:

2. Organizează reproducţia porcinelor:

3. Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin:

4. Asigură tehnologia de exploatare a porcinelor pentru producţia de carne:

5. Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite sisteme:

6. Aplică tehnologia ameliorării porcilor

Obiectivele modulului ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ vor fi realizate în condiţiile

2. Folosirea animalelor la reproducţie ţinând cont de biologia specifică

3. Organizarea activităţii de reproducţie în funcţie de sistem

4. Supravegherea hrănirii şi întreţinerii porcinelor de reproducţie

5. Supravegherea alimentaţiei purceilor sugari, întreţinerea şi hrănirea

6. Aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor

7. Aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne

8. Analizarea factorilor care influenţează producţia de carne

9. Aprecierea producţia de carne pe animalul viu

11. Supravegherea tehnologiile de exploatare a porcinelor în diverse sisteme

12. Aplicarea tehnicilor de selecţie a scroafelor şi vierilor de reproducţie

- Sisteme: - înmulţire în rasă curată;

Documentul elaborat pentru modulul ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ îşi

STILURILE DIFERITE DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR

Auditiv / Ascultare Vizual / A vedea Practic / kinestetic

Vorbeşte tare cu el / ea Îl ajută graficele şi imaginile Îi plac recompensele cu

Nu se descurcă Întâmpină dificultăţi la Îi place să atingă oamenii în

Îi place să asculte pe Preferă să privească, decât Le rezolvă efectiv

Îi plac discuţiile din clasă Îşi aminteşte ce vede Găseşte modalităţi de a se

Îşi aminteşte feţele Îi place să citească şi Nu ortografiază bine

Fredonează / cântă Are o personalitate tăcută, Are personalitate deschisă

Zgomotol este un Observă detaliile Nu poate sta liniştit mult timp

Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de

Titlul modulului: Tehnologia creşterii porcinelor

Data începerii: Data

Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

Modulul: ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’

1 Anticorpi  Substanţe specifice de natură proteică formate în

3 Barbotaj  Amestec de apă caldă, tărâţe de grâu şi sare.

4 Carcasă  Partea comestibilă obţinută în urma sacrificării unui

6 Constituţie  Totalitatea aspectelor morfologice şi de structură fizică

9 Înţărcare  Intreruperea alăptării

1 Microclimat  Totalitatea condiţiilor de climă (temperatură, umiditate,

1 Ovulaţie  Desprinderea ovulei mature de pe suprafaţa ovarului

1 Prolificitate  Numărul produşilor obţinuţi la o fătare

1 Rasă  O populaţie simplă sau complexă din cadrul unei specii.

1 Raţie  Cantitatea de nutreţuri administrată zilnic unui animal.

1 Sistem de  Un ansamblu de elemente intercorelate care vizează

1 Tain  Porţie de hrană administrată unui animal

1 Venele  Venele aflate pe lobul urechii

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1

CLASIFICAREA RASELOR DE PORCINE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii pocinelor

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2

COMPETENŢA 21.1. – Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de porcine