Compoziţia şi structura atmosferei

Atmosfera este invelişul gazos al Pămantului, care prezintă o grosime

cuprinsă intre 1000-3000 km. In compoziţia acestui amestec gazos se mai găsesc
particule de praf, vapori de apă, microorganisme, polen etc.
Compoziţia aerului in volume este de aproximativ 78% azot, 21% oxigen şi
1 % alte gaze (Tab. 3.1.)

Tabelul 3.1. Compoziţia aerului perfect uscat in atmosferă

Gaz % Gaz %
din volum din volum
N2 78,088 X 8,0·10-6
O2 20,949 O3 1,0·10-6
Ar2 0,930 Rd 6,0·10-8
CO2 0,030 CH4 2,2·10-5
Ne 0,0016 N2O 5,0·10-6
He 0,00052 NO2 2,0·10-6
Kr 0,0001 NH3 1,6·10-5
H2 5,0·10-5

Cunoaşterea mecanismelor de acţiune a poluanţilor in atmosferă şi efectele

acestora necesită discutarea structurii atmosferei terestre ( Fig.3.1.).
Datorită atracţiei gravitaţionale, partea inferioară a atmosferei este mai densă
decat zona superioară. De fapt, ½ din masa atmosferică este situată pană la o
altitudine de 6,5 km. Datorită acestei situaţii, atmosfera a fost imparţită in 2 zone
mari:
- HOMOSFERA, zona inferioară, denumită astfel datorită
compoziţiei relativ uniforme a acesteia, situată pană la o altitudine
de 100 Km  ;
- HETEROSFERA, zona superioară, caracterizată printr-o densitate
mult mai mică, unde particulele se ciocnesc rar, spre deosebire de
zona inferioară, unde particulele se ciocnesc des, situată la peste
100 km, cu zonele: ionosfera (< 500 km) şi ezosfera (> 500 km).
Ezosfera reprezintă stratul cel mai inalt şi mai rarefiat al atmosferei, avand
loc disocierea gazelor, la temperaturi 1200-1700oC, conţinutul său fiind
caracteristic gazului interplanetar, cu aproximativ 600 protoni şi 600 electroni pe
cm3.
 O altă structurare a atmosferei este realizată de meteorologi, in funcţie de
temperatură şi presiune, variaţia acestor parametrii realizandu-se in funcţie de
altitudine.
Atmosfera cuprinde 4 straturi importante :
- TROPOSFERA - temperatura scade odată cu creşterea altitudinii
- STRATOSFERA - temperatura creşte odată cu creşterea altitudinii
- MEZOSFERA - temperatura scade odată cu creşterea altitudinii
- TERMOSFERA - temperatura creşte odată cu creşterea altitudinii.
Trecerea intre 2 tipuri de straturi se face prin “ pauze”:
- tropopauza
- stratopauza
- mezopauza.

Figura 1. Structura atmosferei (linia continuă - temperatura actuala ;

linia intreruptă - temperatura prognozată peste 100 de ani)
TROPOSFERA reprezintă zona cea mai importantă pentru om, deoarece
aceasta este responsabilă pentru menţinerea vieţii, schimbările sezoniere afectand
sau influenţand diversele forme de viaţă.
Nu trebuie neglijată şi importanţa celorlalte zone, in special al stratosferei,
care prin importanţa proceselor sale contribuie la filtrarea razelor ultraviolete, ca
urmare a stratului de ozon din structura sa.
 Dezvoltarea industriei şi amplificarea fenomenelor de emisii in atmosferă au
afectat cele 2 straturi atmosferice, ultimul secol fiind răspunzator de aceste
modificări majore.
Se constată că mişcările maselor de aer se realizează de la presiune mare la
presiune mică. In zonele polare, aerul este rece şi dens la suprafaţa Pămantului
(presiune mare), iar la altitudinile mari este foarte rarefiat, presiunea fiind scăzută.
Există la latitudinea medie o zonă de presiune mică, situată intre cele doua zone cu
presiune mare (subtropicală şi polară). Se vor crea două circuite de aer de mică
altitudine, spre zona temperată: unul de la marile presiuni polare şi celălalt de la
marile presiuni subtropicale, iar returul acestor circuite, de aer rece şi respectiv de
aer cald, care converg in zona temperată , se va face in direcţie oblică, datorită
mişcării Pămantului.