Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2009
LOCALITATILOR - NORMATIV
I
PROIECTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTĂRI CU APĂ
1. Date generale 1
1.1 Elemente componente si rolul acestora 1
1.2 Criterii de alegere a schemei 2
1.2.1 Sursa de apă 2
1.2.2 Relieful si natura terenului 3
1.2.3 Calitatea apei sursei 3
1.2.4 Mărimea debitului (cantitătile de apă furnizate – vehiculate de schemă) 3
1.2.5 Conditii tehnico-economice 3
1.3 Criterii de alegere schemă sistem de alimentare cu apă 3
1.4 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apă 5
1.5 Calitatea apei sursei 8
1.5.1 Surse subterane 8
1.5.2 Surse de suprafată 9
1.6 Analiza evolutiei sistemelor de alimentare cu apă 12
2. Captarea apei 14
2.1 Captarea apei din sursă subterană 14
2.1.1 Tipuri de captări si domeniul de aplicare 14
2.1.2 Studiile necesare pentru elaborarea proiectului captării 18
2.1.2.1 Studiul hidrogeologic 18
2.1.2.2 Studiul topografic 22
2.1.2.3 Studiul hidrochimic 22
2.1.3 Proiectarea captărilor cu puturi (foraje) 24
2.1.3.1 Debitul de calcul al captării 24
2.1.3.2 Debitul maxim al unui put (foraj) 24
2.1.3.3 Numărul de puturi (foraje) 26
2.1.3.4 Lungimea frontului de captare, distanta între puturi 26
2.1.3.5 Determinarea influentei între puturi 27
2.1.3.6 Protectia sanitară a captărilor din apă subterană 28
2.1.3.7 Sistemul de colectare a apei din puturi 30
2.1.3.8 Alte prevederi 33
2.1.4 Proiectare captări cu dren 34
II
2.1.4.1 Aplicare 34
2.1.4.2 Studii necesare 34
2.1.4.3 Stabilirea elementelor drenului 34
2.1.4.4 Stabilirea sectiunilor drenului 35
2.1.4.5 Filtrul invers 36
2.1.4.6 Evitarea infiltratiilor în dren de la suprafată prin zona de umplutură … 36
2.1.4.7 Elemente constructive 36
2.1.4.8 Zona de protectie sanitară 37
2.1.5 Captarea izvoarelor 40
2.1.5.1 Studii necesare pentru captarea izvoarelor 40
2.1.5.2 Conditionări privind captarea izvoarelor 41
2.1.5.3 Constructia captărilor din izvoare 41
2.1.6 Tipuri de captări speciale din apă subterană 43
2.1.6.1 Captări din strate acvifere cu apă infiltrată prin mal 43
2.1.6.2 Îmbogătirea stratelor de apă subterană 43
2.2 Captarea apei din surse de suprafată 45
2.2.1 Tipuri de captări si domeniul de aplicare 45
2.2.1.1 Clasificare: tipuri de captări 45
2.2.1.2 Alegerea amplasamentului captării. Criterii 45
2.2.1.3 Alegerea tipului de captare. Criterii 46
2.2.2 Studii necesare pentru elaborarea proiectului captării 50
2.2.2.1 Studiul topografic 50
2.2.2.2 Studiul geomorfologic 51
2.2.2.3 Studiul geologic si geotehnic 51
2.2.2.4 Studiul climatologic si meteorologic 51
2.2.2.5 Studiul hidrologic 52
2.2.2.6 Studiul hidrochimic si de tratabilitate 52
2.2.2.7 Studiul de impact si studiul de sigurantă 53
2.2.3 Solutii tehnice pentru captări din râuri 54
2.2.3.1 Captări în albie: crib si statie de pompare în mal 54
2.2.3.2 Captare în mal cu statie de pompare încorporată 58
2.2.3.3 Captări plutitoare 62
III
2.2.3.4 Captări din lacuri 64
2.2.3.4.1 Priza în aval de baraj 64
2.2.3.4.2 Prize în corpul barajului 64
2.2.3.4.3 Captări în lac 66
2.2.3.5 Captare cu baraj de derivatie 66
2.2.3.6 Captare pe creastă baraj 69
2.2.3.7 Captări în condi ii special (dren în mal, si/sau sub albie) 70
IV
3.4.1.3 Schema S3 – sursă subterană greu tratabilă 100
VI
3.5.11.2 Statii de reactivi cu stocare si dozare lichidă 181
4. Rezervoare 199
4.1 Rolul rezervoarelor în sistemul de alimentare cu apă 199
VII
4.2.1 Capacitatea rezervoarelor 203
VIII
5.3 Dimensionarea retelelor de distributie 227
IX
6.3.2.1 Calculul hidraulic al aductiunii 250
X
7.5 Instalatii hidraulice la statiile de pompare 284
XI
4. Măsuri de protecŃia muncii şi a sănătăŃii populaŃiei 308
4.1. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii la executarea, 308
exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentare cu apă
4.2. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii pentru staŃiile de pompare 308
4.3. ProtecŃia sanitară 309
Bibliografie 311
XII
EXECUTAREA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTĂRI CU APĂ
1. Proiectul tehnologic
290
- planurile tehnologice de executare a lucrărilor;
- diagramele (graficele) de folosire a resurselor (diagramele cu bare pentru necesarul de
echipamente tehnologice, histograma de personal, histograma pentru materiale şi
resurse energetice);
- diagramele (graficele) de programare a lucrărilor (diagrame cu bare orizontale de
programare a executării, analiza de reŃea prin metoda drumului critic);
1.6.3. Caietul de sarcini, tehnologic, trebuie să cuprindă:
- ordinea de executare, probele, testele şi verificările lucrării;
- standardele, normativele şi alte prescripŃii care trebuie respectate la materiale,
echipamente tehnologice, confecŃii, executare, montaj, probe, teste şi verificări.
291
2.3.3. Metoda de executare a lucrării se face astfel încât să nu se deterioreze calitatea curgerii
(se păstrează nivelul natural de izvorâre), sau a rocii;
2.3.4. Se captează tot debitul, excesul fiind evacuat separat din captare, in mod controlat;
2.3.5. Dacă apa are elemente ce se depun la contactul cu atmosfera (Fe, Mn, duritate, etc.)
construcŃia va avea posibilitatea de intervenŃie pentru deblocare.
292
2.5.5. Sprijinirea şanŃului se va face conform normelor în vigoare. În general, o săpătură cu
taluz vertical cu adâncime mai mare de 1,5 m va fi sprijinită, iar muncitorii vor fi
obligaŃi să respecte prevederile proiectului.
2.5.6. Conducta se aşează totdeauna pe un pat de nisip de minimum 10 cm. Umplutura până
deasupra conductei (10 cm) se face manual, cu material sortat, fără corpuri tari, bine
compactată. Restul umpluturii până la stratul de circulaŃie se poate face şi cu material
grosier bine cilindrat (manual sau mecanic) cu umiditatea optimă pentru compactare.
2.5.7. La tuburile din PVC, PE, se va aşeza un strat indicator pentru prezenŃa conductei (şi se
va marca la suprafaŃă). Conducta se va amplasa astfel ca la sfârşit să fie uşor accesibilă
pentru reparaŃii şi întreŃinere.
2.5.8. Tuburile din PE vor fi aşezate şerpuit în şanŃ, pentru a prelua deformaŃiile date de
variaŃia temperaturii apei transportate.
2.5.9. Conducta va fi probată pe tronsoane de 0,5-2 km. Presiunea de încercare va fi dată în
proiect. Proba va fi executată în prezenŃa reprezentantului beneficiarului. Se recomandă
tehnologia de încercare dată în SR EN 805.
2.5.10. La transportul apei prin conducte (aducŃiune, reŃea) se face proba de presiune după
aşezarea tubului în şanŃ. Când tronsonul are minimum 500 m (la o conductă lungă) se
face pregătirea pentru probă; tubul poate fi înglobat în pământ cu excepŃia îmbinărilor
neprobate.
2.5.11. Se face o încercare provizorie, pentru a vedea comportarea conductei; la o scădere de
presiune de maximum 30% se poate continua proba de presiune. Creşterea presiunii în
conductă va fi 1-2 bari/oră.
2.5.12. Se face încercarea principală, cu metoda recomandată de SR EN 805. Metoda prevede
scoaterea unui volum de apă (∆ V) din conductă şi verificarea scăderii presiunii (∆ p).
2.5.13. Se aduce conducta pregătită la presiunea egală cu presiunea pentru proba de presiune
(atenŃie la variaŃia de temperatură) şi se scoate un volum de apă, ∆V, bine măsurat, astfel
ca scăderea presiunii să fie de 10-30%. Se calculează volumul maxim de apă după relaŃia
dată. Dacă ∆ V (scos) ≤ Vmax tronsonul este bun; în caz contrar, se fac reparaŃiile
necesare şi se reface proba.
1 D
∆Vmax = 1,2 * V * ∆p * +
Ew I * ER
unde:
∆ Vmax = volumul maxim de apă, [litri],
∆ p = scăderea de presiune, [kPa],
EW = modulul de elasticitate al apei, [kPa],
D = diametrul interior al conductei, [m],
ER = modulul de elasticitate la încercare al peretelui conductei pe direcŃia
transversală a peretelui, [kPa] (dat de firma furnizoare),
1,2 = coeficientul de siguranŃă contra evacuării incomplete a aerului din conductă.
Pentru apă: EW = 2,07 x 106 kPa la 100C
EW = 2,15 x 106 kPa la 200C
Pentru PEID, după unele prospecte, ER = 1,2 x 106 kPa
2.5.14. După reuşita probei de presiune, se face proba de vacuum. Când prin golire conducta
poate fi pusă sub presiune negativă (vacuum) aceasta se verifică şi la vacuum. Se propune
următoarea succesiune a operaŃiunilor:
- din punctul înalt al tronsonului (protecŃie contra apei din conductă) se leagă o
pompă de vacuum, cu o sarcină de minimum 8 m; se montează un vacuummetru pe legătura
pompă-conductă;
- se pune pompa în funcŃiune şi se verifică menŃinerea vacuumului în sistem peste 20
minute; vor fi luate măsuri pentru a evita înecarea pompei.
2.5.15. Proba nu se va face la temperaturi negative ale aerului, iar rezultatele vor fi
consemnate în documente specifice. Documentul va fi piesa componentă a dosarului de
293
recepŃie şi a cărŃii construcŃiei. Un releveu complet al lucrării şi rezultatul probei de
presiune, vizat de beneficiar, se arhivează.
2.5.16. Între execuŃie şi proba de presiune durata va fi cât mai scurtă; dacă există riscul
flotării conductei din cauza ploii, conducta va fi aşezată în şanŃ şi acoperită cu pământ, cu
excepŃia îmbinărilor.
2.5.17. Atunci când tehnologia permite, se va putea face şi proba cu aer, în afara şanŃului. Pe
durata probei, capetele tronsonului vor fi astupate cu dopuri bine rezemate pe pământ (direct
sau prin intermediul unor dulapi). Nu vor fi folosite vanele de la capete ca elemente de
reazem. Presiunea se va asigura cu pompa de mână.
2.5.18. Aşezarea conductei pe patul de fundare şi umplutura de lângă conductă este foarte
importantă; de aceea vor fi respectate cu stricteŃe recomandările fabricantului şi normele de
execuŃie. Nu vor fi realizate săpături care să rămână deschise vreme îndelungată (se
deteriorează calitatea pământului de fundare).
2.5.19. ŞanŃul va primi tot pământul din săpătură; umplutura se realizează cu bombament, cu
excepŃia traversărilor de drumuri. Stratul vegetal va fi ultimul aşezat pe conductă.
2.5.20. Toate căminele (armăturile) şi frângerile de traseu vor fi marcate cu jaloane.
2.5.21. Dacă porŃiuni de aducŃiune sunt în spaŃiul circulabil, vor fi luate măsuri de protecŃie
pentru asigurarea traficului, pietonilor, personalului propriu (pe durata zilei şi nopŃii).
2.5.22. Depozitarea conductelor pe perioada de execuŃie se va face conform cerinŃelor
furnizorului. Toate materialele vor fi controlate din punct de vedere al calităŃii conform
normelor în vigoare. Tuburile vor fi depozitate astfel incat sa fie ferite de deteriorare.
294
2.6.8. La staŃiile de pompare cu hidrofor se va verifica faptul că pompa nu porneşte de mai
mult de 10 ori/oră. Dacă acest lucru se întâmplă, vor fi căutate cauzele şi luate urgent
măsuri; există riscul arderii motorului din cauza supraîncălzirii la pornire.
2.6.9. După reglarea tuturor elementelor, este raŃional să se măsoare parametri Q, H, η pentru a
putea reface curba practică a instalaŃiei şi pentru a se verifica punctul de funcŃionare.
Acestea constituie valori de referinŃă pentru regulamentul de funcŃionare al instalaŃiei.
295
- Se dezinfectează rezervorul, cu apă cu clor 20-30 mg/l timp de 24 ore, se goleşte (atenŃie
unde ajunge apa cu clor) şi se spală cu apă curată până la obŃinerea condiŃiei de apă potabilă
(conform Legii 458);
- Se aranjează terenul în exterior (umplutură, gazon, alei, trotuar, gard, lumină) şi se face
recepŃia lucrării.
296
- Pentru detectarea ulterioară a tubului se aşează pe aceasta un fir metalic sau o plasă
metalică greu corodabilă, legată de tub; pot fi folosite şi covoare speciale aşezate în şanŃ pe
umplutură normală;
- Tronsonul se dezinfectează şi se spală până la limita cerută de organele sanitare;
- În acelaşi timp cu montarea tubului se montează şi piesele pentru realizarea branşamentelor
pentru preluarea apei la cişmea/hidrant/locuinŃă (hidranŃii de incendiu se amplasează în afara
carosabilului, la minimum 5 m de peretele construcŃiei, într-o zonă protejată dar uşor
accesibilă pompelor şi marcaŃi vizibil pe un suport stabil).
297
normală, durata de spălare, durata între spălări, etc.; în acelaşi fel se va verifica modul de
reŃinere şi eficienŃa sistemului de reŃinere a impurităŃilor rezultate din tratare;
2.9.6. Toate elementele principale rezultate vor constitui puncte de reper pentru
concretizarea regulamentului de exploatare.
2.9.7. Se va verifica modul de realizare a perimetrului de regim sever şi a protecŃiei staŃiei
contra vandalismului.
2.9.8. Se va verifica racordarea staŃiei de tratare la ansamblul sistemului de alimentare cu
apă şi se va proceda la punerea în funcŃiune pentru o exploatare normală; se va spăla şi
dezinfecta fiecare obiect (cu apă de clor 20-30 mg/l, concentraŃia în clor); pe durata spălării
apa rezultată va fi controlată şi monitorizată astfel ca apa din receptorul natural să nu fie
deteriorată;
2.9.10. Se va pune în funcŃiune şi se va controla calitatea apei rezultate; până la obŃinerea
calităŃii necesare (conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa va fi evacuată
la râu; după obŃinerea apei potabile se va trece la umplerea cu apă a aducŃiunii, rezervorului
şi reŃelei, cu respectarea regulilor prin care nu se pune în pericol funcŃionarea acestora;
2.9.11. StaŃia nu va intra în funcŃiune decât după realizarea şi punerea în stare operativă a
lucrărilor pentru reŃinerea impurităŃilor reŃinute în staŃie (NTPA 001) şi obŃinerea avizului de
funcŃionare;
2.9.12. Parametrii finali de exploatare vor fi stabiliŃi prin măsurarea performanŃei si vor
constitui valori de referinŃă pentru exploatare;
2.9.13. Personalul de exploatare va prezenta, periodic, rapoarte asupra modului de
funcŃionare, comportării în perioadele grele (iarna, pe durata secetei, după viitură, etc.).
2.9.14. La executarea filtrelor rapide, se vor urmări în mod special următoarele elemente: (1)
realizarea unor cuve etanşe (cu atenŃie specială la trecerea conductelor prin pereŃi), (2)
realizarea unui drenaj care să asigure o distribuŃie uniformă a apei de spălare (planşeul cu
crepine să aibă denivelări de maximum 1 cm, iar crepinele să fie reglate astfel ca spălarea
fără nisip să fie uniformă), (3) muchiile jgheaburilor de colectare a apei de spălare să fie
orizontale (orizontalitatea fiind obŃinută din beton şi nu din tencuiala aplicată pe beton).
2.9.15. Se verifică uniformitatea spălării astfel: se verifică etanşeitatea plăcilor cu crepine şi
înşurubarea corectă a crepinei în mufa din placă; se umple cuva cu apă limpede până la cca.
10 cm peste crepine; se porneşte o suflantă la un debit redus şi se urmăreşte modul cum
apare aerul în cuvă; la început creşte nivelul apei în cuvă (apa împinsă de aer de sub placă,
până când stratul de aer ajunge la orificiul crepinei) şi apoi aerul începe să iasă, în bule, prin
crepine; crepinele prin care nu iese aerul sunt prea jos - se deşurubează, iar cele prin care
iese prea mult aer sunt prea sus, deci se mai înşurubează; în final aerul iese uniform - apa
"fierbe" uniform în cuvă.
2.9.16. În cazul în care există mai multe obiecte similare se va verifica modul de repartiŃie a
debitului între acestea.
2.9.17. Se va verifica şi capacitatea sistemului de preaplin ca şi capacitatea de transport a
reŃelei de canalizare.
2.9.18. În cazul în care staŃia de tratare are personal permanent, dar fără laborator chimic, se
va prevedea un closet tip uscat; când staŃia are şi laborator se prevede şi un grup sanitar şi se
poate prevedea şi o staŃie de epurare, monobloc, de capacitate mică;
2.9.19. Pentru urmărirea comportării generale a construcŃiilor vor fi respectate prevederile
normativului P130-99.
2.9.20. RecepŃia lucrărilor executate se va face după normele stabilite de HGR nr. 273/94.
RecepŃia priveşte două aspecte fundamentale ale lucrării:
- aspectul cantitativ: sunt realizate toate lucrările prevăzute în proiect
- aspectul calitativ: calitatea lucrărilor este cea normală lucrarea, pe obiecte şi în ansamblu,
realizează parametri tehnologici pentru care a fost executată (cantitate de apă şi calitatea de
apă cerută)
298
2.9.21. În urma recepŃiei, beneficiarul preia lucrarea (cu eventuale remedieri stabilite) si
elaborează cartea construcŃiei pe baza documentaŃiei prezentate. Prin cunoasterea
performanŃelor de care este capabilă instalaŃie, se poate elabora regulamentul de exploatare
al lucrării.
299
continute în documentele de interventie trebuie să stea la baza adaptării planului de mentenantă si a
procedurilor de interventie în vederea ridicării calitătii serviciilor oferite clientilor.
300
anormală (vezi HG 101) trebuie semnalată, analizată, găsită o soluŃie (folosirea de
insecticide/ierbicide, folosirea intensivă de îngrăşăminte, accidente cu scăpare de
combustibil lichid, depozitarea de gunoaie, etc.);
- Cel puŃin de 2 ori pe an se va verifica starea de calitate a apei, de regulă prin laboratoare
acreditate.
3.9. Exploatarea captărilor din izvoare se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:
- Se verifică periodic starea zonei de protecŃie sanitară;
- Se verifică săptămânal, în primul an, debitul izvorului, apoi lunar sau trimestrial;
- Se verifică periodic calitatea apei (acceptarea de nisip, culoare, gust, depuneri, etc.) – atât
în locatia izvorului, cât şi în laborator;
- Se verifică dacă apar izvoare lângă construcŃia existentă; vor fi găsite măsuri pentru
dirijarea lor la captările existente sau vor fi captate separat.
- În unele cazuri speciale (izvorul are apă temporar, dar apă bună), poate fi folosit numai
izvorul oprind sursa de bază (apă de râu, tratată, pompată, etc.), a cărei apă este mai scump
de produs sau transportat, sau mai slabă calitativ.
3.10. Exploatarea captărilor din surse de suprafată trebuie făcută respectând în mod constructiv
prevederile regulamentului de exploatare. Întrucât în exploatare pot apărea fenomene, situaŃii care
nu au putut fi cunoscute la proiectare şi execuŃie, regulamentul va fi completat periodic.
Completările la regulamentul de exploatare vor compensa problemele care pot apărea la ape mici, la
ape mari, poluări accidentale, iarna. Înaintea acestor perioade, cunoscute de operator, vor fi luate
măsurile favorabile (necesare) unei bune exploatări, inclusiv stabilirea intervalului de control în
funcŃionare. Până la cunoaşterea modului de lucru a captării vor fi făcute inspecŃii zilnice, cu luarea
de măsuri imediate. Se vor verifica:
- starea tuturor lucrărilor captării şi a malurilor râului;
- funcŃionarea grătarelor, deznisipatorului, etc.;
- starea zonei de protecŃie sanitară, mai ales a albiei râului;
- înaintea perioadelor ploioase şi după fiecare viitură se va scoate nisipul din deznisipator;
- vor fi îndepărtaŃi plutitorii şi bolovanii ce pot bloca priza, etc.
În caz de poluare accidentală pe râu se vor aplica măsurile prevăzute în regulament, inclusiv oprirea
captării - în cazuri grave.
În cazul avarierii prizei, vor fi adoptate măsuri provizorii pentru refacerea (chiar parŃială) a
alimentării cu apă. Aceste măsuri vor fi concretizate în timp după experienŃa individuală a captării
respective.
Parametrii de calitate ai apei vor fi măsuraŃi după o periodicitate stabilită (anual, de regulă) când se
lucrează pe întregul flux.
301
- Cel puŃin o dată pe lună va fi parcurs traseul conductei şi verificată starea terenului, prezenŃa unor
substanŃe străine ce pot periclita la limită calitatea apei prin infiltrare, executarea de
construcŃii/depozitarea de materiale pe conductă, starea căminelor şi vanelor; orice anomalie
constatată se remediază rapid.
- Orice modificare în funcŃionarea conductei sau alcătuirea constructivă va fi concretizată şi în
detaliile din cartea construcŃiei.
- Operatorul sistemului va avea în dotare sisteme de reparare rapidă a avariilor la conductă (bucăŃi
de conductă pentru fiecare tronson de presiune, elemente de etanşare rapidă, tip bandaj, pe diametre,
scule de intervenŃie. Orice intervenŃie pentru reparaŃie va fi marcată pe profilul conductei, va căpăta
o fişă de referinŃă cu descrierea lucrării şi estimarea costului intervenŃiei. Lunar se va face un bilanŃ
al apei transportate, furnizate, plătite de consumator.
După intervenŃie se va reface sistemul de detecŃie a poziŃiei conductei. Dacă Ńeava are un sistem
special de protecŃie la coroziune acesta se va reface la o calitate identică sau chiar mai bună cu cea
iniŃială.
- După fiecare intervenŃie se va spăla şi dezinfecta conducta, mai ales dacă dezinfectarea apei se
face la staŃia de tratare, deci înainte de rezervor.
- În condiŃii speciale de teren va fi verificată eficienŃa lucrărilor suplimentare prevăzute (tasare
teren, spălare umplutură, deformare cămine, lipsă etanşare, etc.).
302
bazin să scadă mult; la depăşirea presiunii de aspiraŃie se aude un zgomot ca de lovitură
metalică în pompa (cavitaŃie);
- Verificarea amorsării pompei; se poate întâmpla ca pompa să nu fie amorsată, sistemul de
legături este defect (toate pompele se dezamorsează) sau sistemul de amorsare nu
funcŃionează corect; vana de pe refulare/aspiraŃie nu a fost deschisă - atenŃie (dacă există
manometru pe refulare, presiunea este mare); se poate întâmpla ca sistemul de aspiraŃie să
fie înfundat;
- Verificarea sensului de rotaŃie al pompei; după o reparaŃie se poate întâmpla ca pompa să
se rotească invers din cauza legăturilor greşite la reŃeaua electrică; se verifică la rece prin
pornire scurtă şi se marchează pe cuplaj elemente de reper (se desenează benzi albe);
- Verificarea turaŃiei pompelor; la pompe cu turaŃie variabilă trebuie să existe un mijloc de
măsurare a turaŃiei; se poate măsura raportul n-n0 şi Q/Q0;
- Verificarea înălŃimii de pompare; pompa nu realizează înălŃimea de pompare (presiunea
mică pe refulare); se verifică gradul de deschidere a vanei - debitul pompat este prea mare;
se reverifică turaŃia motorului pompei; se verifică strângerea garniturii de etanşare; se poate
întâmpla ca debitul aspirat să fie insuficient - se verifică aspiraŃia; se poate întâmpla ca şi
clapetul să fie blocat; pierderea suplimentară de sarcină face ca nici debitul să nu fie
suficient; dacă vana de pe refulare este închisă iar presiunea nu este cea normală, se poate ca
rotorul să fie deteriorat din cauza abraziunii (apă brută) sau cavitaŃiei (vacuumul pe aspiraŃie
mare);
- Verificarea stării motorului; motorul se supraîncălzeşte; pot fi două grupe de cauze: (1)
datorită pompei care este supraîncărcată sau (2) garniturile de etanşare sunt prea strânse; de
asemenea se mai poate întâmpla ca motorul să aibă dificultăŃi; specialistul în motoare şi
fabricantul vor lua măsurile de remediere şi vor efectua procedurile de verificare;
- Se verifică zilnic sau săptămânal consumul de energie şi se compară cu valoarea de
referinŃă (stabilită la recepŃie) a consumului specific kWh/m3;
- Se verifică lunar starea legării la pământ a pompelor;
- Dacă pompa trepidează se verifică legătura cu postamentul (se strâng şuruburile) şi
rezemarea conductelor; dacă aceasta este bună însemnează că rotorul s-a uzat neuniform şi
trebuie înlocuit; va fi contactat furnizorul pompei pentru această operaŃiune; nu va fi pusă în
exploatare o pompă neechilibrată - se pot produce accidente sau uzura este foarte rapidă;
- Anual se va face o revizie generală a staŃiei pentru constatarea stării echipamentelor, a
parametrilor de funcŃionare, a indicatorilor de performanŃă; se va decide modul de lucru
pentru etapa următoare şi reparaŃiile ce vor fi făcute.
- În conformitate cu prescripŃiile furnizorului, calendarul de întreŃinere a pompei este:
- lunar, verificarea temperaturii uleiului din lagăre şi a modului de ungere;
- lunar, verificarea modului de lucru a echipamentelor de măsurare a parametrilor de
funcŃionare;
- semestrial, verificarea vibraŃiilor pompei şi aliniamentului axului pompei cu al
motorului;
- anual, desfacerea pompei şi verificarea stării pieselor (rotor mai ales);
- verificarea funcŃionării sistemului de încălzire;
- verificarea parametrilor de funcŃionare ai pompei; comparare cu parametrii de
catalog.
- Toate interventiile la pompe se fac de către personalul calificat pentru tipul de pompă
verificat.
- Întrucât pompele sunt elemente în mişcare, în principiu, intervenŃiile se fac cu pompa
oprită. Măsurile de protecŃia muncii vor fi luate pentru protecŃia contra accidentelor din
cauze electrice sau cauze mecanice.
303
- Modul de protecŃie a recipientului prin testarea supapei de siguranŃă care trebuie să se
deschidă la presiunea maximă din cazan, de regulă 6 bari, la pomparea în reŃea;
- Respectarea perioadei de verificare ISCIR a rezervorului de hidrofor;
- Legarea la pământ a agregatului de pompare;
- SpaŃiile de lângă pompă trebuie să fie libere de orice materiale depozitate;
- Temperatura pompei şi motorului nu trebuie să depăşească 600C;
- Diminuarea vibraŃiei pompei şi blocarea propagării acesteia în instalaŃie;
- Zgomotul produs în încăperea pompelor şi în exterior trebuie să fie în limita prescripŃiilor
STAS 8818;
- Timpul de lucru al agregatului;
- Intervalul între două porniri nu trebuie să fie mai mic de 6-8 minute (semnificația:
echipamentul subdimensionat, pierderi de apă). Verificarea se face estimând consumul prin
măsurarea nivelului de apă din rezervorul de hidrofor;
- Anual se verifică modul de funcŃionare a hidroforului în ansamblu, precum şi parametri de
lucru, conform GT 018-97.
- Rapoartele ce constată abaterile de la funcŃionarea normală, modul de remediere (cu
numele celor care au făcut şi verificat modul de lucru) se scriu în cartea construcŃiei.
304
- În caz de poluare aeriană importantă, sunt necesare măsuri de filtrare activă/pasivă a aerului
"inspirat" la golirea rezervorului (cel puŃin o dată pe zi).
305
Exploatarea începe odată cu începerea lucrărilor de recepŃie; după recepŃie, staŃia de tratare începe
să producă apă pentru consumatori.
În momentul începerii producŃiei vor trebui finalizate următoarele documente, care fac parte din
regulament:
- concluziile documentului de recepŃie provizorie a lucrărilor, ce vor fi înlocuite după un an cu
concluziile finale; vor conŃine toate elementele constructive, consecinŃele abaterilor şi modul lor de
soluŃionare, eventualele restricŃii acceptate;
- modul de funcŃionare a aparaturii de măsură şi control;
- modul de verificare a parametrilor de funcŃionare a staŃiei;
- procedura de control a calităŃii apei; ce se verifică local şi ce şi cum se determină în alt laborator;
în acest caz se va da şi procedura, inclusiv frecvenŃa de prelevare, păstrare, transport a probelor de
apă;
- măsurile de protecŃia muncii şi măsurile de igienă ce vor trebui respectate în exploatare;
- modul în care sunt distribuie sarcinile asupra personalului de supraveghere şi modul de primire a
serviciilor şi de raportare a îndeplinirii;
- modul de Ńinere a evidenŃei activităŃii: forma de înregistrare (pe hârtie, pe calculator), cine face
înregistrarea, la ce interval, cum se păstrează datele, etc.
Punerea efectivă în funcŃiune se va face după obŃinerea avizului de funcŃionare dat de autoritatea
abilitată. Se va verifica modul în care personalul de exploatare cunoaşte procedurile de exploatare a
staŃiei şi sistemului de alimentare cu apă.
În urmărirea funcŃionării staŃiei, observaŃiile se pot împărŃi în două grupe:
- urmărire generală a funcŃionării staŃiei;
- urmărirea funcŃionării fiecărui obiect al staŃiei.
Urmărirea generală a staŃiei presupune:
- controlul funcŃionării tuturor obiectelor componente;
- controlul stării zonei de protecŃie sanitară;
- controlul stării de funcŃionare a aparaturii de măsură şi control;
- controlul stocului de reactivi;
- controlul modului de funcŃionare a sistemului de evidenŃă a funcŃionării;
- existenŃa materialului de protecŃia muncii;
- controlul stării de sănătate a personalului de exploatare;
- verificarea pregătirii profesionale a personalului;
- verificarea măsurilor pentru funcŃionare în cazuri extreme (viitură, iarnă, secetă);
- controlul indicatorilor de performanŃă ai staŃiei:
▪ calitatea apei (numărul de zile cu parametri depăşiŃi);
▪ cauzele producerii depăşirilor (măsuri luate, efect);
▪ debitul de apă tratată;
▪ consumul propriu de apă;
▪ consumul de energie, kWh/m3;
▪ consumul de reactivi, g/m3;
▪ starea reparaŃiilor începute în staŃie şi compararea cu graficul de execuŃie;
▪ controlul penalizărilor date pentru neconformare;
▪ planificarea reparaŃiilor şi a modului de lucru pe perioada respectivă.
Pentru obiectele componente ale staŃiei, măsurile urmărite şi realizate sunt următoarele.
Pentru deznisipatoare:
- se verifică viteza medie de curgere a apei;
- se verifică modul de lucru a vanelor;
- se verifică grosimea stratului de nisip;
- se curăŃă nisipul din deznisipator (manual cu sau fără golirea apei, mecanică mai rar, sau
hidraulică); nisipul scos se depozitează în vederea folosirii; cantitatea se evaluează şi se estimează
eficienŃă de reŃinere a nisipului; estimarea se poate face mai exact măsurând turbiditatea apei la
intrare şi ieşire;
306
- se deblochează priza de gheaŃă, plutitorii, aluviunile mari;
- se corectează efectul distructiv al apelor mari/mici asupra zonei prizei şi deznisipatorului (când
acestea sunt pe acelaşi amplasament);
- se verifică măsurile de protecŃie a calităŃii apei pe râu în amonte (de regulă există sisteme de
avertizare asupra calităŃii apei); tendinŃele de apariŃie a unor activităŃi ce pot produce poluări
accidentale trebuie semnalate organelor competente asupra protecŃiei calităŃii apei.
Pentru decantoare (de regulă decantoare verticale, decantoare cu lamele şi mai rar decantoare
orizontale):
- se verifică starea construcŃiei decantorului;
- se verifică starea de funcŃionare a vanelor; acŃionarea lor la fiecare 2 săptămâni, pentru a evita
blocarea lor;
- se controlează eficienŃa limpezirii (turbiditate la intrare şi ieşire) pe fiecare cuvă şi în acest fel
posibil şi distribuŃia apei între cuve;
- se verifică mărimea debitului pe fiecare decantor;
- se verifică încărcarea hidraulică şi se compară cu valorile de referinŃă;
- se verifică modul de curgere a apei în decantor (la cele orizontale);
- se verifică umplerea cu suspensii a volumului destinat din decantor;
- se verifică modul de curăŃire (durată, eficienŃă, apă pierdută);
- se verifică grosimea stratului de gheaŃă şi influenŃa asupra sistemului de colectare a apei limpezite
(cu conducte perforate, aşezate la 30-40 cm sub nivelul apei); decantoarele cu lamele trebuie ferite
de îngheŃ;
- se verifică starea lamelelor; se verifică împiedicarea scăderii nivelului în decantor pentru
protejarea lamelelor contra gheŃii, spălarea periodică etc.
Pentru filtrele lente:
- se verifică starea de funcŃionare a cuvelor; durata medie de funcŃionare, durata medie de curăŃire;
- se verifică nivelul nisipului şi dinamica reducerii lui;
- se verifică încărcarea hidraulică (viteza de filtrare) pe cuve şi se compară cu valoarea de referinŃă;
- se verifică eficienŃa cuvelor (turbiditatea apei la intrare şi ieşire);
- se verifică periodic, la început, după 3-4 zile şi la mijlocul duratei de filtrare, reducerea
conŃinutului în microorganisme;
- se controlează modul de curăŃire a filtrului;
- se verifică mărimea pierderii de sarcină în filtru, la începutul/sfârşitul ciclului de filtrare;
- se verifică formarea stratului de gheaŃă;
- se verifică manevrabilitatea tuturor vanelor prevăzute în instalaŃie;
- se determină producŃia medie de apă, m3/zi▪m2;
- se controlează colmatarea progresivă a stratului de nisip în vederea stabilirii momentului în care
trebuie scos nisipul pentru spălare generală şi refacere (normal la 5-10 ani).
Totdeauna umplerea filtrului cu apă se face de jos în sus, pentru eliminarea aerului din porii
stratului de nisip.
Pentru filtrele rapide exploatarea este relativ pretenŃioasă, si trebuie executată în strictă
concordantă cu regulamentul de exploatare elaborat pentru acestea. Regulamentul de exploatare
pentru filtrele rapide trebuie să contină referiri la:
- procesul de spălare (intervale, intensităti, retete);
- procesul de tratare – conform normativului CO122 "Proiectarea construcŃiilor şi instalaŃiilor
de dezinfectare a apei în vederea asigurării sănătăŃii oamenilor şi protecŃiei mediului".
307
4. Măsuri de protecŃia muncii şi a sănătăŃii populaŃiei
4.1. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii la executarea, exploatarea şi întreŃinerea
sistemului de alimentare cu apă
Activitătile impuse de executarea, exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentare cu apă
prezintă pericole importante datorită multiplelor cauze care pot provoca îmbolnăvirea sau
accidentarea celor care lucrează în acest mediu, de aceea este necesar a se lua măsuri speciale de
instruire şi prevenire.
Accidentele şi îmbolnăvirile pot fi cauzate în principal de:
- prăbusirea peretilor transeelor sau excavatiilor realizate pentru montajul conductelor sau pentru
fundatii;
- căderea tuburilor sau a altor echipamente în timpul manipulării acestora;
- intoxicaŃii sau asfixieri cu gazele toxice emanate (CO, CO2, gaz metan, H2S etc.);
- îmbolnăviri sau infecŃii la contactul cu mediul infectat (apa uzată);
- explozii datorate gazelor inflamabile;
- electrocutări datorită cablurilor electrice neizolate corespunzător din reŃeaua electrică a staŃiei;
- căderi în cămine sau în bazinul de aspiraŃie al staŃiei de pompare a apelor uzate menajere, etc.
Pentru a preveni evenimentele de genul celor enumerate mai sus, este necesar ca tot personalul care
lucrează în reŃeaua de canalizare să fie instruit în prealabil prin Ńinerea unui curs special teoretic şi
practic.
ToŃi lucrătorii care lucrează la exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentaree cu apă trebuie să
facă un examen medical riguros şi să fie vaccinaŃi împotriva principalelor boli hidrice (febră tifoidă,
dizenterie, etc.). De asemenea, zilnic vor trebui controlaŃi astfel încât celor care au răni sau
zgârieturi oricât de mici să li se interzică contactul cu sistemul de alimentaree cu apă. ToŃi lucrătorii
sunt obligaŃi să poarte echipament de protecŃie corespunzător (cizme, salopete şi mănuşi), iar la
sediul sectorului să aibă la dispoziŃie un vestiar cu două compartimente, pentru haine curate şi haine
de lucru, precum şi duşuri, săpun, prosop etc.
Echipele de control şi de lucru pentru sistemul de alimentaree cu apă trebuie să fie dotate în afară de
echipamentul de protecŃie obişnuit cu lămpi de miner tip Davis, măşti de gaze şi centuri de
siguranŃă, detectoare de gaze toxice (oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat) sau inflamabile
(metan).
Când muncitorii se află în cămine sau parcurg trasee ale unor canale amplasate pe partea carosabilă,
trebuie luate măsuri cu privire la circulaŃia din zonă prin semnalizarea punctului de lucru cu marcaje
rutiere corespunzătoare atât pentru zi cât şi pentru noapte.
O atenŃie deosebită trebuie acordată pericolului de electrocutare prin prezenŃa cablurilor electrice
îngropate în vecinătatea sistemului de alimentare cu apă, precum şi a instalaŃiilor de iluminat în
zone cu umiditate mare care trebuie prevăzute cu lămpi electrice funcŃionând la tensiuni
nepericuloase de 12-24 V.
308
▪ la staŃiile de pompare având piese în mişcare (rotori, cuplaje etc.), trebuie prevăzute cutii de
protecŃie pentru a apăra personalul de exploatare în cazul unui accident produs la apariŃia unei
defecŃiuni mecanice.
▪ pentru prevenirea leziunilor fizice, este necesar ca la efectuarea reparaŃiilor, piesele grele care se
manipulează manual să fie ridicate cu ajutorul muşchilor de la picioare astfel încât să se evite
fracturile şi leziunile coloanei vertebrale;
▪ pentru evitarea eforturilor fizice este raŃional a se păstra în bune condiŃii de funcŃionare instalaŃiile
mecanice de ridicat.
309
- asigurarea ventilării corespunzătoare a camerelor şi a bazinelor înainte de accesul personalului de
exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lipsă de oxigen, inhalării unor gaze letale sau aprinderii
unor vapori inflamabili;
- folosirea echipamentului electric antiexploziv;
- controlul periodic al atmosferei din spaŃiile închise pentru a determina prezenŃa gazelor toxice şi
inflamabile;
- interdicŃiile privind utilizarea surselor de aprindere în apropierea instalaŃiilor, rezervoarelor de
fermentare a nămolului, construcŃiilor, canalelor şi căminelor de vizitare unde s-ar putea produce şi
acumula gaze inflamabile;
- marcarea cu panouri şi plăcuŃe avertizoare a locurilor periculoase (înaltă tensiune, pericol de
cădere, acumulări de gaze inflamabile, etc.);
Dintre măsurile strict necesare se mai menŃionează prevederea de hidranŃi de incendiu exterior în
locurile şi la distanŃele recomandate de Normele de pază şi securitate contra incendiilor, iar în
clădiri, magazii, depozite, a hidranŃilor interiori necesari, a stingătoarelor de incendiu şi chiar a unor
reŃele de sprinclere, dacă este cazul.
310